Fisa biografica Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târli ua, jude ul Bistri a-N s ud ± d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jude ul Arge ) a fost un romancier, dramaturg i academician român.

Liviu Rebreanu s-a n scut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlièua (din fostul comitat Solnoc D bâca - azi judeìul Bistri ìa-N s ud), fiind primul din cei 14 copii ai înv ì torului Vasile Rebreanu èi ai Ludovic i (n scut Diuganu). În tinere ìe, mama sa (1865/1945) era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant " pe scena Becleanului de ba ètin . Ambii p rin ìi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, R scoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someèului. Potrivit afirmaìiei scriitorului: În Maieru am tr it cele mai frumoase èi mai fericite zile ale vieìii mele. Pân ce, când s împlinesc zece ani, a trebuit s merg la N s ud, la liceu. În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiar , èi apoi în limba român , multe amintiri din copil rie aduc pe oamenii acestor locuri în prim -plan. De èi localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercet tori cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au p strat cadrul toponimic èi onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor). A început cursurile è colii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca: Cele dintâi pl ceri ale slovei tip rite èi ale ètiinìei de carte tot în Maieru le -am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveètile ardelene èti ale lui Ion PopReteganul, vreo cinci volume. A urmat în anul 1895 dou clase la Gimnaziul gr niceresc din N s ud. În 1897 s-a transferat la g coala de b ie ìi din Bistriìa ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat înc trei clase. În anul 1898, îndr gostit fiind, liceanul de clasa a IV -a, scrie "întâia èi ultima poezie". Fascinat de o tân r acri ì dintr-o trup ambulant ungureasc (ingenua trupei, de care m-am îndr gostit nebune ète), scrie un vodevil dup modelul celui v zut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, f r succes, acela èi gen dramatic. În 1900 a început s urmeze gcoala Real Superioar de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lâng grani ìa cu Austria). La sfârèitului anului I, a obìinut calificativul "eminent ". Ca èi la Bistri ìa, a manifestat o înclina ìie deosebit pentru studiul limbilor str ine. La Braèov, a ap rut povestea Armeanul negu ì tor èi fiul s u Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într-o colecìie pentru copii). În 1902, dup abateri de la regulamentul ècolii, a fost retrogradat din func ìia de chestor. La sfârèitul celui de-al doilea an de ècoal real , a primit doar distincìia simpl . În cel de-al treilea an a pierdut èi distincìia simpl , din cauza mediei sc zute

Aici. Autorul îi era prieten èi ± dup m rturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu c tre Mihail Dragomirescu. fiindc pe lâng o adâncime de concep ìie puìin comun . 2. ultimul cu personaje inspirate din via ìa "intelighen ìei" n s udene. specificând. public m aceast novel . Aici scrie Golanii èi începe s traduc volumul de povestiri Lelki kalandok (Aventuri spirituale. èi înc la acest loc de onoare. proiecte dramaturgice. guvernul budapestan cere autorit ìilor româneèti extr darea gazetarului. Într-un Memoriu adresat autorit ìilor române èti în luna mai. la Bucureèti. totu èi. în paginile Universului literar (1913) èi în Almanahul Adev rul (1914). Sub presiunea unor încurc turi b ne èti. Dup o lung deten ìie la închisoarea V c re è ti. Publicând în Convorbiri critice nuvela Culcuèul. s -a hot rât s se dedice literaturii ( Journal-ul surprinde acest moment). spre disperarea p rin ìilor. care l-au ètiut domn: Aici am luat contact cu ì ranul român. aici m-am impregnat de toate suferinìele èi visurile lui . a terminat nuvela Culcuèul. 2 iulie). Câteva titluri din volum. A întocmit un proiect sumar al romanului . prin energia decep ìiei èi mai cu seam prin originalitatea limbii. 8 èi 16 mai. din ciclul Szamárlétra (Scara m garilor). prin spiritul de observa ìie. pe baza conven ìiei cu Austro-Ungaria. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula.. ru èi. În luna ianuarie 1910.Örveny (Rivalii Vâltoarea). Budapesta. data lectu rilor (25 aprilie. tân rul scriitor a menìionat c adev rata pricin a cererii de extr dare const în activitatea sa publicistic pe care. ale c rei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). italieni. la 7 august 1910) ± împreun ar fi scris mai multe lucr ri (pe când eram la Pesta). este întemni ìat la Gyula. În închisoarea V c re èti. anterior. în sud-estul Ungariei. în limba maghiar . Valkó föhadnagy (Locotenentul Valkó ). englezi. Din nou. Din 1903 pân în 1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Budapesta (deèi s-a simìit atras de medicin . La Budapesta èi Gyula a scris èi transcris cinci povestiri. unguri. scriind în "arest la domiciliu". în prealabil. pe lâng îndeletni ciri cazone. satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). Gigi (Ghighi). 1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula. îndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate. 1. a desf èurat-o în slujba românilor de peste mun ìi. criticul Mihail Dragomirescu a ìinut s o prefaìeze astfel: Deèi nu admitem crudit ìile de termeni pe care autorul e nevoit s le pun în gura eroilor s i. a primit distinc ìia de eminent. La începutul anului 1910 era funcìionar la prim ria din V rarea. a fost forìat s demisioneze din armat . În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universal . A revenit în Prislop. În februarie Rebreanu a fost arestat èi deìinut la V c reèti. Între scriitorii excerpta ìi au fost clasici francezi. uneori. în primul an.la "purtare". Li s au ad ugat câteva proiecte de literatur dramatic : Vetélytársak . germani. e remarcabil prin pitorescul lumii zugr vite. Rebreanu a avut numeroase preocup ri literare: lecturi. peste ani.. 7.lucruri care aveau s treac mai târziu în literatura mea . 3. conspecte. aici l-am cunoscut mai bine.

dup sosirea în Bucure èti: Volbura dragostei Cântecul iubirii. Dimitrie Nanu. Corneliu Moldovanu. la "Libr ria naìional ". În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oar la o èedinì a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu. R fuiala. o povestire. Ast zi îns am citit-o èi te felicit. romanul R zboi è i pace de Tolstoi. e foarte interesant povestea èi cu însemnate calit ìi literare. Goga èi O. Romancierul . lui Garabet Ibr ileanu. A dus cu el o nuvel . Nevasta. Nuvelistul Înainte de a scrie èi de a-èi publica romanele scriitorul è i-a des vârèit talentul de prozator scriind povestiri èi nuvele. y 16 octombrie ± Prima datare pe o proz original . Ofilire. Ciuleandra. Cea mai cunoscut nuvel a sa este de bun seam Iìic gtrul Dezertor. A încearcat s traduc dup o versiune german . Golanii. Culcuèul. n-aè fi vrut s te expun la un nesucces. propunându-i. datat în închisoarea din Gyula. La 16 august. mai ales. condus de Sebastian Bornemisa. în revista Luceaf rul. din care mai f ceau parte Ion Minulescu. spre publicare. Vrei s-o public în Convorbiri critice? Debut editorial: la Or ètie. Filiba è [Ocrotitorul]. În luna octombrie a aceluia èi an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: Iart -m c asear am uitat de nuvela dumitale. Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908). Gorki. Curtea tribunalului de Apel consider c delictul a fost is p èit dup cele èase luni de temni ì . va ap rea ceva mai târziu. Nicolae Davidescu.Zestrea. aparìinând. A scris nuvela Mâna (prima variant a nuvelei Ocrotitorul). Proètii. În sumar. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu. Mihai Sorbul. În aceeaèi revist . aplecându-se în mod deosebit asupra paginilor de critic èi istorie literar din Viaìa româneasc . nuvela sa psihologic cea mai cunoscut . E drept c . T sl uanu. R fuial (28 ianuarie 1909) èi Nevasta (16 iunie 1911). ne ètiind calit ìile ei de mai înainte. a ap rut povestirea Codrea (Glasul inimii). Mihail S ulescu. Emil Gârleanu. pe care îns nu apuc s o citeasc . Cincinat Pavelescu. de data aceasta sub influen ìa lui Creang . sub influen ìa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa româneasc : la Sibiu. A început un nou jurnal de lector ( Spicuiri). A revenit asupra amintirilor din copil rie. chiar de nu a è fi uitat. Lacrima Glasul inimii. produc ìii literare tip rite în revistele Luceaf rul èi Convorbiri critice: Dintele. apare volumul de nuvele Fr mânt ri. Alexandru Stamatiad. În traducerea lui. condus de O. scrise la Gyula. Cântec de dragoste [Cântectul iubirii]. revista iara noastr a publicat poemul Moartea èoimanului de M. eliberat din închisoare.

recunoscut drept un clasic al literaturii române. Evident scriitorul cuno ètea romanele naturaliste. atât din partea publicului cititor cât èi a criticii literare. El poate fi considerat o capodoper a romanului românesc din toate timpurile. mai târziu. Postum au fost editate èi alte opere. în române ète. fiind condamnat la moarte èi executat pentru o tentativ de a dezerta din armata Austro -ungar èi a trece în tranèeele românilor în timpul Primului R zboi Mond ial. bazat pe tema metempsihozei. Postum aceast recunoa ètere avea s se transforme într-un veritabil cult. înc din timpul vie ìii. supranumit de G. i s-au consacrat poate zeci sau sute de studii è i comentarii. în care ac ìiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania. fratele s u. a fost unul dintre pu ìini autori români care s-a bucurat de succes de libr rie è i a avut o situa ìie stabil din punctul de vedere financiar. blestemul iubirii´ èi anunìa principalul conflict din te xt. C linescu drept inegale. conspecte din literatura universal : William Shakespeare. În Amândoi Rebreanu a încercat s scrie un roman poli ìist. foarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot afla din biografia autorului. o biografia roman ìat a lui Horia. Friedrich von Schiller. Rebreanu nu a mai dat nici o capodoper . Liviu Rebreanu . Etapa romanelor târzii Spre sfârèitul vie ìii prozatorul a scris mai multe romane.Romancierul a început s scrie romane realiste. Alte dou romane. Metropole. a fost inspirat de un incident autobiografic. Ion. care descriau mediul intelectual èi redacìiile unor ziare interbelice de èi s-au bucurat de succes de public au fost veritabile c deri la critic . locotenent în Armata Austriac . s -a bucurat èi de onoruri publice èi de recunoa èterea valorii sale. Un cuplu se reîncarneaz în èapte momente istorice diferite. Rebreanu a fost èi autorul unui jurnal intim. scrise la început în maghiar . lui Liviu Rebreanu . care fusese poreclit de locuitorii mun ìilor Apuseni ÄCr i èorul munìilor´. iar textul e închis într -o povestire cu ram . cuget ri. cu maxime. Tema fusese schi ìat ini ìial în nuvela Catastrofa. iar Cr ièorul. . Un al treilea roman. poli ìiste sau cu subiecte care ìin de zona paraliteraturii. A început s scrie un Journal de lector. În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri din copil rie (portrete din Maieru). proze nepublicate. Liviu Rebreanu a readus problematica ì r neasc în centrul aten ìiei lumii literare. C linescu Äroman al gloatei´. Subtitlul acestuia era ÄBlestemul p mântului. inclusiv o carte de c l torii în Fran ìa èi Germania. descriind o crim comis de o servitoare cu instincte criminale. Dup R scoala . èi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. Gorila èi Jar. P durea spânzura ìilor. prin romanul setei de p mânt. cum ar fi Adam èi Eva. Oscar Wilde. tradus èi în limba francez . toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. reluate. Dup aceast experien ì literar autorul a scris mai apoi romanul R scoala . a însemnat un alt mare e èec literar.

èi a ad ugat altele inspirate din viaìa ì r neasc : Traiul. în Bucure èti. i Armeanul. Strófak (Strofe). o versiune anterioar (Mâna) fusese terminat . La 1 octombrie la Blaj. în 1912/1913. A citit multe c r ìi româneèti. la acea dat directorul institu ìiei. în cadrul nuvelisticii. èlefuirea limbii literare. A început s scrie un caiet de Schiìe. revista Cosânzeana deschide èirul colabor rilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retip ririi deghizate). în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu (9 octombrie). proza este o prelucrare a unui text maghiar. schi neglijat la alc tuirea volumelor. Dat rile ating limita 28 aprilie 1909. În luna aprilie a aceluia èi an a fost numit secretar al Teatrului Na ìional din Craiova. la 20 mai. scoate revista Scena dar aceasta rezist doar 10 numere. limba maghiar . Astfel pe 15 septembrie/ianuarie 1911 împreun cu dramaturgul Mihail Sorbul. din ciclul Szamárlétra. ca discret cerere în c s torie).O lun mai târziu la teatrul din Craiova soèeète èi gtefana (Fanny) R dulescu (viitoarea so ìie a scriitorului). apare nuvela Filiba è Ocrotitorul. între care unele au anticipat eroi èi episoade din proza matur . Inedite: Idil de la ar (1912). în revista Viaìa româneasc . A scris povestirea Codrea (Glasul inimii). de la traducerea unor piese ( Hoìii de Schiller èi Ofiìerul de Franz Molnar) la preg tirea revistei bilunare Teatrul. sub impulsul unor lecturi sadoveniene. Armeanca i clubul (1913). Teatru Anul 1911 èi l-a dedicat teatrului. apare poemul în proz M rturisire (amintit de Fanny Rebreanu. în volumul Cu so ul meu. precum èi cu însemn ri de cultur general în limbile limba german . Multe subiecte au fost dezvoltate. precum è i din Transilvania. precum Ghighi. Pe data de 11 noiembrie la Or ètie. apar inând prietenului s u Szini Gyula. În aceea èi toamn . înainte ca Rebreanu s se stabileasc în capitala ì rii. corespundând cu Octavian T sl uanu de la Luceaf rul din Sibiu). ca artist . reluare a unei proze mai vechi. va debuta pe scena teatrului din localitate. Pân în 1912. limba francez èi limba român . din creaìia româneasc Anton Pann. Victor Hugo. Pentru început Proètii (la un an dup tip rirea în Convorbiri critice). Îèi continu activitatea literar scriind èi publicând nuvele Astfel în luna septembrie la Iaèi. va avea îndeletniciri diveerse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitar . A terminat nuvela Ofilire. . Cu aceste pagini se va adresat mai multor reviste literare de peste mun ìi (trimiìând scrisori lui Garabet Ibr ileanu la Viaìa româneasc din Iaèi.Tolstoi. În anul 1912 în Almanahul Societ ii Scriitorilor Români pe anul 1912. A reluat vechi proiecte (piese de teatru). Osânda. în Revista politic èi literar a ap rut povestirea Talerii. la început. a terminat èi povestirea Domnul Ionic . lui Mihail Dragomirescu la Convorbiri critice din Bucureèti. urmat de noi reedit ri. urm rind îndeosebi îmbog ìirea vocabularului. ultima tip rit în Ardeal. èi devine un colaborator de baz al lui Emil Gârleanu.limbi în care citea èi scria curent. pe care o va prelua în volum cu titlul Idil de la ar (f r s fie totuna cu lucrarea amintit mai sus).

În anul 1915 scrie povestirea istoric Horia. Roman. ad ugând trei inedite. aici vor fi retip rite. Culcu ul. Lacrima [Glasul inimii]. dup intrarea României în cel de -al doilea r zboi balcanic (10 iulie). Steinberg. reia Zestrea. Pe data de 31 iulie la Bucure ti apare cotidianul Ziua sub conducerea lui Ioan Slavici. Pe 17 septembrie ± Datare pe piesa Jidanul (trei acte). 1). Însemn rile unui sublocotenent . luni de vârf. Mai mult decât în paginile altor publica ii. Ocrotitorul. În octombrie/noiembrie devine redactor la Scena. . Din luna iulie. ms. Clo ca i Cri an . Str nutarea. Cuceritorul. Pozna [inedit ]. Devine colaborator permanent al revistei Rampa în lunile noiembrie/decembrie. Baroneasa i Dumnezeu (toate în 1912). Marele R zboi. În nr. care anticip romanul Cr i orul. cu tematic semit . Pe 29 ianuarie 1914. în a doua serie a revistei. 1915. de regul cu titlul schimbat.Pe data de 20 aprilie cu schi a Str nutarea. Pe 7 decembrie schi eaz un nou proiect: R scoala. Alte proiecte În 1913 în timp ce desf ura o sus inut activitate de cronicar teatral. apare un nume nou printre titlurile de pân acum. vor fi "uitate" în paginile publica iei. se angajeaz ca reporter la Adev rul (la sfâr itul r zboiului va fi concediat). Talerii [inedit ]. Cer etorul [inedit ]. Bibliografie scrierilor înregistreaz astfel de colabor ri în 1913. L. Pe 21/28 septembrie public în Universul literar studiul Revolu ia lui Horia. Întâiul gropar (1926). revista Universul literar deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. H. Pro tii [inedit ]. aprilie ± La Bucure ti apare volumul Golanii (Nuvele i schi e). Aici Rebreanu va publica. II. condus de Constantin Banu. Coniderate de autorul lor submediocre. Rebreanu public Omul mic i oamenii mari (1921). Câteva inedite: Santinela (1913). Steinberg) apare voluma ul M rturisire (Nuvele i schi e). folosindu -se de pseudonime. Rebreanu" (nota ie datat pe verso -ul unei file oarecare. originale i "prelucrate". Cadrilul. în paginile primei serii. Cearta [inedit ]. În sumar: M rturisire [inedit ]. cf. Vr jma ii. Clo ca i Cri an. Golanii i alte nuvele În anul 1916. cronici dramatice. Calvarul. deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Dintele. cu o prefa semnat de Mihail Dragomirescu.. [[Cântec de dragoste (Cântectul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii. revista Flac ra. vor mai ap rea: Vr jma ii. 1914. Între 9 mai/24 iulie ± Scrie i transcire comedia Cadrilul. Nevasta. Pe data de 5 noiembrie termin nuvela Catastrofa.Pe 26 august încheie nuvela Hora mor ii. L. dram în patru acte. Arh. Prima versiune din P durea spânzura ilor În 27 august 1916. Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volume. R fuial . Sumarul: Golanii. Pe 25 august cu schi a Taclalele (retip rirea schi ei Vr jma ii). lucreaz la romanul Zestrea "înaintând dificil în ac iune" (nu s -a p strat nimic din aceast pretins variant ). 13 din "Biblioteca C minului" (Bucure ti.R. vechi schi e i nuvele. R zboiul. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în Fr mânt ri (1912). Ion. Vor mai trece ani pân când Zestrea uceniciei literare va ap rea cu noul titlu în libr rii. Armeanul (Idil de la ar ). O scen (ambele în 1914). La urma urmelor (1922). în editura H.

problematica romanului P durea spânzura ilor. condus de Constantin Stere. 1943). Glasul inimii. Barba (imita ie). Academia Român îi acord pentru romanul Ion prestigiosul Premiul N sturel-Herescu. 1925. un fragment din Calvarul. Soacra Sfântului Petru. Pe data de 3 mai cu schi a Pozna Rebreanu începe irul colabor rilor în revista Sbur torul. Pe data de 20 februarie 1919. blestemul iubirii . ziarul Lumina. în Bucure tiul ocupat de trupele germane. pornind de la drama poe ilor tefan Octavian Iosif i Dimitrie Anghel. 1927. Idil de la ar : Ofilire. 1941. În vacan a de var c l tore te cu so ia în Transilvania. ranul i coasa (imita ie). Calvarul La editura "Universala-Alcalay" apare volumul Calvarul. Divor ul. Talerii. Soacra Sfântului Petru. Norocul. Blestemul p mântului. va fi retip rit în 1921. autorul termin prima versiune a romanului Ion. Tot aici. prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian (în timpul vie ii scriitorului. blestemul iubirii Pe 14 august 1917. Cântecul lebedei. în care Rebreanu va publica articole de teatru. Poveste de copii mici pentru oameni mari [inedit ]. Cântecul iubirii. în lunile februarie i martie. vor mai ap rea: Norocul. ambii îndr gosti i de Natalia Negru. R fuiala. Cadrilul Pe 29 decembrie are loc premiera comediei Cadrilul. iar în 1920. (Cele dou imita ii se public pentru prima oar în volum. condus de Eugen Lovinescu. 1939. Reîntors la Bucure ti. I ic trul. 1930. 1923. . În paginile publica iei vor mai ap rea. Pe data de 23 ianuarie 1918. Pe data de 5 aprilie în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru to i apare nuvela Catastrofa. în acela i an: A murit o femeie. ± Apare romanul Ion. Rebreanu documentânduse atent în leg tur cu sfâr itul tragic al lui Emil. Alte proiecte. public schi a Bibi (manuscrisul este datat 19 august 1915 i poart dedica ia "Pentru Puia. Proiecteaz un volum de nuvele. apare cotidianul Scena. prin atmosfer . În sumar: Bibi. prozat orul încearc s scrie la P durea spânzura ilor. R fuiala Un nou volum de nuvele (edite i inedite): R fuiala. Din data de 1 august dateaz primul plan detaliat al romanului arpele.Pe data de 27 septembrie la Bucure ti. În noiembrie 1919 începe s transcrie romanul Ion. când va fi mare"). confesiune literaturizat despre propriile avataruri din timpul primului r zboi mondial (sing ura edi ie antum ). ap rut la "Universala-Alcalay". Pe data 20 noiembrie 1920. nuvele sau schi e Pe data de 18 decembrie începe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919).) Ion. anticipând. Romanul poart subtitlul Blestemul p mântului. dezertor i Ghinionul. Cearta. începe o prim redactare a romanului P durea spânzura ilor. f r s izbuteasc s finalizeze romanul.

Ciuleandra La sfâr itul anului 1926. Steinberg din Bucure ti apare a II-a edi ie din Golanii (Nuvele i schi e). Bibi. Str nutarea. Este ales pre edinte al Societ ii Scriitorilor Români. Dintele. Cântecul iubirii. Acela i sumar din 1916. Catastrofa [inedit ]. Pe 15 noiembrie. Ocrotitorul. 1 . Vr jma ii [inedit ]. 1926. volumul se deschide cu prezentarea unor date biografice. I ic trul. Cer etorul. 1928. irato. Soacra Sfântului Petru. apare volumul Nuvele i schi e. }n luna mai apare romanul Adam i Eva. Rebreanu ia parte la premiera comediei Plicul. În nr. Pe data de 17 martie 1926. Autorul va public în revista Via a româneasc i mai multe cronici dramatice . Soacra Sfântului Petru [prelucrare inedit ]. dezertor [inedit ]. scriitorul sfâr e te prima versiune a romanului Adam i Eva iar în luna martie încheie i versiunea pentru tipar. În editura lui H.3 din "Biblioteca universal " a editurii Alcalay i Calafeteanu. În sumar: Norocul. Hora mor ii Adam i Eva Pe data de 2 iulie 1924 Începe prima versiune a romanului Adam i Eva. Cuceritorul. Cuceritorul. În revista Lamura apare nuvela Cump na drept ii. În sumar: Pro tii. În acela i an va fi ales vicepre edinte al Societ ii Scriitorilor Români . În sumar: I ic trul. Hora mor ii. cu ilustra ii de Fr. Cer etorul. plecând de la proiectul unei nuvele ( Nebunul). are loc premiera piesei Apostolii. Cartea va primi "Marele premiu al romanului". 1924. 1929. Va fi reeditat în 1922. dezertor. Nevasta. Str nutarea. Golanii. Idil de la ar [inedit ]. P durea spânzura ilor Începe prima versiune integral a romanului P durea spânzura ilor (pe care o va termina la 27 iunie 1922). Pozna. 1925. Sumar rev zut: Pro tii. tip rit de "Casa coalelor". Împreun cu Alexandru Dominic. Nuvele i schi e Îm 1921 la editura Via a româneasc apare volumul Catastrofa (Trei nuvele). apare culegerea de povestiri Norocul (Schi e i nuvele). Pe 12 aprilie 1923. Norocul [inedit ]. Nevasta. dezertor. 1940. I ic trul. Catastrofa. Bibi [inedit ]. scrie prima versiune a nuvelei sau . editura "Cultura Na ional ". O nou reeditare: Trei nuvele. 1932. pl nuie te volumul Ciuleandra. Golanii. Ocrotitorul. Dintele. Între 5 iulie/17 noiembrie 1922 va ranscrie romanul P durea spânzura ilor. între 2/10 martie 1927. În sumar: Catastrofa.In 14 ianuarie 1925. Apare P durea spânzura ilor. În colec ia "Scriitorii români contemporani. edi ia a doua Editura "Cartea româneasc " din Bucure ti tip re te a III -a edi ie din Golanii. public s pt mânalul Mi carea literar (pân în octombrie 1925). Culcu ul.Catastrofa. Pagini alese". Poveste de copii mici pentru oameni mari .

apare romanul R scoala. Cântectul lebedei. Cump na drept ii. În luna august 1928. tip re te. func ie pe care o va de ine vreme de un an. Dumnezeu. Fiara. 1934. Jar . la Bucure ti. 1942). Este numit director al Teatrului Na ional din Bucure ti. Catastrofa. R fuiala. Paris). editat de "Casa coalelor". Din 9 iulie/8 august dateaz cea de a doua versiune manuscris . con inând însemn ri de c l torie din (Berlin. volumul se deschide cu o scurt biografie a lui Rebreanu i cu un portret al s u desenat de pictorul Jean Alexandru Steriadi. 1944). la "Cartea româneasc ". lucreaz la proiectele de organizare a Direc iei Educa iei Poporului. Romanul Cr i orul Un nou volum. Tot pe 25 decembrie 1933. În 1929 La îns rcinarea primului ministru. apare romanul Cr i orul (va fi reeditat în 1930. În sumar: Cuibul visurilor. al c rei conduc tor va deveni la începutul anului urm tor. unde vor fi scrise majoritatea c r ilor sale de acum încolo. cuprinzând facsimilul manuscriselor Cântecul lebedei i Cuibul visurilor. Noi proiecte. Cump r o cas i o vie la Valea Mare. Bibi. O nou reeditare: I ic trul. public în ziarul Cuvântul. În anul urm tor. 1150 . La urma urmelor. În sumar: I ic trul. În nr. 1941. Pozna. în 1929. 1928. În colec ia "Manuscriptum" apare volumul Cântecul lebedei. Demnit i publice În decembrie. Ghinionul. începe romanul Cr i orul.miniromanului Ciuleandra. Roma. Catastrofa. România literar (apare pân la 6 ianuarie 1934). Apare Ciuleandra (reedit ri în 1927. Între 8 mai/11 decembrie scrie versiunea definitiv a romanului R scoala. 1942. În sumar: Cântectul iubirii.1150 bis din colec ia "Biblioteca pentru to i". ranul i coasa [imita ie]. dezertor. "parabola" Dumnezeu fiind dup Lev Tolstoi]. cvasi-inedit: Cuibul visurilor (Nuvele i schi e). dezertor (Trei nuvele cu 30 gravuri în lemn de Paul Konrad Honich). Fapt divers [Hora mor ii]. Rebreanu demisioneaz din conducerea Direc ie i Educa iei Poporului. la editura "Universala-Alcalay". În urma unor cumplite dezam giri înregistrate în conducerea treburilor publice. 1940. lâng Pite ti. R scoala Din 12 august/28 septembrie dateaz o variant abandonat din R scoala. A murit o femeie [toate inedite. La sfâr itul anului 1933. Metropole În anul 1931 scrie i editeaz (25 iulie) volumul Metropole. Vr jma ii. Scriitorului i se confer Premiul Na ional pentru proz . o nuvel inedit : Umbre. apare volumul Cântecul iubirii (Nuvele i schi e). Pe data de 20 februarie 1932. Pe 19 noiembrie 1930. Omul mic i oamenii mari.

ci numai literatur ". Dup multe tergivers ri pe 26 mai 1939 este ales membru al Academiei Române. reluat peste ani în Amalgam (1943). la propunerea lui Mihail Sadoveanu. ce se va tip ri pân la finele anului la editura Adev rul (reedit ri în 1939. apare romanul Gorila la editura Universala Alcalay. La începutul anului 1941. Gorila Din 1 martie/11 iulie 1937. fragmente din romanul Adam i Eva. Pro tii. În sumar: Dumnezeu. f r s mai revad vreodat Bucure tiul (un control radiologic a semnalat. 1942. Rebreanu public . înc din ianuarie. conferin e. Amândoi În luna martie 1940. În luna martie c l tore te la Zagreb i Weimar. Apare la editura Socec & co romanul Amândoi. 1941. cronici dramatice i o nuvel : Dincolo). Pe 18 iulie reia lucrul la carte de la început. 1935 ± În volumul Nuvele inedite. Dresda.y Între 22 ianuarie /30 aprilie 1934. Cer etorul. la Editura Funda iilor Regale. s-a retras la Valea Mare. München. a romanului Gorila. Dintele. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav. culegere din crea ia prozatorilor contemporani. La 7 iulie. Stuttgart. abandonat . ia parte la un turneu de conferin e despre cultura româneasc la Berlin. Hora mor ii. emfizemul vechi i bron ita cronic . În 1943 apare volumul Amalgam (articole. În luna ianuarie 1942. Breslau. În nr. Cuibul visurilor. În 1936 apare volumul Calea sufletului (trei povestiri). Constantin Laura cls a X a F . R fuiala. Rebreanu scria în Jurnal: ÄPerspective pu ine de salvare. c l torii prilejuite de constituirea societ ii culturale pan-europene. Leipzig. povestirea Dincolo. studii. 14 din colec ia "Cartea satului" apare culegerea de nuvele Oameni de pe ome . dat fiind vârsta mea. la Editura "Adev rul". dateaz prima versiune. scrie versiunea pentru tipar a romanului Jar. Pozna. 1944). La 1 septembrie 1944 la Valea Mare. Görlitz. Viena. În luna iunie. Nevasta. opacitate suspect la pl mânul drept). Aici va sus ine c "nu vrem nici un fel de politic . ± Este numit din nou director al Teatrului Na ional. Accept de asemenea numirea de director al cotidianului Via a (f r o participare esen ial ). 1938.´ la vârsta de 59 de ani. chistul din pl mânul drept. a încetat din via Peste câteva luni a fost deshumat i reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucure ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful