P. 1
Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu

|Views: 1,829|Likes:
Published by Loly93

More info:

Published by: Loly93 on Feb 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2015

pdf

text

original

Fisa biografica Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târli ua, jude ul Bistri a-N s ud ± d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jude ul Arge ) a fost un romancier, dramaturg i academician român.

Liviu Rebreanu s-a n scut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlièua (din fostul comitat Solnoc D bâca - azi judeìul Bistri ìa-N s ud), fiind primul din cei 14 copii ai înv ì torului Vasile Rebreanu èi ai Ludovic i (n scut Diuganu). În tinere ìe, mama sa (1865/1945) era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant " pe scena Becleanului de ba ètin . Ambii p rin ìi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, R scoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someèului. Potrivit afirmaìiei scriitorului: În Maieru am tr it cele mai frumoase èi mai fericite zile ale vieìii mele. Pân ce, când s împlinesc zece ani, a trebuit s merg la N s ud, la liceu. În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiar , èi apoi în limba român , multe amintiri din copil rie aduc pe oamenii acestor locuri în prim -plan. De èi localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercet tori cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au p strat cadrul toponimic èi onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor). A început cursurile è colii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca: Cele dintâi pl ceri ale slovei tip rite èi ale ètiinìei de carte tot în Maieru le -am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveètile ardelene èti ale lui Ion PopReteganul, vreo cinci volume. A urmat în anul 1895 dou clase la Gimnaziul gr niceresc din N s ud. În 1897 s-a transferat la g coala de b ie ìi din Bistriìa ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat înc trei clase. În anul 1898, îndr gostit fiind, liceanul de clasa a IV -a, scrie "întâia èi ultima poezie". Fascinat de o tân r acri ì dintr-o trup ambulant ungureasc (ingenua trupei, de care m-am îndr gostit nebune ète), scrie un vodevil dup modelul celui v zut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, f r succes, acela èi gen dramatic. În 1900 a început s urmeze gcoala Real Superioar de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lâng grani ìa cu Austria). La sfârèitului anului I, a obìinut calificativul "eminent ". Ca èi la Bistri ìa, a manifestat o înclina ìie deosebit pentru studiul limbilor str ine. La Braèov, a ap rut povestea Armeanul negu ì tor èi fiul s u Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într-o colecìie pentru copii). În 1902, dup abateri de la regulamentul ècolii, a fost retrogradat din func ìia de chestor. La sfârèitul celui de-al doilea an de ècoal real , a primit doar distincìia simpl . În cel de-al treilea an a pierdut èi distincìia simpl , din cauza mediei sc zute

1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula. pe baza conven ìiei cu Austro-Ungaria. totu èi. Gigi (Ghighi). pe lâng îndeletni ciri cazone. În februarie Rebreanu a fost arestat èi deìinut la V c reèti. Publicând în Convorbiri critice nuvela Culcuèul. Din 1903 pân în 1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Budapesta (deèi s-a simìit atras de medicin . prin energia decep ìiei èi mai cu seam prin originalitatea limbii. Din nou. 3. italieni. care l-au ètiut domn: Aici am luat contact cu ì ranul român. peste ani. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. germani. în limba maghiar . conspecte. în primul an. uneori.lucruri care aveau s treac mai târziu în literatura mea . unguri. A revenit în Prislop. la Bucureèti. 7. la 7 august 1910) ± împreun ar fi scris mai multe lucr ri (pe când eram la Pesta). în sud-estul Ungariei. Între scriitorii excerpta ìi au fost clasici francezi. Într-un Memoriu adresat autorit ìilor române èti în luna mai. ru èi. guvernul budapestan cere autorit ìilor româneèti extr darea gazetarului. În luna ianuarie 1910. 8 èi 16 mai.. specificând. e remarcabil prin pitorescul lumii zugr vite. din ciclul Szamárlétra (Scara m garilor). Sub presiunea unor încurc turi b ne èti. scriind în "arest la domiciliu". În închisoarea V c re èti. este întemni ìat la Gyula. Rebreanu a avut numeroase preocup ri literare: lecturi. 2. spre disperarea p rin ìilor. îndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate. a desf èurat-o în slujba românilor de peste mun ìi. satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). ultimul cu personaje inspirate din via ìa "intelighen ìei" n s udene. în prealabil. a primit distinc ìia de eminent.Örveny (Rivalii Vâltoarea). èi înc la acest loc de onoare. Aici. prin spiritul de observa ìie. public m aceast novel . ale c rei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Dup o lung deten ìie la închisoarea V c re è ti. anterior. a terminat nuvela Culcuèul.la "purtare". în paginile Universului literar (1913) èi în Almanahul Adev rul (1914). 2 iulie). aici m-am impregnat de toate suferinìele èi visurile lui . Valkó föhadnagy (Locotenentul Valkó ). Li s au ad ugat câteva proiecte de literatur dramatic : Vetélytársak . criticul Mihail Dragomirescu a ìinut s o prefaìeze astfel: Deèi nu admitem crudit ìile de termeni pe care autorul e nevoit s le pun în gura eroilor s i. La începutul anului 1910 era funcìionar la prim ria din V rarea. s -a hot rât s se dedice literaturii ( Journal-ul surprinde acest moment). aici l-am cunoscut mai bine. fiindc pe lâng o adâncime de concep ìie puìin comun . 1. data lectu rilor (25 aprilie. Budapesta. Câteva titluri din volum.. Autorul îi era prieten èi ± dup m rturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu c tre Mihail Dragomirescu. Aici scrie Golanii èi începe s traduc volumul de povestiri Lelki kalandok (Aventuri spirituale. La Budapesta èi Gyula a scris èi transcris cinci povestiri. proiecte dramaturgice. englezi. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universal . a fost forìat s demisioneze din armat . A întocmit un proiect sumar al romanului . tân rul scriitor a menìionat c adev rata pricin a cererii de extr dare const în activitatea sa publicistic pe care.

condus de O. chiar de nu a è fi uitat. Cincinat Pavelescu. a ap rut povestirea Codrea (Glasul inimii). ne ètiind calit ìile ei de mai înainte. Ofilire. condus de Sebastian Bornemisa. romanul R zboi è i pace de Tolstoi. pe care îns nu apuc s o citeasc .Zestrea. Romancierul . În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oar la o èedinì a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu. În luna octombrie a aceluia èi an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: Iart -m c asear am uitat de nuvela dumitale. Proètii. e foarte interesant povestea èi cu însemnate calit ìi literare. A început un nou jurnal de lector ( Spicuiri). Corneliu Moldovanu. mai ales. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu. Ast zi îns am citit-o èi te felicit. Alexandru Stamatiad. A scris nuvela Mâna (prima variant a nuvelei Ocrotitorul). Golanii. Culcuèul. o povestire. Nuvelistul Înainte de a scrie èi de a-èi publica romanele scriitorul è i-a des vârèit talentul de prozator scriind povestiri èi nuvele. apare volumul de nuvele Fr mânt ri. aplecându-se în mod deosebit asupra paginilor de critic èi istorie literar din Viaìa româneasc . Nevasta. sub influen ìa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. lui Garabet Ibr ileanu. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa româneasc : la Sibiu. Dimitrie Nanu. propunându-i. va ap rea ceva mai târziu. A dus cu el o nuvel . Cântec de dragoste [Cântectul iubirii]. R fuiala. Vrei s-o public în Convorbiri critice? Debut editorial: la Or ètie. Mihail S ulescu. Ciuleandra. La 16 august. Cea mai cunoscut nuvel a sa este de bun seam Iìic gtrul Dezertor. Gorki. A încearcat s traduc dup o versiune german . spre publicare. Emil Gârleanu. Nicolae Davidescu. nuvela sa psihologic cea mai cunoscut . În sumar. dup sosirea în Bucure èti: Volbura dragostei Cântecul iubirii. A revenit asupra amintirilor din copil rie. În aceeaèi revist . Mihai Sorbul. produc ìii literare tip rite în revistele Luceaf rul èi Convorbiri critice: Dintele. Goga èi O. Filiba è [Ocrotitorul]. revista iara noastr a publicat poemul Moartea èoimanului de M. din care mai f ceau parte Ion Minulescu. scrise la Gyula. Lacrima Glasul inimii. Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908). n-aè fi vrut s te expun la un nesucces. eliberat din închisoare. în revista Luceaf rul. datat în închisoarea din Gyula. În traducerea lui. E drept c . T sl uanu. R fuial (28 ianuarie 1909) èi Nevasta (16 iunie 1911). de data aceasta sub influen ìa lui Creang . Curtea tribunalului de Apel consider c delictul a fost is p èit dup cele èase luni de temni ì . aparìinând. la "Libr ria naìional ". y 16 octombrie ± Prima datare pe o proz original .

în române ète. Alte dou romane. Postum au fost editate èi alte opere. blestemul iubirii´ èi anunìa principalul conflict din te xt. Subtitlul acestuia era ÄBlestemul p mântului. atât din partea publicului cititor cât èi a criticii literare. C linescu Äroman al gloatei´. Ion. a însemnat un alt mare e èec literar. care descriau mediul intelectual èi redacìiile unor ziare interbelice de èi s-au bucurat de succes de public au fost veritabile c deri la critic . P durea spânzura ìilor. Liviu Rebreanu a readus problematica ì r neasc în centrul aten ìiei lumii literare. s -a bucurat èi de onoruri publice èi de recunoa èterea valorii sale. i s-au consacrat poate zeci sau sute de studii è i comentarii. locotenent în Armata Austriac . descriind o crim comis de o servitoare cu instincte criminale. Un al treilea roman. mai târziu. C linescu drept inegale. înc din timpul vie ìii. foarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot afla din biografia autorului. o biografia roman ìat a lui Horia. A început s scrie un Journal de lector. Dup R scoala . scrise la început în maghiar . Metropole. Postum aceast recunoa ètere avea s se transforme într-un veritabil cult. . Etapa romanelor târzii Spre sfârèitul vie ìii prozatorul a scris mai multe romane. Gorila èi Jar. a fost unul dintre pu ìini autori români care s-a bucurat de succes de libr rie è i a avut o situa ìie stabil din punctul de vedere financiar. Tema fusese schi ìat ini ìial în nuvela Catastrofa. Dup aceast experien ì literar autorul a scris mai apoi romanul R scoala . În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri din copil rie (portrete din Maieru). Rebreanu nu a mai dat nici o capodoper . Liviu Rebreanu . reluate. poli ìiste sau cu subiecte care ìin de zona paraliteraturii. cu maxime. în care ac ìiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania. èi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. iar textul e închis într -o povestire cu ram . cum ar fi Adam èi Eva. Oscar Wilde. iar Cr ièorul. toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. bazat pe tema metempsihozei. Evident scriitorul cuno ètea romanele naturaliste. cuget ri. tradus èi în limba francez . care fusese poreclit de locuitorii mun ìilor Apuseni ÄCr i èorul munìilor´. a fost inspirat de un incident autobiografic. Un cuplu se reîncarneaz în èapte momente istorice diferite. Rebreanu a fost èi autorul unui jurnal intim. prin romanul setei de p mânt. supranumit de G. conspecte din literatura universal : William Shakespeare. recunoscut drept un clasic al literaturii române. lui Liviu Rebreanu . inclusiv o carte de c l torii în Fran ìa èi Germania. În Amândoi Rebreanu a încercat s scrie un roman poli ìist. proze nepublicate. Friedrich von Schiller. fratele s u. fiind condamnat la moarte èi executat pentru o tentativ de a dezerta din armata Austro -ungar èi a trece în tranèeele românilor în timpul Primului R zboi Mond ial. El poate fi considerat o capodoper a romanului românesc din toate timpurile.Romancierul a început s scrie romane realiste.

În anul 1912 în Almanahul Societ ii Scriitorilor Români pe anul 1912. în cadrul nuvelisticii. i Armeanul. va avea îndeletniciri diveerse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitar . apare nuvela Filiba è Ocrotitorul. precum Ghighi. limba maghiar . Multe subiecte au fost dezvoltate. reluare a unei proze mai vechi. Îèi continu activitatea literar scriind èi publicând nuvele Astfel în luna septembrie la Iaèi. în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu (9 octombrie). èlefuirea limbii literare. la început. Inedite: Idil de la ar (1912). în Bucure èti. A citit multe c r ìi româneèti. ultima tip rit în Ardeal. din ciclul Szamárlétra. revista Cosânzeana deschide èirul colabor rilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retip ririi deghizate). la acea dat directorul institu ìiei. Strófak (Strofe). scoate revista Scena dar aceasta rezist doar 10 numere. apare poemul în proz M rturisire (amintit de Fanny Rebreanu. va debuta pe scena teatrului din localitate. de la traducerea unor piese ( Hoìii de Schiller èi Ofiìerul de Franz Molnar) la preg tirea revistei bilunare Teatrul. ca discret cerere în c s torie). proza este o prelucrare a unui text maghiar. precum è i din Transilvania. limba francez èi limba român . Pentru început Proètii (la un an dup tip rirea în Convorbiri critice).Tolstoi. Victor Hugo.limbi în care citea èi scria curent. A scris povestirea Codrea (Glasul inimii). Pân în 1912. din creaìia româneasc Anton Pann. între care unele au anticipat eroi èi episoade din proza matur . Armeanca i clubul (1913). în revista Viaìa româneasc . în volumul Cu so ul meu. o versiune anterioar (Mâna) fusese terminat . A început s scrie un caiet de Schiìe. a terminat èi povestirea Domnul Ionic . Cu aceste pagini se va adresat mai multor reviste literare de peste mun ìi (trimiìând scrisori lui Garabet Ibr ileanu la Viaìa româneasc din Iaèi. lui Mihail Dragomirescu la Convorbiri critice din Bucureèti. înainte ca Rebreanu s se stabileasc în capitala ì rii. urmat de noi reedit ri. corespundând cu Octavian T sl uanu de la Luceaf rul din Sibiu). Osânda. în Revista politic èi literar a ap rut povestirea Talerii. în 1912/1913. Teatru Anul 1911 èi l-a dedicat teatrului. Pe data de 11 noiembrie la Or ètie. èi devine un colaborator de baz al lui Emil Gârleanu. În aceea èi toamn . ca artist . În luna aprilie a aceluia èi an a fost numit secretar al Teatrului Na ìional din Craiova. apar inând prietenului s u Szini Gyula.O lun mai târziu la teatrul din Craiova soèeète èi gtefana (Fanny) R dulescu (viitoarea so ìie a scriitorului). schi neglijat la alc tuirea volumelor. la 20 mai. Dat rile ating limita 28 aprilie 1909. pe care o va prelua în volum cu titlul Idil de la ar (f r s fie totuna cu lucrarea amintit mai sus). A reluat vechi proiecte (piese de teatru). urm rind îndeosebi îmbog ìirea vocabularului. A terminat nuvela Ofilire. La 1 octombrie la Blaj. precum èi cu însemn ri de cultur general în limbile limba german . Astfel pe 15 septembrie/ianuarie 1911 împreun cu dramaturgul Mihail Sorbul. èi a ad ugat altele inspirate din viaìa ì r neasc : Traiul. . sub impulsul unor lecturi sadoveniene.

Prima versiune din P durea spânzura ilor În 27 august 1916. Ion. deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Pro tii [inedit ]. Pe data de 5 noiembrie termin nuvela Catastrofa. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în Fr mânt ri (1912). revista Flac ra. Pe data de 31 iulie la Bucure ti apare cotidianul Ziua sub conducerea lui Ioan Slavici. Str nutarea. În octombrie/noiembrie devine redactor la Scena. Întâiul gropar (1926). . lucreaz la romanul Zestrea "înaintând dificil în ac iune" (nu s -a p strat nimic din aceast pretins variant ). Cadrilul. Pe 25 august cu schi a Taclalele (retip rirea schi ei Vr jma ii). H. [[Cântec de dragoste (Cântectul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii. Dintele. în editura H. Nevasta. Clo ca i Cri an. Rebreanu public Omul mic i oamenii mari (1921). Cuceritorul. Talerii [inedit ]. de regul cu titlul schimbat. dup intrarea României în cel de -al doilea r zboi balcanic (10 iulie). Rebreanu" (nota ie datat pe verso -ul unei file oarecare. Marele R zboi. Arh. aprilie ± La Bucure ti apare volumul Golanii (Nuvele i schi e). Cearta [inedit ]. Pe 29 ianuarie 1914. La urma urmelor (1922). Ocrotitorul. O scen (ambele în 1914). vechi schi e i nuvele. originale i "prelucrate". Pe 7 decembrie schi eaz un nou proiect: R scoala. cronici dramatice. Între 9 mai/24 iulie ± Scrie i transcire comedia Cadrilul.Pe 26 august încheie nuvela Hora mor ii. 1914. Roman.R.Pe data de 20 aprilie cu schi a Str nutarea. condus de Constantin Banu. ms. în paginile primei serii. aici vor fi retip rite. Devine colaborator permanent al revistei Rampa în lunile noiembrie/decembrie. 1915. cu tematic semit . Calvarul. Coniderate de autorul lor submediocre. Baroneasa i Dumnezeu (toate în 1912). Vor mai trece ani pân când Zestrea uceniciei literare va ap rea cu noul titlu în libr rii. Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volume.. folosindu -se de pseudonime. ad ugând trei inedite. Sumarul: Golanii. care anticip romanul Cr i orul. se angajeaz ca reporter la Adev rul (la sfâr itul r zboiului va fi concediat). revista Universul literar deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Aici Rebreanu va publica. Steinberg. dram în patru acte. în a doua serie a revistei. Pe 17 septembrie ± Datare pe piesa Jidanul (trei acte). R fuial . Steinberg) apare voluma ul M rturisire (Nuvele i schi e). În anul 1915 scrie povestirea istoric Horia. Golanii i alte nuvele În anul 1916. 13 din "Biblioteca C minului" (Bucure ti. cu o prefa semnat de Mihail Dragomirescu. Câteva inedite: Santinela (1913). Pozna [inedit ]. L. L. Cer etorul [inedit ]. Alte proiecte În 1913 în timp ce desf ura o sus inut activitate de cronicar teatral. 1). cf. Bibliografie scrierilor înregistreaz astfel de colabor ri în 1913. vor mai ap rea: Vr jma ii. În nr. În sumar: M rturisire [inedit ]. luni de vârf. Mai mult decât în paginile altor publica ii. Lacrima [Glasul inimii]. Pe 21/28 septembrie public în Universul literar studiul Revolu ia lui Horia. Clo ca i Cri an . Din luna iulie. Vr jma ii. apare un nume nou printre titlurile de pân acum. reia Zestrea. vor fi "uitate" în paginile publica iei. II. R zboiul. Armeanul (Idil de la ar ). Culcu ul. Însemn rile unui sublocotenent .

Poveste de copii mici pentru oameni mari [inedit ]. Cearta. Pe data de 5 aprilie în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru to i apare nuvela Catastrofa. În noiembrie 1919 începe s transcrie romanul Ion. Tot aici. 1941. în lunile februarie i martie. 1939. anticipând. Cântecul lebedei. va fi retip rit în 1921. Glasul inimii. prin atmosfer . Pe data de 20 februarie 1919. dezertor i Ghinionul. Cadrilul Pe 29 decembrie are loc premiera comediei Cadrilul. Calvarul La editura "Universala-Alcalay" apare volumul Calvarul. 1927. Rebreanu documentânduse atent în leg tur cu sfâr itul tragic al lui Emil. ap rut la "Universala-Alcalay". blestemul iubirii Pe 14 august 1917. 1943). în acela i an: A murit o femeie. ranul i coasa (imita ie). (Cele dou imita ii se public pentru prima oar în volum. începe o prim redactare a romanului P durea spânzura ilor. Pe data de 3 mai cu schi a Pozna Rebreanu începe irul colabor rilor în revista Sbur torul. Din data de 1 august dateaz primul plan detaliat al romanului arpele. un fragment din Calvarul. vor mai ap rea: Norocul. Soacra Sfântului Petru. Academia Român îi acord pentru romanul Ion prestigiosul Premiul N sturel-Herescu. Pe data 20 noiembrie 1920. Blestemul p mântului. 1923. autorul termin prima versiune a romanului Ion. când va fi mare"). în Bucure tiul ocupat de trupele germane. Proiecteaz un volum de nuvele. Romanul poart subtitlul Blestemul p mântului. nuvele sau schi e Pe data de 18 decembrie începe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919). problematica romanului P durea spânzura ilor. 1930. Pe data de 23 ianuarie 1918. 1925. prozat orul încearc s scrie la P durea spânzura ilor. blestemul iubirii . R fuiala. Divor ul. ± Apare romanul Ion. . Cântecul iubirii.Pe data de 27 septembrie la Bucure ti. iar în 1920. pornind de la drama poe ilor tefan Octavian Iosif i Dimitrie Anghel. public schi a Bibi (manuscrisul este datat 19 august 1915 i poart dedica ia "Pentru Puia. f r s izbuteasc s finalizeze romanul. În sumar: Bibi. confesiune literaturizat despre propriile avataruri din timpul primului r zboi mondial (sing ura edi ie antum ). ambii îndr gosti i de Natalia Negru. Reîntors la Bucure ti. Talerii. prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian (în timpul vie ii scriitorului.) Ion. Idil de la ar : Ofilire. ziarul Lumina. Alte proiecte. Norocul. În paginile publica iei vor mai ap rea. în care Rebreanu va publica articole de teatru. În vacan a de var c l tore te cu so ia în Transilvania. condus de Constantin Stere. Barba (imita ie). condus de Eugen Lovinescu. I ic trul. apare cotidianul Scena. Soacra Sfântului Petru. R fuiala Un nou volum de nuvele (edite i inedite): R fuiala.

Cartea va primi "Marele premiu al romanului". Ciuleandra La sfâr itul anului 1926. Vr jma ii [inedit ]. Cântecul iubirii. Soacra Sfântului Petru [prelucrare inedit ]. Ocrotitorul. Soacra Sfântului Petru. Rebreanu ia parte la premiera comediei Plicul. 1940. În acela i an va fi ales vicepre edinte al Societ ii Scriitorilor Români . Culcu ul. edi ia a doua Editura "Cartea româneasc " din Bucure ti tip re te a III -a edi ie din Golanii. apare volumul Nuvele i schi e. Pozna.3 din "Biblioteca universal " a editurii Alcalay i Calafeteanu. Între 5 iulie/17 noiembrie 1922 va ranscrie romanul P durea spânzura ilor.Catastrofa. volumul se deschide cu prezentarea unor date biografice. public s pt mânalul Mi carea literar (pân în octombrie 1925). Acela i sumar din 1916. Hora mor ii Adam i Eva Pe data de 2 iulie 1924 Începe prima versiune a romanului Adam i Eva. Catastrofa [inedit ]. În nr. O nou reeditare: Trei nuvele. Apare P durea spânzura ilor. Pe 15 noiembrie. 1925. cu ilustra ii de Fr. În colec ia "Scriitorii români contemporani. Cer etorul. irato. Cuceritorul. are loc premiera piesei Apostolii. Dintele. Idil de la ar [inedit ]. 1924. tip rit de "Casa coalelor". 1 . În editura lui H. Pagini alese". I ic trul. 1926. }n luna mai apare romanul Adam i Eva. dezertor. Norocul [inedit ]. pl nuie te volumul Ciuleandra.In 14 ianuarie 1925. Cer etorul. Va fi reeditat în 1922. între 2/10 martie 1927. Str nutarea. apare culegerea de povestiri Norocul (Schi e i nuvele). Dintele. Steinberg din Bucure ti apare a II-a edi ie din Golanii (Nuvele i schi e). P durea spânzura ilor Începe prima versiune integral a romanului P durea spânzura ilor (pe care o va termina la 27 iunie 1922). Nevasta. dezertor [inedit ]. Sumar rev zut: Pro tii. Ocrotitorul. În sumar: I ic trul. Nevasta. În revista Lamura apare nuvela Cump na drept ii. Poveste de copii mici pentru oameni mari . Este ales pre edinte al Societ ii Scriitorilor Români. scriitorul sfâr e te prima versiune a romanului Adam i Eva iar în luna martie încheie i versiunea pentru tipar. I ic trul. scrie prima versiune a nuvelei sau . Golanii. 1932. În sumar: Norocul. Pe data de 17 martie 1926. dezertor. În sumar: Catastrofa. Catastrofa. În sumar: Pro tii. plecând de la proiectul unei nuvele ( Nebunul). 1929. Bibi [inedit ]. Autorul va public în revista Via a româneasc i mai multe cronici dramatice . Nuvele i schi e Îm 1921 la editura Via a româneasc apare volumul Catastrofa (Trei nuvele). editura "Cultura Na ional ". Str nutarea. 1928. Golanii. Hora mor ii. Pe 12 aprilie 1923. Cuceritorul. Bibi. Împreun cu Alexandru Dominic.

1940. 1942. la Bucure ti. public în ziarul Cuvântul. Dumnezeu. R fuiala. La sfâr itul anului 1933.miniromanului Ciuleandra. În 1929 La îns rcinarea primului ministru. începe romanul Cr i orul. Fapt divers [Hora mor ii]. 1942). lucreaz la proiectele de organizare a Direc iei Educa iei Poporului. În colec ia "Manuscriptum" apare volumul Cântecul lebedei. Pe 19 noiembrie 1930. Din 9 iulie/8 august dateaz cea de a doua versiune manuscris . 1941. Apare Ciuleandra (reedit ri în 1927. Ghinionul. Pe data de 20 februarie 1932. Roma. În urma unor cumplite dezam giri înregistrate în conducerea treburilor publice. "parabola" Dumnezeu fiind dup Lev Tolstoi]. Omul mic i oamenii mari. Scriitorului i se confer Premiul Na ional pentru proz . A murit o femeie [toate inedite. Demnit i publice În decembrie. apare volumul Cântecul iubirii (Nuvele i schi e). unde vor fi scrise majoritatea c r ilor sale de acum încolo. Jar . Noi proiecte. la "Cartea româneasc ". România literar (apare pân la 6 ianuarie 1934). în 1929. 1934. tip re te. 1928. Cump r o cas i o vie la Valea Mare. al c rei conduc tor va deveni la începutul anului urm tor. o nuvel inedit : Umbre. dezertor. În luna august 1928. În anul urm tor. Cântectul lebedei. Între 8 mai/11 decembrie scrie versiunea definitiv a romanului R scoala. Vr jma ii. În sumar: Cuibul visurilor. cuprinzând facsimilul manuscriselor Cântecul lebedei i Cuibul visurilor. con inând însemn ri de c l torie din (Berlin. cvasi-inedit: Cuibul visurilor (Nuvele i schi e). 1150 . dezertor (Trei nuvele cu 30 gravuri în lemn de Paul Konrad Honich). Catastrofa. În nr. Tot pe 25 decembrie 1933. volumul se deschide cu o scurt biografie a lui Rebreanu i cu un portret al s u desenat de pictorul Jean Alexandru Steriadi.1150 bis din colec ia "Biblioteca pentru to i". la editura "Universala-Alcalay". Metropole În anul 1931 scrie i editeaz (25 iulie) volumul Metropole. Romanul Cr i orul Un nou volum. Cump na drept ii. În sumar: Cântectul iubirii. 1944). apare romanul R scoala. Fiara. În sumar: I ic trul. Este numit director al Teatrului Na ional din Bucure ti. O nou reeditare: I ic trul. apare romanul Cr i orul (va fi reeditat în 1930. func ie pe care o va de ine vreme de un an. lâng Pite ti. Rebreanu demisioneaz din conducerea Direc ie i Educa iei Poporului. ranul i coasa [imita ie]. Paris). editat de "Casa coalelor". Pozna. R scoala Din 12 august/28 septembrie dateaz o variant abandonat din R scoala. Catastrofa. La urma urmelor. Bibi.

14 din colec ia "Cartea satului" apare culegerea de nuvele Oameni de pe ome . În luna iunie. Rebreanu scria în Jurnal: ÄPerspective pu ine de salvare. 1942. Gorila Din 1 martie/11 iulie 1937. abandonat .´ la vârsta de 59 de ani. Hora mor ii. Accept de asemenea numirea de director al cotidianului Via a (f r o participare esen ial ). conferin e. În 1943 apare volumul Amalgam (articole. Apare la editura Socec & co romanul Amândoi. f r s mai revad vreodat Bucure tiul (un control radiologic a semnalat. opacitate suspect la pl mânul drept). Aici va sus ine c "nu vrem nici un fel de politic . 1938. c l torii prilejuite de constituirea societ ii culturale pan-europene. dat fiind vârsta mea. 1935 ± În volumul Nuvele inedite. La 1 septembrie 1944 la Valea Mare. înc din ianuarie. la Editura Funda iilor Regale. Pe 18 iulie reia lucrul la carte de la început. ci numai literatur ". culegere din crea ia prozatorilor contemporani. Cuibul visurilor. 1944). München. Breslau. Rebreanu public . chistul din pl mânul drept. În luna martie c l tore te la Zagreb i Weimar. ce se va tip ri pân la finele anului la editura Adev rul (reedit ri în 1939. studii. a romanului Gorila. 1941. ia parte la un turneu de conferin e despre cultura româneasc la Berlin. povestirea Dincolo. apare romanul Gorila la editura Universala Alcalay. s-a retras la Valea Mare. Pro tii. Pozna. a încetat din via Peste câteva luni a fost deshumat i reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucure ti. În luna ianuarie 1942. Viena. Amândoi În luna martie 1940. reluat peste ani în Amalgam (1943). Görlitz. La începutul anului 1941. În nr. la propunerea lui Mihail Sadoveanu. Stuttgart. Constantin Laura cls a X a F . În 1936 apare volumul Calea sufletului (trei povestiri). cronici dramatice i o nuvel : Dincolo). Dintele. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav. R fuiala. În sumar: Dumnezeu. Leipzig. la Editura "Adev rul". Cer etorul. fragmente din romanul Adam i Eva. scrie versiunea pentru tipar a romanului Jar. ± Este numit din nou director al Teatrului Na ional. Dup multe tergivers ri pe 26 mai 1939 este ales membru al Academiei Române. emfizemul vechi i bron ita cronic . dateaz prima versiune. La 7 iulie. Nevasta.y Între 22 ianuarie /30 aprilie 1934. Dresda.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->