Fisa biografica Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târli ua, jude ul Bistri a-N s ud ± d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jude ul Arge ) a fost un romancier, dramaturg i academician român.

Liviu Rebreanu s-a n scut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlièua (din fostul comitat Solnoc D bâca - azi judeìul Bistri ìa-N s ud), fiind primul din cei 14 copii ai înv ì torului Vasile Rebreanu èi ai Ludovic i (n scut Diuganu). În tinere ìe, mama sa (1865/1945) era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant " pe scena Becleanului de ba ètin . Ambii p rin ìi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, R scoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someèului. Potrivit afirmaìiei scriitorului: În Maieru am tr it cele mai frumoase èi mai fericite zile ale vieìii mele. Pân ce, când s împlinesc zece ani, a trebuit s merg la N s ud, la liceu. În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiar , èi apoi în limba român , multe amintiri din copil rie aduc pe oamenii acestor locuri în prim -plan. De èi localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercet tori cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au p strat cadrul toponimic èi onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor). A început cursurile è colii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca: Cele dintâi pl ceri ale slovei tip rite èi ale ètiinìei de carte tot în Maieru le -am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveètile ardelene èti ale lui Ion PopReteganul, vreo cinci volume. A urmat în anul 1895 dou clase la Gimnaziul gr niceresc din N s ud. În 1897 s-a transferat la g coala de b ie ìi din Bistriìa ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat înc trei clase. În anul 1898, îndr gostit fiind, liceanul de clasa a IV -a, scrie "întâia èi ultima poezie". Fascinat de o tân r acri ì dintr-o trup ambulant ungureasc (ingenua trupei, de care m-am îndr gostit nebune ète), scrie un vodevil dup modelul celui v zut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, f r succes, acela èi gen dramatic. În 1900 a început s urmeze gcoala Real Superioar de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lâng grani ìa cu Austria). La sfârèitului anului I, a obìinut calificativul "eminent ". Ca èi la Bistri ìa, a manifestat o înclina ìie deosebit pentru studiul limbilor str ine. La Braèov, a ap rut povestea Armeanul negu ì tor èi fiul s u Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într-o colecìie pentru copii). În 1902, dup abateri de la regulamentul ècolii, a fost retrogradat din func ìia de chestor. La sfârèitul celui de-al doilea an de ècoal real , a primit doar distincìia simpl . În cel de-al treilea an a pierdut èi distincìia simpl , din cauza mediei sc zute

la Bucureèti. care l-au ètiut domn: Aici am luat contact cu ì ranul român. Între scriitorii excerpta ìi au fost clasici francezi. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. în sud-estul Ungariei. public m aceast novel . pe lâng îndeletni ciri cazone. 7. Aici. îndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate. în limba maghiar . Din nou. A întocmit un proiect sumar al romanului . În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universal . a terminat nuvela Culcuèul.. a desf èurat-o în slujba românilor de peste mun ìi. este întemni ìat la Gyula. în paginile Universului literar (1913) èi în Almanahul Adev rul (1914). din ciclul Szamárlétra (Scara m garilor). e remarcabil prin pitorescul lumii zugr vite. În februarie Rebreanu a fost arestat èi deìinut la V c reèti. Gigi (Ghighi). Autorul îi era prieten èi ± dup m rturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu c tre Mihail Dragomirescu. scriind în "arest la domiciliu". peste ani. ultimul cu personaje inspirate din via ìa "intelighen ìei" n s udene. pe baza conven ìiei cu Austro-Ungaria. aici m-am impregnat de toate suferinìele èi visurile lui . fiindc pe lâng o adâncime de concep ìie puìin comun . satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). germani. Dup o lung deten ìie la închisoarea V c re è ti. data lectu rilor (25 aprilie. criticul Mihail Dragomirescu a ìinut s o prefaìeze astfel: Deèi nu admitem crudit ìile de termeni pe care autorul e nevoit s le pun în gura eroilor s i. Aici scrie Golanii èi începe s traduc volumul de povestiri Lelki kalandok (Aventuri spirituale. A revenit în Prislop. În luna ianuarie 1910. specificând. 8 èi 16 mai. englezi. prin spiritul de observa ìie. 1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula. la 7 august 1910) ± împreun ar fi scris mai multe lucr ri (pe când eram la Pesta). 2 iulie). a primit distinc ìia de eminent. în primul an.. 3. ale c rei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). 1. Li s au ad ugat câteva proiecte de literatur dramatic : Vetélytársak . La începutul anului 1910 era funcìionar la prim ria din V rarea. tân rul scriitor a menìionat c adev rata pricin a cererii de extr dare const în activitatea sa publicistic pe care.lucruri care aveau s treac mai târziu în literatura mea . în prealabil. guvernul budapestan cere autorit ìilor româneèti extr darea gazetarului. totu èi. Valkó föhadnagy (Locotenentul Valkó ).Örveny (Rivalii Vâltoarea). s -a hot rât s se dedice literaturii ( Journal-ul surprinde acest moment). aici l-am cunoscut mai bine. proiecte dramaturgice. spre disperarea p rin ìilor. conspecte. ru èi. èi înc la acest loc de onoare. Budapesta. Publicând în Convorbiri critice nuvela Culcuèul. anterior. uneori. italieni.la "purtare". Într-un Memoriu adresat autorit ìilor române èti în luna mai. La Budapesta èi Gyula a scris èi transcris cinci povestiri. a fost forìat s demisioneze din armat . Sub presiunea unor încurc turi b ne èti. 2. În închisoarea V c re èti. prin energia decep ìiei èi mai cu seam prin originalitatea limbii. Câteva titluri din volum. unguri. Rebreanu a avut numeroase preocup ri literare: lecturi. Din 1903 pân în 1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Budapesta (deèi s-a simìit atras de medicin .

romanul R zboi è i pace de Tolstoi. va ap rea ceva mai târziu. nuvela sa psihologic cea mai cunoscut . ne ètiind calit ìile ei de mai înainte. o povestire. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa româneasc : la Sibiu. propunându-i. Lacrima Glasul inimii. lui Garabet Ibr ileanu. a ap rut povestirea Codrea (Glasul inimii). la "Libr ria naìional ". Emil Gârleanu. scrise la Gyula. Nevasta. n-aè fi vrut s te expun la un nesucces. Ast zi îns am citit-o èi te felicit. E drept c . produc ìii literare tip rite în revistele Luceaf rul èi Convorbiri critice: Dintele. A încearcat s traduc dup o versiune german . Goga èi O. Cea mai cunoscut nuvel a sa este de bun seam Iìic gtrul Dezertor. A început un nou jurnal de lector ( Spicuiri). Golanii. În luna octombrie a aceluia èi an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: Iart -m c asear am uitat de nuvela dumitale. Nicolae Davidescu. aplecându-se în mod deosebit asupra paginilor de critic èi istorie literar din Viaìa româneasc . spre publicare. Curtea tribunalului de Apel consider c delictul a fost is p èit dup cele èase luni de temni ì . y 16 octombrie ± Prima datare pe o proz original . mai ales. R fuiala. eliberat din închisoare.Zestrea. Nuvelistul Înainte de a scrie èi de a-èi publica romanele scriitorul è i-a des vârèit talentul de prozator scriind povestiri èi nuvele. Culcuèul. R fuial (28 ianuarie 1909) èi Nevasta (16 iunie 1911). în revista Luceaf rul. pe care îns nu apuc s o citeasc . Corneliu Moldovanu. A scris nuvela Mâna (prima variant a nuvelei Ocrotitorul). Cincinat Pavelescu. e foarte interesant povestea èi cu însemnate calit ìi literare. revista iara noastr a publicat poemul Moartea èoimanului de M. Cântec de dragoste [Cântectul iubirii]. Dimitrie Nanu. condus de Sebastian Bornemisa. Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908). În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oar la o èedinì a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu. Romancierul . În aceeaèi revist . A revenit asupra amintirilor din copil rie. Ciuleandra. Mihai Sorbul. T sl uanu. În traducerea lui. de data aceasta sub influen ìa lui Creang . Filiba è [Ocrotitorul]. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu. apare volumul de nuvele Fr mânt ri. dup sosirea în Bucure èti: Volbura dragostei Cântecul iubirii. Vrei s-o public în Convorbiri critice? Debut editorial: la Or ètie. Mihail S ulescu. sub influen ìa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. A dus cu el o nuvel . Ofilire. La 16 august. Alexandru Stamatiad. aparìinând. din care mai f ceau parte Ion Minulescu. În sumar. datat în închisoarea din Gyula. Proètii. chiar de nu a è fi uitat. condus de O.

Dup R scoala . El poate fi considerat o capodoper a romanului românesc din toate timpurile. Un al treilea roman. toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. A început s scrie un Journal de lector. tradus èi în limba francez . èi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. inclusiv o carte de c l torii în Fran ìa èi Germania. care descriau mediul intelectual èi redacìiile unor ziare interbelice de èi s-au bucurat de succes de public au fost veritabile c deri la critic . Liviu Rebreanu . recunoscut drept un clasic al literaturii române. o biografia roman ìat a lui Horia. cu maxime. Tema fusese schi ìat ini ìial în nuvela Catastrofa. proze nepublicate. lui Liviu Rebreanu . C linescu drept inegale. Postum aceast recunoa ètere avea s se transforme într-un veritabil cult. a fost inspirat de un incident autobiografic.Romancierul a început s scrie romane realiste. Un cuplu se reîncarneaz în èapte momente istorice diferite. Postum au fost editate èi alte opere. care fusese poreclit de locuitorii mun ìilor Apuseni ÄCr i èorul munìilor´. înc din timpul vie ìii. locotenent în Armata Austriac . C linescu Äroman al gloatei´. blestemul iubirii´ èi anunìa principalul conflict din te xt. conspecte din literatura universal : William Shakespeare. În Amândoi Rebreanu a încercat s scrie un roman poli ìist. a fost unul dintre pu ìini autori români care s-a bucurat de succes de libr rie è i a avut o situa ìie stabil din punctul de vedere financiar. Metropole. cuget ri. Rebreanu a fost èi autorul unui jurnal intim. supranumit de G. În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri din copil rie (portrete din Maieru). a însemnat un alt mare e èec literar. descriind o crim comis de o servitoare cu instincte criminale. Friedrich von Schiller. prin romanul setei de p mânt. Subtitlul acestuia era ÄBlestemul p mântului. Oscar Wilde. Dup aceast experien ì literar autorul a scris mai apoi romanul R scoala . i s-au consacrat poate zeci sau sute de studii è i comentarii. Etapa romanelor târzii Spre sfârèitul vie ìii prozatorul a scris mai multe romane. bazat pe tema metempsihozei. . fratele s u. Ion. P durea spânzura ìilor. reluate. poli ìiste sau cu subiecte care ìin de zona paraliteraturii. Liviu Rebreanu a readus problematica ì r neasc în centrul aten ìiei lumii literare. Rebreanu nu a mai dat nici o capodoper . foarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot afla din biografia autorului. în care ac ìiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania. mai târziu. scrise la început în maghiar . s -a bucurat èi de onoruri publice èi de recunoa èterea valorii sale. fiind condamnat la moarte èi executat pentru o tentativ de a dezerta din armata Austro -ungar èi a trece în tranèeele românilor în timpul Primului R zboi Mond ial. cum ar fi Adam èi Eva. Alte dou romane. Gorila èi Jar. Evident scriitorul cuno ètea romanele naturaliste. atât din partea publicului cititor cât èi a criticii literare. iar textul e închis într -o povestire cu ram . în române ète. iar Cr ièorul.

scoate revista Scena dar aceasta rezist doar 10 numere. ca discret cerere în c s torie). apare nuvela Filiba è Ocrotitorul. între care unele au anticipat eroi èi episoade din proza matur . Multe subiecte au fost dezvoltate.O lun mai târziu la teatrul din Craiova soèeète èi gtefana (Fanny) R dulescu (viitoarea so ìie a scriitorului). sub impulsul unor lecturi sadoveniene. În luna aprilie a aceluia èi an a fost numit secretar al Teatrului Na ìional din Craiova. limba maghiar . Inedite: Idil de la ar (1912). A scris povestirea Codrea (Glasul inimii). Teatru Anul 1911 èi l-a dedicat teatrului. precum èi cu însemn ri de cultur general în limbile limba german . din ciclul Szamárlétra. urmat de noi reedit ri. de la traducerea unor piese ( Hoìii de Schiller èi Ofiìerul de Franz Molnar) la preg tirea revistei bilunare Teatrul. Victor Hugo. limba francez èi limba român . Pân în 1912. A început s scrie un caiet de Schiìe. Armeanca i clubul (1913). apar inând prietenului s u Szini Gyula. în revista Viaìa româneasc . La 1 octombrie la Blaj. în volumul Cu so ul meu. lui Mihail Dragomirescu la Convorbiri critice din Bucureèti. Cu aceste pagini se va adresat mai multor reviste literare de peste mun ìi (trimiìând scrisori lui Garabet Ibr ileanu la Viaìa româneasc din Iaèi. în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu (9 octombrie). a terminat èi povestirea Domnul Ionic . din creaìia româneasc Anton Pann. la început. Pe data de 11 noiembrie la Or ètie. în Revista politic èi literar a ap rut povestirea Talerii. pe care o va prelua în volum cu titlul Idil de la ar (f r s fie totuna cu lucrarea amintit mai sus). A terminat nuvela Ofilire. În aceea èi toamn . Pentru început Proètii (la un an dup tip rirea în Convorbiri critice). ca artist . schi neglijat la alc tuirea volumelor.Tolstoi. èi devine un colaborator de baz al lui Emil Gârleanu. la acea dat directorul institu ìiei. èi a ad ugat altele inspirate din viaìa ì r neasc : Traiul. o versiune anterioar (Mâna) fusese terminat . Îèi continu activitatea literar scriind èi publicând nuvele Astfel în luna septembrie la Iaèi. precum è i din Transilvania. la 20 mai. ultima tip rit în Ardeal. înainte ca Rebreanu s se stabileasc în capitala ì rii. va avea îndeletniciri diveerse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitar . A citit multe c r ìi româneèti. reluare a unei proze mai vechi. În anul 1912 în Almanahul Societ ii Scriitorilor Români pe anul 1912. urm rind îndeosebi îmbog ìirea vocabularului. Astfel pe 15 septembrie/ianuarie 1911 împreun cu dramaturgul Mihail Sorbul. precum Ghighi. èlefuirea limbii literare.limbi în care citea èi scria curent. Dat rile ating limita 28 aprilie 1909. revista Cosânzeana deschide èirul colabor rilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retip ririi deghizate). în cadrul nuvelisticii. în Bucure èti. apare poemul în proz M rturisire (amintit de Fanny Rebreanu. proza este o prelucrare a unui text maghiar. . corespundând cu Octavian T sl uanu de la Luceaf rul din Sibiu). Osânda. va debuta pe scena teatrului din localitate. i Armeanul. în 1912/1913. Strófak (Strofe). A reluat vechi proiecte (piese de teatru).

13 din "Biblioteca C minului" (Bucure ti. aprilie ± La Bucure ti apare volumul Golanii (Nuvele i schi e). Sumarul: Golanii. luni de vârf. revista Universul literar deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. care anticip romanul Cr i orul. [[Cântec de dragoste (Cântectul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii. în a doua serie a revistei. lucreaz la romanul Zestrea "înaintând dificil în ac iune" (nu s -a p strat nimic din aceast pretins variant ). R fuial . ms.Pe 26 august încheie nuvela Hora mor ii. Rebreanu public Omul mic i oamenii mari (1921). În anul 1915 scrie povestirea istoric Horia. Prima versiune din P durea spânzura ilor În 27 august 1916. vor fi "uitate" în paginile publica iei. aici vor fi retip rite. Bibliografie scrierilor înregistreaz astfel de colabor ri în 1913. Pe 7 decembrie schi eaz un nou proiect: R scoala. Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volume.R. originale i "prelucrate". Între 9 mai/24 iulie ± Scrie i transcire comedia Cadrilul. Cuceritorul. dup intrarea României în cel de -al doilea r zboi balcanic (10 iulie). Întâiul gropar (1926). Roman. Pozna [inedit ]. vor mai ap rea: Vr jma ii. L. Marele R zboi. Dintele. Arh. Pe 29 ianuarie 1914. Devine colaborator permanent al revistei Rampa în lunile noiembrie/decembrie. dram în patru acte. în editura H. folosindu -se de pseudonime.Pe data de 20 aprilie cu schi a Str nutarea. reia Zestrea. II. Coniderate de autorul lor submediocre. în paginile primei serii. Rebreanu" (nota ie datat pe verso -ul unei file oarecare. O scen (ambele în 1914). Vr jma ii. 1). La urma urmelor (1922). Clo ca i Cri an. se angajeaz ca reporter la Adev rul (la sfâr itul r zboiului va fi concediat). cu tematic semit . Pe 25 august cu schi a Taclalele (retip rirea schi ei Vr jma ii). Steinberg) apare voluma ul M rturisire (Nuvele i schi e). Pe data de 5 noiembrie termin nuvela Catastrofa. condus de Constantin Banu. Cadrilul. . În sumar: M rturisire [inedit ]. L. Pro tii [inedit ]. H. Armeanul (Idil de la ar ). vechi schi e i nuvele. Steinberg. ad ugând trei inedite. R zboiul.. Ocrotitorul. de regul cu titlul schimbat. 1915. Calvarul. Din luna iulie. Cer etorul [inedit ]. Culcu ul. Baroneasa i Dumnezeu (toate în 1912). Lacrima [Glasul inimii]. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în Fr mânt ri (1912). Însemn rile unui sublocotenent . revista Flac ra. Clo ca i Cri an . În octombrie/noiembrie devine redactor la Scena. Ion. Alte proiecte În 1913 în timp ce desf ura o sus inut activitate de cronicar teatral. Cearta [inedit ]. cu o prefa semnat de Mihail Dragomirescu. deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Pe 21/28 septembrie public în Universul literar studiul Revolu ia lui Horia. apare un nume nou printre titlurile de pân acum. Vor mai trece ani pân când Zestrea uceniciei literare va ap rea cu noul titlu în libr rii. Nevasta. Pe 17 septembrie ± Datare pe piesa Jidanul (trei acte). Str nutarea. 1914. Aici Rebreanu va publica. Talerii [inedit ]. cronici dramatice. Mai mult decât în paginile altor publica ii. Golanii i alte nuvele În anul 1916. În nr. Câteva inedite: Santinela (1913). Pe data de 31 iulie la Bucure ti apare cotidianul Ziua sub conducerea lui Ioan Slavici. cf.

Cântecul iubirii. Reîntors la Bucure ti. Rebreanu documentânduse atent în leg tur cu sfâr itul tragic al lui Emil. (Cele dou imita ii se public pentru prima oar în volum. Tot aici. 1941. problematica romanului P durea spânzura ilor. Soacra Sfântului Petru. condus de Constantin Stere. când va fi mare"). începe o prim redactare a romanului P durea spânzura ilor. ziarul Lumina. 1923. f r s izbuteasc s finalizeze romanul. prin atmosfer . iar în 1920. prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian (în timpul vie ii scriitorului. pornind de la drama poe ilor tefan Octavian Iosif i Dimitrie Anghel. prozat orul încearc s scrie la P durea spânzura ilor. . autorul termin prima versiune a romanului Ion. în lunile februarie i martie. Cântecul lebedei. În sumar: Bibi. ambii îndr gosti i de Natalia Negru. un fragment din Calvarul. ap rut la "Universala-Alcalay". Academia Român îi acord pentru romanul Ion prestigiosul Premiul N sturel-Herescu. ranul i coasa (imita ie). Pe data de 23 ianuarie 1918. 1925.) Ion. public schi a Bibi (manuscrisul este datat 19 august 1915 i poart dedica ia "Pentru Puia. 1939. ± Apare romanul Ion. Alte proiecte. 1927. în acela i an: A murit o femeie. blestemul iubirii . Blestemul p mântului. Pe data de 3 mai cu schi a Pozna Rebreanu începe irul colabor rilor în revista Sbur torul. Pe data de 20 februarie 1919. Glasul inimii. În noiembrie 1919 începe s transcrie romanul Ion. în care Rebreanu va publica articole de teatru. Proiecteaz un volum de nuvele. Soacra Sfântului Petru. I ic trul. Talerii. vor mai ap rea: Norocul. Din data de 1 august dateaz primul plan detaliat al romanului arpele. R fuiala Un nou volum de nuvele (edite i inedite): R fuiala. anticipând. R fuiala. În paginile publica iei vor mai ap rea. Pe data 20 noiembrie 1920. confesiune literaturizat despre propriile avataruri din timpul primului r zboi mondial (sing ura edi ie antum ).Pe data de 27 septembrie la Bucure ti. nuvele sau schi e Pe data de 18 decembrie începe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919). Divor ul. Pe data de 5 aprilie în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru to i apare nuvela Catastrofa. în Bucure tiul ocupat de trupele germane. 1930. Poveste de copii mici pentru oameni mari [inedit ]. 1943). Norocul. dezertor i Ghinionul. Calvarul La editura "Universala-Alcalay" apare volumul Calvarul. Romanul poart subtitlul Blestemul p mântului. va fi retip rit în 1921. apare cotidianul Scena. În vacan a de var c l tore te cu so ia în Transilvania. blestemul iubirii Pe 14 august 1917. condus de Eugen Lovinescu. Barba (imita ie). Cadrilul Pe 29 decembrie are loc premiera comediei Cadrilul. Cearta. Idil de la ar : Ofilire.

Nuvele i schi e Îm 1921 la editura Via a româneasc apare volumul Catastrofa (Trei nuvele). }n luna mai apare romanul Adam i Eva. 1924. Str nutarea. În acela i an va fi ales vicepre edinte al Societ ii Scriitorilor Români . irato. Golanii. Dintele. Norocul [inedit ]. Acela i sumar din 1916. Ciuleandra La sfâr itul anului 1926. scrie prima versiune a nuvelei sau .Catastrofa. Idil de la ar [inedit ]. Soacra Sfântului Petru.3 din "Biblioteca universal " a editurii Alcalay i Calafeteanu. dezertor [inedit ]. Hora mor ii. Golanii. pl nuie te volumul Ciuleandra. public s pt mânalul Mi carea literar (pân în octombrie 1925). cu ilustra ii de Fr. Pe 15 noiembrie. Cer etorul. Str nutarea. Cer etorul. volumul se deschide cu prezentarea unor date biografice. 1928. P durea spânzura ilor Începe prima versiune integral a romanului P durea spânzura ilor (pe care o va termina la 27 iunie 1922). Este ales pre edinte al Societ ii Scriitorilor Români. Soacra Sfântului Petru [prelucrare inedit ]. Va fi reeditat în 1922. Catastrofa [inedit ]. I ic trul. I ic trul. O nou reeditare: Trei nuvele. În editura lui H. Bibi. Pagini alese". Pe 12 aprilie 1923. editura "Cultura Na ional ". În colec ia "Scriitorii români contemporani. Sumar rev zut: Pro tii. Culcu ul. 1940. 1932. Pozna. 1929. Ocrotitorul. Rebreanu ia parte la premiera comediei Plicul. Poveste de copii mici pentru oameni mari . În sumar: I ic trul. 1 . Cuceritorul. Cartea va primi "Marele premiu al romanului". dezertor. are loc premiera piesei Apostolii. Autorul va public în revista Via a româneasc i mai multe cronici dramatice . scriitorul sfâr e te prima versiune a romanului Adam i Eva iar în luna martie încheie i versiunea pentru tipar. dezertor. între 2/10 martie 1927. plecând de la proiectul unei nuvele ( Nebunul). Nevasta. Apare P durea spânzura ilor. În nr. Cuceritorul. Între 5 iulie/17 noiembrie 1922 va ranscrie romanul P durea spânzura ilor. Bibi [inedit ]. Ocrotitorul. Împreun cu Alexandru Dominic. Vr jma ii [inedit ]. Pe data de 17 martie 1926.In 14 ianuarie 1925. În sumar: Catastrofa. Catastrofa. Hora mor ii Adam i Eva Pe data de 2 iulie 1924 Începe prima versiune a romanului Adam i Eva. Nevasta. apare volumul Nuvele i schi e. În sumar: Pro tii. tip rit de "Casa coalelor". În revista Lamura apare nuvela Cump na drept ii. apare culegerea de povestiri Norocul (Schi e i nuvele). edi ia a doua Editura "Cartea româneasc " din Bucure ti tip re te a III -a edi ie din Golanii. În sumar: Norocul. 1926. Steinberg din Bucure ti apare a II-a edi ie din Golanii (Nuvele i schi e). Cântecul iubirii. Dintele. 1925.

La sfâr itul anului 1933.1150 bis din colec ia "Biblioteca pentru to i". dezertor (Trei nuvele cu 30 gravuri în lemn de Paul Konrad Honich). Este numit director al Teatrului Na ional din Bucure ti. Cântectul lebedei. Dumnezeu. Omul mic i oamenii mari. R scoala Din 12 august/28 septembrie dateaz o variant abandonat din R scoala. editat de "Casa coalelor". 1928. 1942). Cump na drept ii. func ie pe care o va de ine vreme de un an. O nou reeditare: I ic trul. Ghinionul. la editura "Universala-Alcalay". Scriitorului i se confer Premiul Na ional pentru proz . În sumar: I ic trul. Metropole În anul 1931 scrie i editeaz (25 iulie) volumul Metropole. apare romanul R scoala. Catastrofa. 1934. În nr. România literar (apare pân la 6 ianuarie 1934). al c rei conduc tor va deveni la începutul anului urm tor. Din 9 iulie/8 august dateaz cea de a doua versiune manuscris . În luna august 1928. Apare Ciuleandra (reedit ri în 1927. În colec ia "Manuscriptum" apare volumul Cântecul lebedei. Vr jma ii. În sumar: Cuibul visurilor. la "Cartea româneasc ". Între 8 mai/11 decembrie scrie versiunea definitiv a romanului R scoala. 1942. 1150 . R fuiala. Catastrofa. o nuvel inedit : Umbre. dezertor. în 1929. cuprinzând facsimilul manuscriselor Cântecul lebedei i Cuibul visurilor. Pe 19 noiembrie 1930. În 1929 La îns rcinarea primului ministru. 1940. ranul i coasa [imita ie]. Cump r o cas i o vie la Valea Mare. lucreaz la proiectele de organizare a Direc iei Educa iei Poporului. La urma urmelor. Rebreanu demisioneaz din conducerea Direc ie i Educa iei Poporului. A murit o femeie [toate inedite. În urma unor cumplite dezam giri înregistrate în conducerea treburilor publice. Fapt divers [Hora mor ii]. Romanul Cr i orul Un nou volum. "parabola" Dumnezeu fiind dup Lev Tolstoi]. Pozna. începe romanul Cr i orul. Roma. tip re te. 1941. Demnit i publice În decembrie. Pe data de 20 februarie 1932. 1944). lâng Pite ti. volumul se deschide cu o scurt biografie a lui Rebreanu i cu un portret al s u desenat de pictorul Jean Alexandru Steriadi. cvasi-inedit: Cuibul visurilor (Nuvele i schi e). Noi proiecte. Paris).miniromanului Ciuleandra. con inând însemn ri de c l torie din (Berlin. apare romanul Cr i orul (va fi reeditat în 1930. Jar . Bibi. la Bucure ti. public în ziarul Cuvântul. În sumar: Cântectul iubirii. apare volumul Cântecul iubirii (Nuvele i schi e). Fiara. unde vor fi scrise majoritatea c r ilor sale de acum încolo. Tot pe 25 decembrie 1933. În anul urm tor.

Dresda. Constantin Laura cls a X a F . dateaz prima versiune. Rebreanu public . s-a retras la Valea Mare. emfizemul vechi i bron ita cronic . În luna martie c l tore te la Zagreb i Weimar. c l torii prilejuite de constituirea societ ii culturale pan-europene. f r s mai revad vreodat Bucure tiul (un control radiologic a semnalat. Pozna. a romanului Gorila. fragmente din romanul Adam i Eva. ce se va tip ri pân la finele anului la editura Adev rul (reedit ri în 1939. În 1943 apare volumul Amalgam (articole. Hora mor ii. chistul din pl mânul drept. Pe 18 iulie reia lucrul la carte de la început. 1938. Cer etorul. cronici dramatice i o nuvel : Dincolo). În 1936 apare volumul Calea sufletului (trei povestiri). scrie versiunea pentru tipar a romanului Jar. La 7 iulie. În luna iunie. la propunerea lui Mihail Sadoveanu. abandonat . Gorila Din 1 martie/11 iulie 1937.´ la vârsta de 59 de ani. studii. ia parte la un turneu de conferin e despre cultura româneasc la Berlin. apare romanul Gorila la editura Universala Alcalay. povestirea Dincolo. Dintele. 1941. opacitate suspect la pl mânul drept). Amândoi În luna martie 1940. 14 din colec ia "Cartea satului" apare culegerea de nuvele Oameni de pe ome . Görlitz. 1942. ci numai literatur ". ± Este numit din nou director al Teatrului Na ional. În nr. Aici va sus ine c "nu vrem nici un fel de politic . În sumar: Dumnezeu. conferin e. înc din ianuarie. La începutul anului 1941. dat fiind vârsta mea. Rebreanu scria în Jurnal: ÄPerspective pu ine de salvare. La 1 septembrie 1944 la Valea Mare. 1935 ± În volumul Nuvele inedite. Stuttgart. În luna ianuarie 1942. Apare la editura Socec & co romanul Amândoi. Dup multe tergivers ri pe 26 mai 1939 este ales membru al Academiei Române. Accept de asemenea numirea de director al cotidianului Via a (f r o participare esen ial ). culegere din crea ia prozatorilor contemporani. reluat peste ani în Amalgam (1943). Pro tii. R fuiala. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav. Nevasta.y Între 22 ianuarie /30 aprilie 1934. 1944). la Editura "Adev rul". Cuibul visurilor. Viena. München. Leipzig. la Editura Funda iilor Regale. a încetat din via Peste câteva luni a fost deshumat i reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucure ti. Breslau.