Fisa biografica Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târli ua, jude ul Bistri a-N s ud ± d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jude ul Arge ) a fost un romancier, dramaturg i academician român.

Liviu Rebreanu s-a n scut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlièua (din fostul comitat Solnoc D bâca - azi judeìul Bistri ìa-N s ud), fiind primul din cei 14 copii ai înv ì torului Vasile Rebreanu èi ai Ludovic i (n scut Diuganu). În tinere ìe, mama sa (1865/1945) era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant " pe scena Becleanului de ba ètin . Ambii p rin ìi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, R scoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someèului. Potrivit afirmaìiei scriitorului: În Maieru am tr it cele mai frumoase èi mai fericite zile ale vieìii mele. Pân ce, când s împlinesc zece ani, a trebuit s merg la N s ud, la liceu. În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiar , èi apoi în limba român , multe amintiri din copil rie aduc pe oamenii acestor locuri în prim -plan. De èi localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercet tori cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au p strat cadrul toponimic èi onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor). A început cursurile è colii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca: Cele dintâi pl ceri ale slovei tip rite èi ale ètiinìei de carte tot în Maieru le -am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveètile ardelene èti ale lui Ion PopReteganul, vreo cinci volume. A urmat în anul 1895 dou clase la Gimnaziul gr niceresc din N s ud. În 1897 s-a transferat la g coala de b ie ìi din Bistriìa ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat înc trei clase. În anul 1898, îndr gostit fiind, liceanul de clasa a IV -a, scrie "întâia èi ultima poezie". Fascinat de o tân r acri ì dintr-o trup ambulant ungureasc (ingenua trupei, de care m-am îndr gostit nebune ète), scrie un vodevil dup modelul celui v zut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, f r succes, acela èi gen dramatic. În 1900 a început s urmeze gcoala Real Superioar de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lâng grani ìa cu Austria). La sfârèitului anului I, a obìinut calificativul "eminent ". Ca èi la Bistri ìa, a manifestat o înclina ìie deosebit pentru studiul limbilor str ine. La Braèov, a ap rut povestea Armeanul negu ì tor èi fiul s u Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într-o colecìie pentru copii). În 1902, dup abateri de la regulamentul ècolii, a fost retrogradat din func ìia de chestor. La sfârèitul celui de-al doilea an de ècoal real , a primit doar distincìia simpl . În cel de-al treilea an a pierdut èi distincìia simpl , din cauza mediei sc zute

îndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate.la "purtare". public m aceast novel . Rebreanu a avut numeroase preocup ri literare: lecturi. În luna ianuarie 1910. satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). italieni. criticul Mihail Dragomirescu a ìinut s o prefaìeze astfel: Deèi nu admitem crudit ìile de termeni pe care autorul e nevoit s le pun în gura eroilor s i. aici l-am cunoscut mai bine. ale c rei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). unguri. Valkó föhadnagy (Locotenentul Valkó ). A întocmit un proiect sumar al romanului . s -a hot rât s se dedice literaturii ( Journal-ul surprinde acest moment). a primit distinc ìia de eminent. La Budapesta èi Gyula a scris èi transcris cinci povestiri. prin energia decep ìiei èi mai cu seam prin originalitatea limbii. a fost forìat s demisioneze din armat . Între scriitorii excerpta ìi au fost clasici francezi. Gigi (Ghighi). èi înc la acest loc de onoare. conspecte. Budapesta. aici m-am impregnat de toate suferinìele èi visurile lui . ultimul cu personaje inspirate din via ìa "intelighen ìei" n s udene. Autorul îi era prieten èi ± dup m rturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu c tre Mihail Dragomirescu. Sub presiunea unor încurc turi b ne èti. data lectu rilor (25 aprilie. e remarcabil prin pitorescul lumii zugr vite. în prealabil. englezi. Li s au ad ugat câteva proiecte de literatur dramatic : Vetélytársak . spre disperarea p rin ìilor. Din nou. care l-au ètiut domn: Aici am luat contact cu ì ranul român. scriind în "arest la domiciliu". proiecte dramaturgice. a terminat nuvela Culcuèul. pe lâng îndeletni ciri cazone. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universal . germani. Aici scrie Golanii èi începe s traduc volumul de povestiri Lelki kalandok (Aventuri spirituale. specificând. 2. 1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula. 8 èi 16 mai. prin spiritul de observa ìie. peste ani. la 7 august 1910) ± împreun ar fi scris mai multe lucr ri (pe când eram la Pesta). în sud-estul Ungariei. Într-un Memoriu adresat autorit ìilor române èti în luna mai. 1.. În închisoarea V c re èti. pe baza conven ìiei cu Austro-Ungaria. a desf èurat-o în slujba românilor de peste mun ìi. 3. La începutul anului 1910 era funcìionar la prim ria din V rarea. la Bucureèti. guvernul budapestan cere autorit ìilor româneèti extr darea gazetarului. Câteva titluri din volum. fiindc pe lâng o adâncime de concep ìie puìin comun . în limba maghiar . 2 iulie). 7.Örveny (Rivalii Vâltoarea). anterior. tân rul scriitor a menìionat c adev rata pricin a cererii de extr dare const în activitatea sa publicistic pe care. Din 1903 pân în 1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Budapesta (deèi s-a simìit atras de medicin . din ciclul Szamárlétra (Scara m garilor). totu èi. Publicând în Convorbiri critice nuvela Culcuèul. este întemni ìat la Gyula. ru èi. Aici. Dup o lung deten ìie la închisoarea V c re è ti. uneori. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. în primul an. A revenit în Prislop. În februarie Rebreanu a fost arestat èi deìinut la V c reèti.lucruri care aveau s treac mai târziu în literatura mea .. în paginile Universului literar (1913) èi în Almanahul Adev rul (1914).

nuvela sa psihologic cea mai cunoscut . dup sosirea în Bucure èti: Volbura dragostei Cântecul iubirii. datat în închisoarea din Gyula. Nevasta. Curtea tribunalului de Apel consider c delictul a fost is p èit dup cele èase luni de temni ì . sub influen ìa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. Alexandru Stamatiad. lui Garabet Ibr ileanu. T sl uanu. E drept c . Nuvelistul Înainte de a scrie èi de a-èi publica romanele scriitorul è i-a des vârèit talentul de prozator scriind povestiri èi nuvele. la "Libr ria naìional ".Zestrea. din care mai f ceau parte Ion Minulescu. În traducerea lui. în revista Luceaf rul. Proètii. n-aè fi vrut s te expun la un nesucces. scrise la Gyula. mai ales. În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oar la o èedinì a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu. Vrei s-o public în Convorbiri critice? Debut editorial: la Or ètie. e foarte interesant povestea èi cu însemnate calit ìi literare. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa româneasc : la Sibiu. revista iara noastr a publicat poemul Moartea èoimanului de M. Ofilire. Emil Gârleanu. La 16 august. A dus cu el o nuvel . pe care îns nu apuc s o citeasc . Golanii. În aceeaèi revist . În luna octombrie a aceluia èi an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: Iart -m c asear am uitat de nuvela dumitale. Cea mai cunoscut nuvel a sa este de bun seam Iìic gtrul Dezertor. În sumar. Culcuèul. A revenit asupra amintirilor din copil rie. Dimitrie Nanu. Cincinat Pavelescu. y 16 octombrie ± Prima datare pe o proz original . Corneliu Moldovanu. condus de O. romanul R zboi è i pace de Tolstoi. A început un nou jurnal de lector ( Spicuiri). Goga èi O. Cântec de dragoste [Cântectul iubirii]. Filiba è [Ocrotitorul]. aplecându-se în mod deosebit asupra paginilor de critic èi istorie literar din Viaìa româneasc . condus de Sebastian Bornemisa. R fuial (28 ianuarie 1909) èi Nevasta (16 iunie 1911). R fuiala. Mihai Sorbul. eliberat din închisoare. o povestire. propunându-i. Ast zi îns am citit-o èi te felicit. spre publicare. aparìinând. A scris nuvela Mâna (prima variant a nuvelei Ocrotitorul). ne ètiind calit ìile ei de mai înainte. Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908). chiar de nu a è fi uitat. Romancierul . apare volumul de nuvele Fr mânt ri. de data aceasta sub influen ìa lui Creang . produc ìii literare tip rite în revistele Luceaf rul èi Convorbiri critice: Dintele. Nicolae Davidescu. a ap rut povestirea Codrea (Glasul inimii). Lacrima Glasul inimii. Ciuleandra. A încearcat s traduc dup o versiune german . Mihail S ulescu. Gorki. va ap rea ceva mai târziu. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu.

locotenent în Armata Austriac . poli ìiste sau cu subiecte care ìin de zona paraliteraturii. o biografia roman ìat a lui Horia. Liviu Rebreanu . cuget ri. C linescu Äroman al gloatei´. atât din partea publicului cititor cât èi a criticii literare. cu maxime. A început s scrie un Journal de lector. s -a bucurat èi de onoruri publice èi de recunoa èterea valorii sale. în care ac ìiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania. a însemnat un alt mare e èec literar. Dup R scoala . Alte dou romane. foarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot afla din biografia autorului. . blestemul iubirii´ èi anunìa principalul conflict din te xt. èi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. lui Liviu Rebreanu . i s-au consacrat poate zeci sau sute de studii è i comentarii. iar Cr ièorul. înc din timpul vie ìii. bazat pe tema metempsihozei. toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. fiind condamnat la moarte èi executat pentru o tentativ de a dezerta din armata Austro -ungar èi a trece în tranèeele românilor în timpul Primului R zboi Mond ial. Un al treilea roman. conspecte din literatura universal : William Shakespeare. În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri din copil rie (portrete din Maieru). a fost inspirat de un incident autobiografic. care descriau mediul intelectual èi redacìiile unor ziare interbelice de èi s-au bucurat de succes de public au fost veritabile c deri la critic . supranumit de G. C linescu drept inegale. descriind o crim comis de o servitoare cu instincte criminale. Ion. fratele s u. Subtitlul acestuia era ÄBlestemul p mântului. Gorila èi Jar. cum ar fi Adam èi Eva. Postum au fost editate èi alte opere. Friedrich von Schiller. reluate. Tema fusese schi ìat ini ìial în nuvela Catastrofa. Rebreanu a fost èi autorul unui jurnal intim. Etapa romanelor târzii Spre sfârèitul vie ìii prozatorul a scris mai multe romane. iar textul e închis într -o povestire cu ram . Dup aceast experien ì literar autorul a scris mai apoi romanul R scoala . Un cuplu se reîncarneaz în èapte momente istorice diferite. a fost unul dintre pu ìini autori români care s-a bucurat de succes de libr rie è i a avut o situa ìie stabil din punctul de vedere financiar. Oscar Wilde. În Amândoi Rebreanu a încercat s scrie un roman poli ìist. tradus èi în limba francez . care fusese poreclit de locuitorii mun ìilor Apuseni ÄCr i èorul munìilor´. prin romanul setei de p mânt. recunoscut drept un clasic al literaturii române. Rebreanu nu a mai dat nici o capodoper . Liviu Rebreanu a readus problematica ì r neasc în centrul aten ìiei lumii literare. Metropole. în române ète. proze nepublicate. P durea spânzura ìilor. inclusiv o carte de c l torii în Fran ìa èi Germania. Evident scriitorul cuno ètea romanele naturaliste. mai târziu.Romancierul a început s scrie romane realiste. Postum aceast recunoa ètere avea s se transforme într-un veritabil cult. scrise la început în maghiar . El poate fi considerat o capodoper a romanului românesc din toate timpurile.

A scris povestirea Codrea (Glasul inimii). corespundând cu Octavian T sl uanu de la Luceaf rul din Sibiu). ultima tip rit în Ardeal. Pân în 1912. Îèi continu activitatea literar scriind èi publicând nuvele Astfel în luna septembrie la Iaèi. revista Cosânzeana deschide èirul colabor rilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retip ririi deghizate). apare poemul în proz M rturisire (amintit de Fanny Rebreanu. precum Ghighi. Pe data de 11 noiembrie la Or ètie. Astfel pe 15 septembrie/ianuarie 1911 împreun cu dramaturgul Mihail Sorbul. la început. apar inând prietenului s u Szini Gyula. de la traducerea unor piese ( Hoìii de Schiller èi Ofiìerul de Franz Molnar) la preg tirea revistei bilunare Teatrul. Dat rile ating limita 28 aprilie 1909. precum èi cu însemn ri de cultur general în limbile limba german . La 1 octombrie la Blaj. reluare a unei proze mai vechi. A reluat vechi proiecte (piese de teatru). . între care unele au anticipat eroi èi episoade din proza matur . din ciclul Szamárlétra. Teatru Anul 1911 èi l-a dedicat teatrului. èlefuirea limbii literare. precum è i din Transilvania. sub impulsul unor lecturi sadoveniene. Inedite: Idil de la ar (1912). Multe subiecte au fost dezvoltate. A terminat nuvela Ofilire. pe care o va prelua în volum cu titlul Idil de la ar (f r s fie totuna cu lucrarea amintit mai sus). urm rind îndeosebi îmbog ìirea vocabularului. În anul 1912 în Almanahul Societ ii Scriitorilor Români pe anul 1912. scoate revista Scena dar aceasta rezist doar 10 numere. la 20 mai. în cadrul nuvelisticii. proza este o prelucrare a unui text maghiar. în revista Viaìa româneasc . în Bucure èti.limbi în care citea èi scria curent. urmat de noi reedit ri. i Armeanul. schi neglijat la alc tuirea volumelor. èi devine un colaborator de baz al lui Emil Gârleanu. Osânda. va avea îndeletniciri diveerse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitar .Tolstoi. o versiune anterioar (Mâna) fusese terminat . va debuta pe scena teatrului din localitate.O lun mai târziu la teatrul din Craiova soèeète èi gtefana (Fanny) R dulescu (viitoarea so ìie a scriitorului). apare nuvela Filiba è Ocrotitorul. èi a ad ugat altele inspirate din viaìa ì r neasc : Traiul. lui Mihail Dragomirescu la Convorbiri critice din Bucureèti. în volumul Cu so ul meu. limba francez èi limba român . ca discret cerere în c s torie). În aceea èi toamn . în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu (9 octombrie). în 1912/1913. A citit multe c r ìi româneèti. În luna aprilie a aceluia èi an a fost numit secretar al Teatrului Na ìional din Craiova. a terminat èi povestirea Domnul Ionic . limba maghiar . ca artist . Cu aceste pagini se va adresat mai multor reviste literare de peste mun ìi (trimiìând scrisori lui Garabet Ibr ileanu la Viaìa româneasc din Iaèi. din creaìia româneasc Anton Pann. la acea dat directorul institu ìiei. Pentru început Proètii (la un an dup tip rirea în Convorbiri critice). înainte ca Rebreanu s se stabileasc în capitala ì rii. în Revista politic èi literar a ap rut povestirea Talerii. A început s scrie un caiet de Schiìe. Victor Hugo. Armeanca i clubul (1913). Strófak (Strofe).

Coniderate de autorul lor submediocre. Devine colaborator permanent al revistei Rampa în lunile noiembrie/decembrie. Însemn rile unui sublocotenent . Steinberg. Nevasta. R zboiul. Cearta [inedit ]. Pe data de 5 noiembrie termin nuvela Catastrofa. În nr. Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volume.Pe 26 august încheie nuvela Hora mor ii. Armeanul (Idil de la ar ). Prima versiune din P durea spânzura ilor În 27 august 1916. Talerii [inedit ]. de regul cu titlul schimbat. . Alte proiecte În 1913 în timp ce desf ura o sus inut activitate de cronicar teatral. reia Zestrea. dup intrarea României în cel de -al doilea r zboi balcanic (10 iulie). Pe data de 31 iulie la Bucure ti apare cotidianul Ziua sub conducerea lui Ioan Slavici. H. Rebreanu public Omul mic i oamenii mari (1921). Arh. aprilie ± La Bucure ti apare volumul Golanii (Nuvele i schi e). Lacrima [Glasul inimii]. dram în patru acte. Câteva inedite: Santinela (1913). Cuceritorul. Rebreanu" (nota ie datat pe verso -ul unei file oarecare.Pe data de 20 aprilie cu schi a Str nutarea. Ion. În anul 1915 scrie povestirea istoric Horia. în a doua serie a revistei. Sumarul: Golanii. Clo ca i Cri an. în paginile primei serii. L. luni de vârf. R fuial . vor mai ap rea: Vr jma ii. În octombrie/noiembrie devine redactor la Scena. în editura H. Steinberg) apare voluma ul M rturisire (Nuvele i schi e). ms. revista Universul literar deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Clo ca i Cri an . apare un nume nou printre titlurile de pân acum. Pozna [inedit ]. 1915. deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Din luna iulie. cronici dramatice. 1914. folosindu -se de pseudonime. originale i "prelucrate".R. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în Fr mânt ri (1912). Marele R zboi. cu o prefa semnat de Mihail Dragomirescu. Vor mai trece ani pân când Zestrea uceniciei literare va ap rea cu noul titlu în libr rii. În sumar: M rturisire [inedit ]. care anticip romanul Cr i orul. O scen (ambele în 1914). Pe 21/28 septembrie public în Universul literar studiul Revolu ia lui Horia. vechi schi e i nuvele. Calvarul. 1). Între 9 mai/24 iulie ± Scrie i transcire comedia Cadrilul. revista Flac ra. Mai mult decât în paginile altor publica ii. Culcu ul. vor fi "uitate" în paginile publica iei. Roman. Golanii i alte nuvele În anul 1916. Aici Rebreanu va publica. La urma urmelor (1922). Cer etorul [inedit ]. condus de Constantin Banu. Dintele. [[Cântec de dragoste (Cântectul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii. aici vor fi retip rite. Pro tii [inedit ]. Vr jma ii. Cadrilul. Întâiul gropar (1926). ad ugând trei inedite. Pe 25 august cu schi a Taclalele (retip rirea schi ei Vr jma ii). Bibliografie scrierilor înregistreaz astfel de colabor ri în 1913. lucreaz la romanul Zestrea "înaintând dificil în ac iune" (nu s -a p strat nimic din aceast pretins variant ). 13 din "Biblioteca C minului" (Bucure ti. se angajeaz ca reporter la Adev rul (la sfâr itul r zboiului va fi concediat). Pe 17 septembrie ± Datare pe piesa Jidanul (trei acte). Baroneasa i Dumnezeu (toate în 1912). Str nutarea. Pe 29 ianuarie 1914.. Ocrotitorul. L. II. Pe 7 decembrie schi eaz un nou proiect: R scoala. cu tematic semit . cf.

Pe data de 20 februarie 1919. Idil de la ar : Ofilire. I ic trul. Calvarul La editura "Universala-Alcalay" apare volumul Calvarul. problematica romanului P durea spânzura ilor. Alte proiecte. Pe data de 5 aprilie în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru to i apare nuvela Catastrofa. Tot aici. blestemul iubirii Pe 14 august 1917. 1927. 1943). prozat orul încearc s scrie la P durea spânzura ilor. 1923. iar în 1920. Cântecul lebedei. Cântecul iubirii. f r s izbuteasc s finalizeze romanul. începe o prim redactare a romanului P durea spânzura ilor. Cearta. nuvele sau schi e Pe data de 18 decembrie începe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919). condus de Eugen Lovinescu. Cadrilul Pe 29 decembrie are loc premiera comediei Cadrilul. ap rut la "Universala-Alcalay". (Cele dou imita ii se public pentru prima oar în volum. Glasul inimii. în acela i an: A murit o femeie.Pe data de 27 septembrie la Bucure ti. anticipând. prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian (în timpul vie ii scriitorului. public schi a Bibi (manuscrisul este datat 19 august 1915 i poart dedica ia "Pentru Puia. În paginile publica iei vor mai ap rea. Din data de 1 august dateaz primul plan detaliat al romanului arpele. R fuiala. va fi retip rit în 1921. Pe data 20 noiembrie 1920. pornind de la drama poe ilor tefan Octavian Iosif i Dimitrie Anghel. Pe data de 3 mai cu schi a Pozna Rebreanu începe irul colabor rilor în revista Sbur torul. vor mai ap rea: Norocul. Soacra Sfântului Petru. apare cotidianul Scena. Norocul. Romanul poart subtitlul Blestemul p mântului. prin atmosfer . În vacan a de var c l tore te cu so ia în Transilvania. ziarul Lumina. în lunile februarie i martie. Soacra Sfântului Petru. 1930. Talerii. Barba (imita ie). Proiecteaz un volum de nuvele. confesiune literaturizat despre propriile avataruri din timpul primului r zboi mondial (sing ura edi ie antum ). În sumar: Bibi. Rebreanu documentânduse atent în leg tur cu sfâr itul tragic al lui Emil. R fuiala Un nou volum de nuvele (edite i inedite): R fuiala. 1939. . În noiembrie 1919 începe s transcrie romanul Ion. Pe data de 23 ianuarie 1918. Reîntors la Bucure ti. condus de Constantin Stere. când va fi mare"). Academia Român îi acord pentru romanul Ion prestigiosul Premiul N sturel-Herescu. un fragment din Calvarul. dezertor i Ghinionul. Poveste de copii mici pentru oameni mari [inedit ]. 1941.) Ion. autorul termin prima versiune a romanului Ion. în Bucure tiul ocupat de trupele germane. ± Apare romanul Ion. în care Rebreanu va publica articole de teatru. ranul i coasa (imita ie). ambii îndr gosti i de Natalia Negru. 1925. Divor ul. blestemul iubirii . Blestemul p mântului.

Nuvele i schi e Îm 1921 la editura Via a româneasc apare volumul Catastrofa (Trei nuvele). edi ia a doua Editura "Cartea româneasc " din Bucure ti tip re te a III -a edi ie din Golanii. Dintele. Culcu ul. Cartea va primi "Marele premiu al romanului". Apare P durea spânzura ilor. Pe 12 aprilie 1923. 1932. O nou reeditare: Trei nuvele. Pozna. P durea spânzura ilor Începe prima versiune integral a romanului P durea spânzura ilor (pe care o va termina la 27 iunie 1922). Ocrotitorul. Cuceritorul. Golanii. În sumar: Catastrofa. Autorul va public în revista Via a româneasc i mai multe cronici dramatice . În acela i an va fi ales vicepre edinte al Societ ii Scriitorilor Români . 1940. Dintele. Hora mor ii. apare culegerea de povestiri Norocul (Schi e i nuvele). Este ales pre edinte al Societ ii Scriitorilor Români. pl nuie te volumul Ciuleandra.3 din "Biblioteca universal " a editurii Alcalay i Calafeteanu. Hora mor ii Adam i Eva Pe data de 2 iulie 1924 Începe prima versiune a romanului Adam i Eva. Idil de la ar [inedit ]. 1924. Steinberg din Bucure ti apare a II-a edi ie din Golanii (Nuvele i schi e). are loc premiera piesei Apostolii. Norocul [inedit ]. În editura lui H. Vr jma ii [inedit ]. În revista Lamura apare nuvela Cump na drept ii. I ic trul. Sumar rev zut: Pro tii. scriitorul sfâr e te prima versiune a romanului Adam i Eva iar în luna martie încheie i versiunea pentru tipar. Va fi reeditat în 1922. Nevasta. Catastrofa. public s pt mânalul Mi carea literar (pân în octombrie 1925). În sumar: Norocul. cu ilustra ii de Fr. În sumar: Pro tii. editura "Cultura Na ional ". Bibi [inedit ]. 1925. dezertor [inedit ]. Poveste de copii mici pentru oameni mari . Str nutarea. Acela i sumar din 1916. scrie prima versiune a nuvelei sau . În sumar: I ic trul. Bibi. Cer etorul. Str nutarea. Soacra Sfântului Petru [prelucrare inedit ]. Cuceritorul. I ic trul. 1 . 1928. }n luna mai apare romanul Adam i Eva. Împreun cu Alexandru Dominic. În colec ia "Scriitorii români contemporani. dezertor. Între 5 iulie/17 noiembrie 1922 va ranscrie romanul P durea spânzura ilor. tip rit de "Casa coalelor". 1929. Golanii. Pagini alese".Catastrofa. volumul se deschide cu prezentarea unor date biografice. Ciuleandra La sfâr itul anului 1926. irato. Rebreanu ia parte la premiera comediei Plicul. Nevasta. 1926. dezertor. plecând de la proiectul unei nuvele ( Nebunul). Cântecul iubirii. între 2/10 martie 1927. apare volumul Nuvele i schi e. Cer etorul. Ocrotitorul. Pe 15 noiembrie. În nr.In 14 ianuarie 1925. Catastrofa [inedit ]. Pe data de 17 martie 1926. Soacra Sfântului Petru.

În anul urm tor. începe romanul Cr i orul. 1150 . Omul mic i oamenii mari. 1934. în 1929. volumul se deschide cu o scurt biografie a lui Rebreanu i cu un portret al s u desenat de pictorul Jean Alexandru Steriadi. România literar (apare pân la 6 ianuarie 1934). 1942. Paris). În sumar: Cântectul iubirii. Jar . Romanul Cr i orul Un nou volum. A murit o femeie [toate inedite. Tot pe 25 decembrie 1933. Dumnezeu. Demnit i publice În decembrie. În nr. Catastrofa. Cump r o cas i o vie la Valea Mare. public în ziarul Cuvântul. unde vor fi scrise majoritatea c r ilor sale de acum încolo. lâng Pite ti. Catastrofa. o nuvel inedit : Umbre. Este numit director al Teatrului Na ional din Bucure ti. Roma. "parabola" Dumnezeu fiind dup Lev Tolstoi]. La urma urmelor. Noi proiecte. ranul i coasa [imita ie]. Între 8 mai/11 decembrie scrie versiunea definitiv a romanului R scoala. Bibi. dezertor. R scoala Din 12 august/28 septembrie dateaz o variant abandonat din R scoala. 1928. În urma unor cumplite dezam giri înregistrate în conducerea treburilor publice. O nou reeditare: I ic trul. Ghinionul. con inând însemn ri de c l torie din (Berlin. la editura "Universala-Alcalay". În colec ia "Manuscriptum" apare volumul Cântecul lebedei. Apare Ciuleandra (reedit ri în 1927. dezertor (Trei nuvele cu 30 gravuri în lemn de Paul Konrad Honich). 1942). Pe 19 noiembrie 1930. Vr jma ii. Pe data de 20 februarie 1932. cvasi-inedit: Cuibul visurilor (Nuvele i schi e). apare volumul Cântecul iubirii (Nuvele i schi e). func ie pe care o va de ine vreme de un an. la Bucure ti. Scriitorului i se confer Premiul Na ional pentru proz . apare romanul Cr i orul (va fi reeditat în 1930. tip re te. la "Cartea româneasc ". În sumar: Cuibul visurilor. al c rei conduc tor va deveni la începutul anului urm tor. 1940. Rebreanu demisioneaz din conducerea Direc ie i Educa iei Poporului. În sumar: I ic trul. În 1929 La îns rcinarea primului ministru. apare romanul R scoala. cuprinzând facsimilul manuscriselor Cântecul lebedei i Cuibul visurilor. Pozna. Cântectul lebedei. 1944).1150 bis din colec ia "Biblioteca pentru to i". editat de "Casa coalelor". lucreaz la proiectele de organizare a Direc iei Educa iei Poporului. Din 9 iulie/8 august dateaz cea de a doua versiune manuscris . Fiara.miniromanului Ciuleandra. În luna august 1928. Fapt divers [Hora mor ii]. Cump na drept ii. La sfâr itul anului 1933. R fuiala. Metropole În anul 1931 scrie i editeaz (25 iulie) volumul Metropole. 1941.

Viena. Leipzig. dateaz prima versiune. Breslau. Hora mor ii. 1944). În 1943 apare volumul Amalgam (articole. 1941. Aici va sus ine c "nu vrem nici un fel de politic . culegere din crea ia prozatorilor contemporani. chistul din pl mânul drept. Dresda. Pozna. Görlitz. Constantin Laura cls a X a F . la Editura "Adev rul". ± Este numit din nou director al Teatrului Na ional. studii. abandonat . R fuiala. la Editura Funda iilor Regale. Pe 18 iulie reia lucrul la carte de la început. În nr. dat fiind vârsta mea. Nevasta. scrie versiunea pentru tipar a romanului Jar. În luna iunie. În luna martie c l tore te la Zagreb i Weimar. Dup multe tergivers ri pe 26 mai 1939 este ales membru al Academiei Române. Pro tii. 1935 ± În volumul Nuvele inedite. ce se va tip ri pân la finele anului la editura Adev rul (reedit ri în 1939. Amândoi În luna martie 1940. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav. povestirea Dincolo. 1942. f r s mai revad vreodat Bucure tiul (un control radiologic a semnalat. Cer etorul. Cuibul visurilor. La 7 iulie. opacitate suspect la pl mânul drept). cronici dramatice i o nuvel : Dincolo). a romanului Gorila. ci numai literatur ". fragmente din romanul Adam i Eva. 14 din colec ia "Cartea satului" apare culegerea de nuvele Oameni de pe ome . înc din ianuarie. c l torii prilejuite de constituirea societ ii culturale pan-europene.y Între 22 ianuarie /30 aprilie 1934. a încetat din via Peste câteva luni a fost deshumat i reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucure ti. s-a retras la Valea Mare. reluat peste ani în Amalgam (1943). În sumar: Dumnezeu. la propunerea lui Mihail Sadoveanu. conferin e. emfizemul vechi i bron ita cronic . La începutul anului 1941. apare romanul Gorila la editura Universala Alcalay. Rebreanu public . 1938. Rebreanu scria în Jurnal: ÄPerspective pu ine de salvare. Apare la editura Socec & co romanul Amândoi. München. La 1 septembrie 1944 la Valea Mare. În 1936 apare volumul Calea sufletului (trei povestiri). Dintele. ia parte la un turneu de conferin e despre cultura româneasc la Berlin. Gorila Din 1 martie/11 iulie 1937. Stuttgart.´ la vârsta de 59 de ani. Accept de asemenea numirea de director al cotidianului Via a (f r o participare esen ial ). În luna ianuarie 1942.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful