Fisa biografica Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târli ua, jude ul Bistri a-N s ud ± d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jude ul Arge ) a fost un romancier, dramaturg i academician român.

Liviu Rebreanu s-a n scut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlièua (din fostul comitat Solnoc D bâca - azi judeìul Bistri ìa-N s ud), fiind primul din cei 14 copii ai înv ì torului Vasile Rebreanu èi ai Ludovic i (n scut Diuganu). În tinere ìe, mama sa (1865/1945) era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant " pe scena Becleanului de ba ètin . Ambii p rin ìi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, R scoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someèului. Potrivit afirmaìiei scriitorului: În Maieru am tr it cele mai frumoase èi mai fericite zile ale vieìii mele. Pân ce, când s împlinesc zece ani, a trebuit s merg la N s ud, la liceu. În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiar , èi apoi în limba român , multe amintiri din copil rie aduc pe oamenii acestor locuri în prim -plan. De èi localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercet tori cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au p strat cadrul toponimic èi onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor). A început cursurile è colii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca: Cele dintâi pl ceri ale slovei tip rite èi ale ètiinìei de carte tot în Maieru le -am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveètile ardelene èti ale lui Ion PopReteganul, vreo cinci volume. A urmat în anul 1895 dou clase la Gimnaziul gr niceresc din N s ud. În 1897 s-a transferat la g coala de b ie ìi din Bistriìa ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat înc trei clase. În anul 1898, îndr gostit fiind, liceanul de clasa a IV -a, scrie "întâia èi ultima poezie". Fascinat de o tân r acri ì dintr-o trup ambulant ungureasc (ingenua trupei, de care m-am îndr gostit nebune ète), scrie un vodevil dup modelul celui v zut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, f r succes, acela èi gen dramatic. În 1900 a început s urmeze gcoala Real Superioar de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lâng grani ìa cu Austria). La sfârèitului anului I, a obìinut calificativul "eminent ". Ca èi la Bistri ìa, a manifestat o înclina ìie deosebit pentru studiul limbilor str ine. La Braèov, a ap rut povestea Armeanul negu ì tor èi fiul s u Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într-o colecìie pentru copii). În 1902, dup abateri de la regulamentul ècolii, a fost retrogradat din func ìia de chestor. La sfârèitul celui de-al doilea an de ècoal real , a primit doar distincìia simpl . În cel de-al treilea an a pierdut èi distincìia simpl , din cauza mediei sc zute

e remarcabil prin pitorescul lumii zugr vite. 1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula. uneori. a fost forìat s demisioneze din armat . în primul an. ru èi. Dup o lung deten ìie la închisoarea V c re è ti. pe lâng îndeletni ciri cazone. italieni. a primit distinc ìia de eminent. îndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate. Autorul îi era prieten èi ± dup m rturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu c tre Mihail Dragomirescu. în limba maghiar . specificând. Din nou. În februarie Rebreanu a fost arestat èi deìinut la V c reèti. criticul Mihail Dragomirescu a ìinut s o prefaìeze astfel: Deèi nu admitem crudit ìile de termeni pe care autorul e nevoit s le pun în gura eroilor s i. în paginile Universului literar (1913) èi în Almanahul Adev rul (1914). 2 iulie). În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universal .. aici l-am cunoscut mai bine. 3. la 7 august 1910) ± împreun ar fi scris mai multe lucr ri (pe când eram la Pesta). care l-au ètiut domn: Aici am luat contact cu ì ranul român. fiindc pe lâng o adâncime de concep ìie puìin comun . la Bucureèti. La începutul anului 1910 era funcìionar la prim ria din V rarea. a desf èurat-o în slujba românilor de peste mun ìi. pe baza conven ìiei cu Austro-Ungaria. 7. este întemni ìat la Gyula. Din 1903 pân în 1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Budapesta (deèi s-a simìit atras de medicin . 8 èi 16 mai. 2. guvernul budapestan cere autorit ìilor româneèti extr darea gazetarului. La Budapesta èi Gyula a scris èi transcris cinci povestiri. Sub presiunea unor încurc turi b ne èti. satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). A revenit în Prislop. ultimul cu personaje inspirate din via ìa "intelighen ìei" n s udene. Câteva titluri din volum. Valkó föhadnagy (Locotenentul Valkó ). prin energia decep ìiei èi mai cu seam prin originalitatea limbii. scriind în "arest la domiciliu".Örveny (Rivalii Vâltoarea). èi înc la acest loc de onoare. în sud-estul Ungariei. Aici. aici m-am impregnat de toate suferinìele èi visurile lui . peste ani. în prealabil. În închisoarea V c re èti. unguri. Li s au ad ugat câteva proiecte de literatur dramatic : Vetélytársak .la "purtare". germani. totu èi. anterior. ale c rei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). din ciclul Szamárlétra (Scara m garilor). Aici scrie Golanii èi începe s traduc volumul de povestiri Lelki kalandok (Aventuri spirituale. tân rul scriitor a menìionat c adev rata pricin a cererii de extr dare const în activitatea sa publicistic pe care. data lectu rilor (25 aprilie. Între scriitorii excerpta ìi au fost clasici francezi. Într-un Memoriu adresat autorit ìilor române èti în luna mai. public m aceast novel . proiecte dramaturgice. Rebreanu a avut numeroase preocup ri literare: lecturi. prin spiritul de observa ìie. englezi. În luna ianuarie 1910.lucruri care aveau s treac mai târziu în literatura mea . Gigi (Ghighi). La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. a terminat nuvela Culcuèul. 1. conspecte. spre disperarea p rin ìilor. A întocmit un proiect sumar al romanului . Publicând în Convorbiri critice nuvela Culcuèul. Budapesta. s -a hot rât s se dedice literaturii ( Journal-ul surprinde acest moment)..

dup sosirea în Bucure èti: Volbura dragostei Cântecul iubirii. ne ètiind calit ìile ei de mai înainte. în revista Luceaf rul. spre publicare. În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oar la o èedinì a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu. Vrei s-o public în Convorbiri critice? Debut editorial: la Or ètie. scrise la Gyula. apare volumul de nuvele Fr mânt ri. Culcuèul. T sl uanu. Proètii. Mihail S ulescu. Nuvelistul Înainte de a scrie èi de a-èi publica romanele scriitorul è i-a des vârèit talentul de prozator scriind povestiri èi nuvele. Ofilire. y 16 octombrie ± Prima datare pe o proz original . din care mai f ceau parte Ion Minulescu. produc ìii literare tip rite în revistele Luceaf rul èi Convorbiri critice: Dintele. va ap rea ceva mai târziu. A început un nou jurnal de lector ( Spicuiri). Golanii. lui Garabet Ibr ileanu. În luna octombrie a aceluia èi an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: Iart -m c asear am uitat de nuvela dumitale. chiar de nu a è fi uitat. pe care îns nu apuc s o citeasc . a ap rut povestirea Codrea (Glasul inimii). La 16 august. R fuial (28 ianuarie 1909) èi Nevasta (16 iunie 1911). Nicolae Davidescu. e foarte interesant povestea èi cu însemnate calit ìi literare. Goga èi O. R fuiala. Ast zi îns am citit-o èi te felicit. revista iara noastr a publicat poemul Moartea èoimanului de M. Alexandru Stamatiad. Cea mai cunoscut nuvel a sa este de bun seam Iìic gtrul Dezertor. Cântec de dragoste [Cântectul iubirii].Zestrea. Mihai Sorbul. la "Libr ria naìional ". Romancierul . Gorki. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa româneasc : la Sibiu. A scris nuvela Mâna (prima variant a nuvelei Ocrotitorul). A dus cu el o nuvel . sub influen ìa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. Lacrima Glasul inimii. Cincinat Pavelescu. E drept c . Dimitrie Nanu. A încearcat s traduc dup o versiune german . o povestire. În aceeaèi revist . n-aè fi vrut s te expun la un nesucces. eliberat din închisoare. În sumar. Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908). romanul R zboi è i pace de Tolstoi. condus de O. Ciuleandra. datat în închisoarea din Gyula. Emil Gârleanu. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu. aplecându-se în mod deosebit asupra paginilor de critic èi istorie literar din Viaìa româneasc . A revenit asupra amintirilor din copil rie. nuvela sa psihologic cea mai cunoscut . mai ales. Corneliu Moldovanu. propunându-i. aparìinând. În traducerea lui. condus de Sebastian Bornemisa. Nevasta. de data aceasta sub influen ìa lui Creang . Curtea tribunalului de Apel consider c delictul a fost is p èit dup cele èase luni de temni ì . Filiba è [Ocrotitorul].

care descriau mediul intelectual èi redacìiile unor ziare interbelice de èi s-au bucurat de succes de public au fost veritabile c deri la critic . a fost unul dintre pu ìini autori români care s-a bucurat de succes de libr rie è i a avut o situa ìie stabil din punctul de vedere financiar. El poate fi considerat o capodoper a romanului românesc din toate timpurile. Dup R scoala . iar Cr ièorul. Postum aceast recunoa ètere avea s se transforme într-un veritabil cult. poli ìiste sau cu subiecte care ìin de zona paraliteraturii. Friedrich von Schiller. fiind condamnat la moarte èi executat pentru o tentativ de a dezerta din armata Austro -ungar èi a trece în tranèeele românilor în timpul Primului R zboi Mond ial. Liviu Rebreanu a readus problematica ì r neasc în centrul aten ìiei lumii literare. Evident scriitorul cuno ètea romanele naturaliste. cuget ri. scrise la început în maghiar . blestemul iubirii´ èi anunìa principalul conflict din te xt. Un cuplu se reîncarneaz în èapte momente istorice diferite. în care ac ìiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania. Rebreanu nu a mai dat nici o capodoper . prin romanul setei de p mânt. toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. C linescu drept inegale. supranumit de G. iar textul e închis într -o povestire cu ram . fratele s u. C linescu Äroman al gloatei´. Rebreanu a fost èi autorul unui jurnal intim. Alte dou romane. Metropole. P durea spânzura ìilor. Postum au fost editate èi alte opere. cu maxime. tradus èi în limba francez . proze nepublicate. i s-au consacrat poate zeci sau sute de studii è i comentarii. lui Liviu Rebreanu . Ion. În Amândoi Rebreanu a încercat s scrie un roman poli ìist. Tema fusese schi ìat ini ìial în nuvela Catastrofa. recunoscut drept un clasic al literaturii române. o biografia roman ìat a lui Horia. Subtitlul acestuia era ÄBlestemul p mântului. mai târziu. Un al treilea roman. înc din timpul vie ìii. Liviu Rebreanu . care fusese poreclit de locuitorii mun ìilor Apuseni ÄCr i èorul munìilor´. bazat pe tema metempsihozei. reluate. Dup aceast experien ì literar autorul a scris mai apoi romanul R scoala . a însemnat un alt mare e èec literar. în române ète. cum ar fi Adam èi Eva. a fost inspirat de un incident autobiografic. Oscar Wilde. . conspecte din literatura universal : William Shakespeare. Gorila èi Jar. foarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot afla din biografia autorului. Etapa romanelor târzii Spre sfârèitul vie ìii prozatorul a scris mai multe romane. A început s scrie un Journal de lector. locotenent în Armata Austriac . În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri din copil rie (portrete din Maieru). atât din partea publicului cititor cât èi a criticii literare. èi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. inclusiv o carte de c l torii în Fran ìa èi Germania. s -a bucurat èi de onoruri publice èi de recunoa èterea valorii sale.Romancierul a început s scrie romane realiste. descriind o crim comis de o servitoare cu instincte criminale.

. Teatru Anul 1911 èi l-a dedicat teatrului. din ciclul Szamárlétra. în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu (9 octombrie). Pe data de 11 noiembrie la Or ètie. sub impulsul unor lecturi sadoveniene. reluare a unei proze mai vechi. în cadrul nuvelisticii. i Armeanul. ca discret cerere în c s torie). la 20 mai. revista Cosânzeana deschide èirul colabor rilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retip ririi deghizate). ultima tip rit în Ardeal. la acea dat directorul institu ìiei.O lun mai târziu la teatrul din Craiova soèeète èi gtefana (Fanny) R dulescu (viitoarea so ìie a scriitorului). èi a ad ugat altele inspirate din viaìa ì r neasc : Traiul. de la traducerea unor piese ( Hoìii de Schiller èi Ofiìerul de Franz Molnar) la preg tirea revistei bilunare Teatrul. A citit multe c r ìi româneèti. o versiune anterioar (Mâna) fusese terminat . în 1912/1913. între care unele au anticipat eroi èi episoade din proza matur . apare nuvela Filiba è Ocrotitorul. Armeanca i clubul (1913). La 1 octombrie la Blaj. A început s scrie un caiet de Schiìe. Dat rile ating limita 28 aprilie 1909. precum Ghighi. în revista Viaìa româneasc . precum è i din Transilvania. lui Mihail Dragomirescu la Convorbiri critice din Bucureèti. În luna aprilie a aceluia èi an a fost numit secretar al Teatrului Na ìional din Craiova. în Bucure èti. corespundând cu Octavian T sl uanu de la Luceaf rul din Sibiu). proza este o prelucrare a unui text maghiar. pe care o va prelua în volum cu titlul Idil de la ar (f r s fie totuna cu lucrarea amintit mai sus). Osânda. A reluat vechi proiecte (piese de teatru). va debuta pe scena teatrului din localitate. va avea îndeletniciri diveerse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitar . Multe subiecte au fost dezvoltate. limba francez èi limba român . scoate revista Scena dar aceasta rezist doar 10 numere. apare poemul în proz M rturisire (amintit de Fanny Rebreanu. din creaìia româneasc Anton Pann. Cu aceste pagini se va adresat mai multor reviste literare de peste mun ìi (trimiìând scrisori lui Garabet Ibr ileanu la Viaìa româneasc din Iaèi. urm rind îndeosebi îmbog ìirea vocabularului. în volumul Cu so ul meu. În aceea èi toamn . În anul 1912 în Almanahul Societ ii Scriitorilor Români pe anul 1912. Victor Hugo. Inedite: Idil de la ar (1912). urmat de noi reedit ri. Pentru început Proètii (la un an dup tip rirea în Convorbiri critice).limbi în care citea èi scria curent. Astfel pe 15 septembrie/ianuarie 1911 împreun cu dramaturgul Mihail Sorbul. în Revista politic èi literar a ap rut povestirea Talerii.Tolstoi. A terminat nuvela Ofilire. precum èi cu însemn ri de cultur general în limbile limba german . apar inând prietenului s u Szini Gyula. limba maghiar . èlefuirea limbii literare. A scris povestirea Codrea (Glasul inimii). Strófak (Strofe). la început. ca artist . schi neglijat la alc tuirea volumelor. Pân în 1912. Îèi continu activitatea literar scriind èi publicând nuvele Astfel în luna septembrie la Iaèi. èi devine un colaborator de baz al lui Emil Gârleanu. a terminat èi povestirea Domnul Ionic . înainte ca Rebreanu s se stabileasc în capitala ì rii.

Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volume. 1914. dram în patru acte. lucreaz la romanul Zestrea "înaintând dificil în ac iune" (nu s -a p strat nimic din aceast pretins variant ). vor mai ap rea: Vr jma ii. Nevasta. Talerii [inedit ]. se angajeaz ca reporter la Adev rul (la sfâr itul r zboiului va fi concediat). . Ocrotitorul. în editura H.Pe 26 august încheie nuvela Hora mor ii. Cuceritorul. aprilie ± La Bucure ti apare volumul Golanii (Nuvele i schi e). Arh. Prima versiune din P durea spânzura ilor În 27 august 1916. L. Vor mai trece ani pân când Zestrea uceniciei literare va ap rea cu noul titlu în libr rii. Clo ca i Cri an . Clo ca i Cri an. vor fi "uitate" în paginile publica iei. în paginile primei serii. Baroneasa i Dumnezeu (toate în 1912). Pe 29 ianuarie 1914. Pe 7 decembrie schi eaz un nou proiect: R scoala. Cearta [inedit ]. L. În anul 1915 scrie povestirea istoric Horia. Vr jma ii. Calvarul. Lacrima [Glasul inimii].Pe data de 20 aprilie cu schi a Str nutarea. 1). În octombrie/noiembrie devine redactor la Scena. Roman. 1915. ad ugând trei inedite. Culcu ul. Mai mult decât în paginile altor publica ii. Armeanul (Idil de la ar ). În sumar: M rturisire [inedit ]. ms. Sumarul: Golanii. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în Fr mânt ri (1912). revista Flac ra. Alte proiecte În 1913 în timp ce desf ura o sus inut activitate de cronicar teatral. Întâiul gropar (1926). aici vor fi retip rite. Dintele. Pe data de 31 iulie la Bucure ti apare cotidianul Ziua sub conducerea lui Ioan Slavici. Pe 25 august cu schi a Taclalele (retip rirea schi ei Vr jma ii). cronici dramatice. Câteva inedite: Santinela (1913). 13 din "Biblioteca C minului" (Bucure ti. Însemn rile unui sublocotenent . R fuial . R zboiul. care anticip romanul Cr i orul. deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Steinberg) apare voluma ul M rturisire (Nuvele i schi e). revista Universul literar deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Ion. Cadrilul. reia Zestrea. în a doua serie a revistei. O scen (ambele în 1914). Rebreanu" (nota ie datat pe verso -ul unei file oarecare. cu tematic semit . Pro tii [inedit ]. apare un nume nou printre titlurile de pân acum. dup intrarea României în cel de -al doilea r zboi balcanic (10 iulie). Rebreanu public Omul mic i oamenii mari (1921). Str nutarea. Pe 21/28 septembrie public în Universul literar studiul Revolu ia lui Horia. cu o prefa semnat de Mihail Dragomirescu. Marele R zboi. vechi schi e i nuvele. originale i "prelucrate". folosindu -se de pseudonime. condus de Constantin Banu. Pe 17 septembrie ± Datare pe piesa Jidanul (trei acte). Golanii i alte nuvele În anul 1916. cf. [[Cântec de dragoste (Cântectul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii. de regul cu titlul schimbat.. Devine colaborator permanent al revistei Rampa în lunile noiembrie/decembrie. Aici Rebreanu va publica. Steinberg. Între 9 mai/24 iulie ± Scrie i transcire comedia Cadrilul.R. luni de vârf. Coniderate de autorul lor submediocre. Bibliografie scrierilor înregistreaz astfel de colabor ri în 1913. Cer etorul [inedit ]. Pe data de 5 noiembrie termin nuvela Catastrofa. Pozna [inedit ]. În nr. H. II. La urma urmelor (1922). Din luna iulie.

când va fi mare"). Cântecul lebedei. Tot aici. vor mai ap rea: Norocul. 1939. Proiecteaz un volum de nuvele. Pe data de 3 mai cu schi a Pozna Rebreanu începe irul colabor rilor în revista Sbur torul. I ic trul. R fuiala. 1943). 1927. 1930. prozat orul încearc s scrie la P durea spânzura ilor. Blestemul p mântului. Pe data de 23 ianuarie 1918. (Cele dou imita ii se public pentru prima oar în volum. Cântecul iubirii. condus de Constantin Stere. ranul i coasa (imita ie). ap rut la "Universala-Alcalay". Pe data de 5 aprilie în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru to i apare nuvela Catastrofa. problematica romanului P durea spânzura ilor. În noiembrie 1919 începe s transcrie romanul Ion. începe o prim redactare a romanului P durea spânzura ilor. Soacra Sfântului Petru. Idil de la ar : Ofilire. Barba (imita ie). Glasul inimii. f r s izbuteasc s finalizeze romanul. În sumar: Bibi. ± Apare romanul Ion. apare cotidianul Scena. Talerii. R fuiala Un nou volum de nuvele (edite i inedite): R fuiala. Cearta.Pe data de 27 septembrie la Bucure ti. ambii îndr gosti i de Natalia Negru.) Ion. 1923. Rebreanu documentânduse atent în leg tur cu sfâr itul tragic al lui Emil. în acela i an: A murit o femeie. Poveste de copii mici pentru oameni mari [inedit ]. Divor ul. Cadrilul Pe 29 decembrie are loc premiera comediei Cadrilul. confesiune literaturizat despre propriile avataruri din timpul primului r zboi mondial (sing ura edi ie antum ). iar în 1920. public schi a Bibi (manuscrisul este datat 19 august 1915 i poart dedica ia "Pentru Puia. blestemul iubirii . Soacra Sfântului Petru. În paginile publica iei vor mai ap rea. 1925. prin atmosfer . anticipând. Alte proiecte. blestemul iubirii Pe 14 august 1917. Romanul poart subtitlul Blestemul p mântului. . un fragment din Calvarul. prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian (în timpul vie ii scriitorului. autorul termin prima versiune a romanului Ion. în Bucure tiul ocupat de trupele germane. Academia Român îi acord pentru romanul Ion prestigiosul Premiul N sturel-Herescu. în lunile februarie i martie. nuvele sau schi e Pe data de 18 decembrie începe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919). ziarul Lumina. Pe data de 20 februarie 1919. Din data de 1 august dateaz primul plan detaliat al romanului arpele. În vacan a de var c l tore te cu so ia în Transilvania. în care Rebreanu va publica articole de teatru. condus de Eugen Lovinescu. Norocul. dezertor i Ghinionul. va fi retip rit în 1921. Reîntors la Bucure ti. Pe data 20 noiembrie 1920. 1941. Calvarul La editura "Universala-Alcalay" apare volumul Calvarul. pornind de la drama poe ilor tefan Octavian Iosif i Dimitrie Anghel.

1929. tip rit de "Casa coalelor". Hora mor ii. edi ia a doua Editura "Cartea româneasc " din Bucure ti tip re te a III -a edi ie din Golanii. Catastrofa [inedit ]. are loc premiera piesei Apostolii. pl nuie te volumul Ciuleandra. Catastrofa. dezertor [inedit ]. Idil de la ar [inedit ]. Norocul [inedit ]. 1926. apare volumul Nuvele i schi e. editura "Cultura Na ional ". 1 . Hora mor ii Adam i Eva Pe data de 2 iulie 1924 Începe prima versiune a romanului Adam i Eva. Str nutarea. scriitorul sfâr e te prima versiune a romanului Adam i Eva iar în luna martie încheie i versiunea pentru tipar. În colec ia "Scriitorii români contemporani. public s pt mânalul Mi carea literar (pân în octombrie 1925). Acela i sumar din 1916. volumul se deschide cu prezentarea unor date biografice. Ocrotitorul. Autorul va public în revista Via a româneasc i mai multe cronici dramatice . Este ales pre edinte al Societ ii Scriitorilor Români. Pe 12 aprilie 1923. Vr jma ii [inedit ].Catastrofa. În revista Lamura apare nuvela Cump na drept ii. Pozna. Poveste de copii mici pentru oameni mari . Dintele. plecând de la proiectul unei nuvele ( Nebunul). dezertor. apare culegerea de povestiri Norocul (Schi e i nuvele). În nr. În sumar: Norocul. Cer etorul. dezertor. 1940.In 14 ianuarie 1925. În acela i an va fi ales vicepre edinte al Societ ii Scriitorilor Români . 1932. 1925. Ciuleandra La sfâr itul anului 1926. Sumar rev zut: Pro tii. 1928. }n luna mai apare romanul Adam i Eva. Bibi [inedit ]. Împreun cu Alexandru Dominic. Nuvele i schi e Îm 1921 la editura Via a româneasc apare volumul Catastrofa (Trei nuvele). Str nutarea. Nevasta.3 din "Biblioteca universal " a editurii Alcalay i Calafeteanu. Va fi reeditat în 1922. Steinberg din Bucure ti apare a II-a edi ie din Golanii (Nuvele i schi e). Golanii. În editura lui H. Soacra Sfântului Petru [prelucrare inedit ]. scrie prima versiune a nuvelei sau . Cântecul iubirii. Cuceritorul. Soacra Sfântului Petru. Culcu ul. 1924. În sumar: Catastrofa. între 2/10 martie 1927. I ic trul. I ic trul. Cuceritorul. Cer etorul. Dintele. În sumar: I ic trul. Cartea va primi "Marele premiu al romanului". Nevasta. Ocrotitorul. În sumar: Pro tii. O nou reeditare: Trei nuvele. Rebreanu ia parte la premiera comediei Plicul. P durea spânzura ilor Începe prima versiune integral a romanului P durea spânzura ilor (pe care o va termina la 27 iunie 1922). irato. Apare P durea spânzura ilor. Pe data de 17 martie 1926. cu ilustra ii de Fr. Pe 15 noiembrie. Pagini alese". Între 5 iulie/17 noiembrie 1922 va ranscrie romanul P durea spânzura ilor. Golanii. Bibi.

Vr jma ii. În urma unor cumplite dezam giri înregistrate în conducerea treburilor publice. Cump na drept ii. con inând însemn ri de c l torie din (Berlin. Fiara. Ghinionul. lucreaz la proiectele de organizare a Direc iei Educa iei Poporului. dezertor (Trei nuvele cu 30 gravuri în lemn de Paul Konrad Honich). O nou reeditare: I ic trul. al c rei conduc tor va deveni la începutul anului urm tor. 1940. În nr. Roma. apare romanul Cr i orul (va fi reeditat în 1930. Cump r o cas i o vie la Valea Mare. volumul se deschide cu o scurt biografie a lui Rebreanu i cu un portret al s u desenat de pictorul Jean Alexandru Steriadi. 1934. Rebreanu demisioneaz din conducerea Direc ie i Educa iei Poporului. în 1929. Romanul Cr i orul Un nou volum. lâng Pite ti. 1928. Scriitorului i se confer Premiul Na ional pentru proz . Pe data de 20 februarie 1932. În sumar: Cuibul visurilor. Pe 19 noiembrie 1930. Tot pe 25 decembrie 1933. 1941. începe romanul Cr i orul. Apare Ciuleandra (reedit ri în 1927. 1150 . În sumar: Cântectul iubirii. editat de "Casa coalelor". Fapt divers [Hora mor ii]. În colec ia "Manuscriptum" apare volumul Cântecul lebedei. Este numit director al Teatrului Na ional din Bucure ti. dezertor. apare volumul Cântecul iubirii (Nuvele i schi e).miniromanului Ciuleandra. o nuvel inedit : Umbre. cuprinzând facsimilul manuscriselor Cântecul lebedei i Cuibul visurilor. apare romanul R scoala. România literar (apare pân la 6 ianuarie 1934). În anul urm tor. R fuiala. A murit o femeie [toate inedite. la "Cartea româneasc ". "parabola" Dumnezeu fiind dup Lev Tolstoi]. ranul i coasa [imita ie]. La urma urmelor. unde vor fi scrise majoritatea c r ilor sale de acum încolo. Demnit i publice În decembrie.1150 bis din colec ia "Biblioteca pentru to i". 1942. Din 9 iulie/8 august dateaz cea de a doua versiune manuscris . tip re te. Pozna. R scoala Din 12 august/28 septembrie dateaz o variant abandonat din R scoala. În luna august 1928. Noi proiecte. În 1929 La îns rcinarea primului ministru. La sfâr itul anului 1933. Între 8 mai/11 decembrie scrie versiunea definitiv a romanului R scoala. func ie pe care o va de ine vreme de un an. Bibi. Omul mic i oamenii mari. Catastrofa. În sumar: I ic trul. 1944). cvasi-inedit: Cuibul visurilor (Nuvele i schi e). Paris). Catastrofa. Cântectul lebedei. 1942). Jar . Dumnezeu. la Bucure ti. la editura "Universala-Alcalay". public în ziarul Cuvântul. Metropole În anul 1931 scrie i editeaz (25 iulie) volumul Metropole.

dateaz prima versiune. 1935 ± În volumul Nuvele inedite. 1941. În nr. În sumar: Dumnezeu. înc din ianuarie. La 1 septembrie 1944 la Valea Mare. chistul din pl mânul drept. Accept de asemenea numirea de director al cotidianului Via a (f r o participare esen ial ). la propunerea lui Mihail Sadoveanu. Leipzig. La 7 iulie. ci numai literatur ". studii. În luna martie c l tore te la Zagreb i Weimar. ce se va tip ri pân la finele anului la editura Adev rul (reedit ri în 1939. Constantin Laura cls a X a F . Viena. 1938. Breslau. reluat peste ani în Amalgam (1943). la Editura "Adev rul". Gorila Din 1 martie/11 iulie 1937. a încetat din via Peste câteva luni a fost deshumat i reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucure ti. opacitate suspect la pl mânul drept). emfizemul vechi i bron ita cronic . Apare la editura Socec & co romanul Amândoi. c l torii prilejuite de constituirea societ ii culturale pan-europene. abandonat . Hora mor ii. a romanului Gorila. apare romanul Gorila la editura Universala Alcalay. 1942. Amândoi În luna martie 1940. 1944). În luna ianuarie 1942. Rebreanu public .y Între 22 ianuarie /30 aprilie 1934. cronici dramatice i o nuvel : Dincolo). Rebreanu scria în Jurnal: ÄPerspective pu ine de salvare. s-a retras la Valea Mare. În 1943 apare volumul Amalgam (articole. ± Este numit din nou director al Teatrului Na ional. Pozna. München. f r s mai revad vreodat Bucure tiul (un control radiologic a semnalat. Pe 18 iulie reia lucrul la carte de la început. 14 din colec ia "Cartea satului" apare culegerea de nuvele Oameni de pe ome . În 1936 apare volumul Calea sufletului (trei povestiri). povestirea Dincolo. la Editura Funda iilor Regale. La începutul anului 1941. Pro tii. Nevasta. Dup multe tergivers ri pe 26 mai 1939 este ales membru al Academiei Române. dat fiind vârsta mea. Dresda. R fuiala. Dintele. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav. Cuibul visurilor. conferin e. culegere din crea ia prozatorilor contemporani. scrie versiunea pentru tipar a romanului Jar. Aici va sus ine c "nu vrem nici un fel de politic . În luna iunie.´ la vârsta de 59 de ani. fragmente din romanul Adam i Eva. Stuttgart. Görlitz. Cer etorul. ia parte la un turneu de conferin e despre cultura româneasc la Berlin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful