Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Tîrlișua, județul Bistrița-Năsăud – d. 1

septembrie 1944, Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician
român.

Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 fiind primul din cei 14 copii ai
învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi. În tinerețe, mama era pasionată de teatru, fiind
considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baștină. Ambii părinți constituie modelele
familiei Herdelea care apare în "Ion", "Răscoala", "Gorila", etc.

În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. Potrivit
afirmației scriitorului: ”În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele.
Pînă ce, cînd să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu.”

În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, și apoi în limba română, multe
amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri în prim-plan. Deși localizate în imaginarul
Pripas (identificat de cercetători cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai tîrziu), unele episoade
din romanul "Ion" au păstrat cadrul toponimic și onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum
mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor).

Romancierul a început să scrie romane realiste, în care acțiunea avea loc în decorul unui
sat din Transilvania, Liviu Rebreanu a readus problematica țărănească în centrul atenției lumii
literare, prin romanul setei de pământ, Ion. Subtitlul acestuia era „Glasul pământului, Glasul
iubirii” și anunța principalul conflict din text, și a dat unul dintre primele noastre capodopere ale
analizei psihologice.

După această experiență literară, autorul a scris, mai apoi, romanul Răscoala, supranumit
de G. Călinescu „roman al gloatei”. El poate fi considerat o capodoperă a romanului românesc
din toate timpurile.

Un al treilea roman, Pădurea spânzuraților, a fost inspirat de un incident autobiografic,

fratele său, locotenent în Armata Austro-Ungară, fiind condamnat la moarte și executat pentru o
tentativă de a dezerta pe front, din Armata Austro-Ungară, și a trece în tranșeele românilor în
timpul Primului Război Mondial. Tema fusese schițată, inițial, în nuvela Catastrofa.