Fisa biografica Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târli ua, jude ul Bistri a-N s ud ± d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jude ul Arge ) a fost un romancier, dramaturg i academician român.

Liviu Rebreanu s-a n scut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlièua (din fostul comitat Solnoc D bâca - azi judeìul Bistri ìa-N s ud), fiind primul din cei 14 copii ai înv ì torului Vasile Rebreanu èi ai Ludovic i (n scut Diuganu). În tinere ìe, mama sa (1865/1945) era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant " pe scena Becleanului de ba ètin . Ambii p rin ìi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, R scoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someèului. Potrivit afirmaìiei scriitorului: În Maieru am tr it cele mai frumoase èi mai fericite zile ale vieìii mele. Pân ce, când s împlinesc zece ani, a trebuit s merg la N s ud, la liceu. În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiar , èi apoi în limba român , multe amintiri din copil rie aduc pe oamenii acestor locuri în prim -plan. De èi localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercet tori cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au p strat cadrul toponimic èi onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor). A început cursurile è colii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca: Cele dintâi pl ceri ale slovei tip rite èi ale ètiinìei de carte tot în Maieru le -am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveètile ardelene èti ale lui Ion PopReteganul, vreo cinci volume. A urmat în anul 1895 dou clase la Gimnaziul gr niceresc din N s ud. În 1897 s-a transferat la g coala de b ie ìi din Bistriìa ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat înc trei clase. În anul 1898, îndr gostit fiind, liceanul de clasa a IV -a, scrie "întâia èi ultima poezie". Fascinat de o tân r acri ì dintr-o trup ambulant ungureasc (ingenua trupei, de care m-am îndr gostit nebune ète), scrie un vodevil dup modelul celui v zut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, f r succes, acela èi gen dramatic. În 1900 a început s urmeze gcoala Real Superioar de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lâng grani ìa cu Austria). La sfârèitului anului I, a obìinut calificativul "eminent ". Ca èi la Bistri ìa, a manifestat o înclina ìie deosebit pentru studiul limbilor str ine. La Braèov, a ap rut povestea Armeanul negu ì tor èi fiul s u Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într-o colecìie pentru copii). În 1902, dup abateri de la regulamentul ècolii, a fost retrogradat din func ìia de chestor. La sfârèitul celui de-al doilea an de ècoal real , a primit doar distincìia simpl . În cel de-al treilea an a pierdut èi distincìia simpl , din cauza mediei sc zute

în primul an. Gigi (Ghighi). 8 èi 16 mai. conspecte. ale c rei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). A revenit în Prislop. Publicând în Convorbiri critice nuvela Culcuèul. 2.la "purtare". uneori. tân rul scriitor a menìionat c adev rata pricin a cererii de extr dare const în activitatea sa publicistic pe care. 2 iulie). Sub presiunea unor încurc turi b ne èti. englezi. proiecte dramaturgice. Valkó föhadnagy (Locotenentul Valkó ). în sud-estul Ungariei. spre disperarea p rin ìilor. 1. 3. care l-au ètiut domn: Aici am luat contact cu ì ranul român. 7. Li s au ad ugat câteva proiecte de literatur dramatic : Vetélytársak . specificând. în prealabil. aici m-am impregnat de toate suferinìele èi visurile lui . din ciclul Szamárlétra (Scara m garilor). în limba maghiar . anterior. A întocmit un proiect sumar al romanului . La începutul anului 1910 era funcìionar la prim ria din V rarea. ru èi.. peste ani. În închisoarea V c re èti. în paginile Universului literar (1913) èi în Almanahul Adev rul (1914). Din nou. Aici. Aici scrie Golanii èi începe s traduc volumul de povestiri Lelki kalandok (Aventuri spirituale. s -a hot rât s se dedice literaturii ( Journal-ul surprinde acest moment). Rebreanu a avut numeroase preocup ri literare: lecturi. pe baza conven ìiei cu Austro-Ungaria. este întemni ìat la Gyula. Autorul îi era prieten èi ± dup m rturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu c tre Mihail Dragomirescu. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universal . e remarcabil prin pitorescul lumii zugr vite. Din 1903 pân în 1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Budapesta (deèi s-a simìit atras de medicin . a primit distinc ìia de eminent. Câteva titluri din volum. satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). ultimul cu personaje inspirate din via ìa "intelighen ìei" n s udene. public m aceast novel . pe lâng îndeletni ciri cazone.Örveny (Rivalii Vâltoarea). a fost forìat s demisioneze din armat . În februarie Rebreanu a fost arestat èi deìinut la V c reèti. îndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate. germani. 1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula. italieni. scriind în "arest la domiciliu". prin energia decep ìiei èi mai cu seam prin originalitatea limbii. a desf èurat-o în slujba românilor de peste mun ìi. Între scriitorii excerpta ìi au fost clasici francezi. totu èi. aici l-am cunoscut mai bine. unguri. Budapesta. criticul Mihail Dragomirescu a ìinut s o prefaìeze astfel: Deèi nu admitem crudit ìile de termeni pe care autorul e nevoit s le pun în gura eroilor s i. fiindc pe lâng o adâncime de concep ìie puìin comun . la Bucureèti. èi înc la acest loc de onoare. la 7 august 1910) ± împreun ar fi scris mai multe lucr ri (pe când eram la Pesta).lucruri care aveau s treac mai târziu în literatura mea . La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. În luna ianuarie 1910. a terminat nuvela Culcuèul.. prin spiritul de observa ìie. guvernul budapestan cere autorit ìilor româneèti extr darea gazetarului. Într-un Memoriu adresat autorit ìilor române èti în luna mai. data lectu rilor (25 aprilie. La Budapesta èi Gyula a scris èi transcris cinci povestiri. Dup o lung deten ìie la închisoarea V c re è ti.

Curtea tribunalului de Apel consider c delictul a fost is p èit dup cele èase luni de temni ì . a ap rut povestirea Codrea (Glasul inimii). aplecându-se în mod deosebit asupra paginilor de critic èi istorie literar din Viaìa româneasc . scrise la Gyula. Gorki. T sl uanu. Cântec de dragoste [Cântectul iubirii]. va ap rea ceva mai târziu. R fuiala. A revenit asupra amintirilor din copil rie. A scris nuvela Mâna (prima variant a nuvelei Ocrotitorul). Cincinat Pavelescu. Filiba è [Ocrotitorul]. Culcuèul. În sumar. A început un nou jurnal de lector ( Spicuiri). din care mai f ceau parte Ion Minulescu. propunându-i. Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908). Corneliu Moldovanu. Ciuleandra. E drept c . În luna octombrie a aceluia èi an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: Iart -m c asear am uitat de nuvela dumitale. Mihai Sorbul. n-aè fi vrut s te expun la un nesucces. Nevasta. A dus cu el o nuvel . Emil Gârleanu. În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oar la o èedinì a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu. Nicolae Davidescu. romanul R zboi è i pace de Tolstoi. A încearcat s traduc dup o versiune german . nuvela sa psihologic cea mai cunoscut . eliberat din închisoare. Dimitrie Nanu. Mihail S ulescu. La 16 august. o povestire. sub influen ìa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. y 16 octombrie ± Prima datare pe o proz original . apare volumul de nuvele Fr mânt ri. pe care îns nu apuc s o citeasc . Cea mai cunoscut nuvel a sa este de bun seam Iìic gtrul Dezertor. Romancierul . Ofilire. chiar de nu a è fi uitat. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu. Proètii. produc ìii literare tip rite în revistele Luceaf rul èi Convorbiri critice: Dintele. condus de O. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa româneasc : la Sibiu. Ast zi îns am citit-o èi te felicit. revista iara noastr a publicat poemul Moartea èoimanului de M. În traducerea lui. mai ales. În aceeaèi revist . Goga èi O. Nuvelistul Înainte de a scrie èi de a-èi publica romanele scriitorul è i-a des vârèit talentul de prozator scriind povestiri èi nuvele. în revista Luceaf rul. R fuial (28 ianuarie 1909) èi Nevasta (16 iunie 1911).Zestrea. ne ètiind calit ìile ei de mai înainte. datat în închisoarea din Gyula. e foarte interesant povestea èi cu însemnate calit ìi literare. Vrei s-o public în Convorbiri critice? Debut editorial: la Or ètie. lui Garabet Ibr ileanu. aparìinând. de data aceasta sub influen ìa lui Creang . condus de Sebastian Bornemisa. Golanii. dup sosirea în Bucure èti: Volbura dragostei Cântecul iubirii. spre publicare. Alexandru Stamatiad. la "Libr ria naìional ". Lacrima Glasul inimii.

a fost inspirat de un incident autobiografic. Alte dou romane. a însemnat un alt mare e èec literar. èi a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. conspecte din literatura universal : William Shakespeare. inclusiv o carte de c l torii în Fran ìa èi Germania. descriind o crim comis de o servitoare cu instincte criminale. Evident scriitorul cuno ètea romanele naturaliste. cu maxime. Gorila èi Jar. i s-au consacrat poate zeci sau sute de studii è i comentarii. locotenent în Armata Austriac . Dup aceast experien ì literar autorul a scris mai apoi romanul R scoala . Un cuplu se reîncarneaz în èapte momente istorice diferite. fiind condamnat la moarte èi executat pentru o tentativ de a dezerta din armata Austro -ungar èi a trece în tranèeele românilor în timpul Primului R zboi Mond ial. toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. înc din timpul vie ìii. care fusese poreclit de locuitorii mun ìilor Apuseni ÄCr i èorul munìilor´. foarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot afla din biografia autorului. prin romanul setei de p mânt. Postum au fost editate èi alte opere. Subtitlul acestuia era ÄBlestemul p mântului. C linescu drept inegale. în care ac ìiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania. Postum aceast recunoa ètere avea s se transforme într-un veritabil cult. În Amândoi Rebreanu a încercat s scrie un roman poli ìist. C linescu Äroman al gloatei´. iar textul e închis într -o povestire cu ram . . Etapa romanelor târzii Spre sfârèitul vie ìii prozatorul a scris mai multe romane. tradus èi în limba francez . recunoscut drept un clasic al literaturii române. fratele s u. Ion. atât din partea publicului cititor cât èi a criticii literare.Romancierul a început s scrie romane realiste. în române ète. proze nepublicate. mai târziu. Tema fusese schi ìat ini ìial în nuvela Catastrofa. Oscar Wilde. El poate fi considerat o capodoper a romanului românesc din toate timpurile. reluate. a fost unul dintre pu ìini autori români care s-a bucurat de succes de libr rie è i a avut o situa ìie stabil din punctul de vedere financiar. poli ìiste sau cu subiecte care ìin de zona paraliteraturii. s -a bucurat èi de onoruri publice èi de recunoa èterea valorii sale. bazat pe tema metempsihozei. Rebreanu a fost èi autorul unui jurnal intim. A început s scrie un Journal de lector. Un al treilea roman. Metropole. lui Liviu Rebreanu . blestemul iubirii´ èi anunìa principalul conflict din te xt. Dup R scoala . cuget ri. supranumit de G. Liviu Rebreanu . Friedrich von Schiller. iar Cr ièorul. care descriau mediul intelectual èi redacìiile unor ziare interbelice de èi s-au bucurat de succes de public au fost veritabile c deri la critic . P durea spânzura ìilor. În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri din copil rie (portrete din Maieru). scrise la început în maghiar . o biografia roman ìat a lui Horia. Rebreanu nu a mai dat nici o capodoper . cum ar fi Adam èi Eva. Liviu Rebreanu a readus problematica ì r neasc în centrul aten ìiei lumii literare.

la început. Dat rile ating limita 28 aprilie 1909. Osânda. înainte ca Rebreanu s se stabileasc în capitala ì rii. va avea îndeletniciri diveerse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitar . A citit multe c r ìi româneèti. reluare a unei proze mai vechi. limba maghiar . La 1 octombrie la Blaj. urm rind îndeosebi îmbog ìirea vocabularului. în 1912/1913.O lun mai târziu la teatrul din Craiova soèeète èi gtefana (Fanny) R dulescu (viitoarea so ìie a scriitorului). în volumul Cu so ul meu. schi neglijat la alc tuirea volumelor. în revista Viaìa româneasc . Pe data de 11 noiembrie la Or ètie. va debuta pe scena teatrului din localitate. Îèi continu activitatea literar scriind èi publicând nuvele Astfel în luna septembrie la Iaèi. limba francez èi limba român . ultima tip rit în Ardeal. A scris povestirea Codrea (Glasul inimii). de la traducerea unor piese ( Hoìii de Schiller èi Ofiìerul de Franz Molnar) la preg tirea revistei bilunare Teatrul. în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu (9 octombrie). Multe subiecte au fost dezvoltate. revista Cosânzeana deschide èirul colabor rilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retip ririi deghizate). în Revista politic èi literar a ap rut povestirea Talerii.Tolstoi. Teatru Anul 1911 èi l-a dedicat teatrului. Pentru început Proètii (la un an dup tip rirea în Convorbiri critice). În anul 1912 în Almanahul Societ ii Scriitorilor Români pe anul 1912. între care unele au anticipat eroi èi episoade din proza matur . precum èi cu însemn ri de cultur general în limbile limba german . Strófak (Strofe). ca discret cerere în c s torie). o versiune anterioar (Mâna) fusese terminat . lui Mihail Dragomirescu la Convorbiri critice din Bucureèti. èlefuirea limbii literare. èi devine un colaborator de baz al lui Emil Gârleanu. A terminat nuvela Ofilire. apare poemul în proz M rturisire (amintit de Fanny Rebreanu. ca artist . în Bucure èti. . sub impulsul unor lecturi sadoveniene. precum è i din Transilvania. Cu aceste pagini se va adresat mai multor reviste literare de peste mun ìi (trimiìând scrisori lui Garabet Ibr ileanu la Viaìa româneasc din Iaèi. a terminat èi povestirea Domnul Ionic . la 20 mai. În aceea èi toamn . proza este o prelucrare a unui text maghiar. pe care o va prelua în volum cu titlul Idil de la ar (f r s fie totuna cu lucrarea amintit mai sus). precum Ghighi.limbi în care citea èi scria curent. Pân în 1912. Armeanca i clubul (1913). la acea dat directorul institu ìiei. Inedite: Idil de la ar (1912). în cadrul nuvelisticii. din ciclul Szamárlétra. i Armeanul. din creaìia româneasc Anton Pann. Victor Hugo. corespundând cu Octavian T sl uanu de la Luceaf rul din Sibiu). A reluat vechi proiecte (piese de teatru). èi a ad ugat altele inspirate din viaìa ì r neasc : Traiul. apar inând prietenului s u Szini Gyula. A început s scrie un caiet de Schiìe. În luna aprilie a aceluia èi an a fost numit secretar al Teatrului Na ìional din Craiova. Astfel pe 15 septembrie/ianuarie 1911 împreun cu dramaturgul Mihail Sorbul. urmat de noi reedit ri. scoate revista Scena dar aceasta rezist doar 10 numere. apare nuvela Filiba è Ocrotitorul.

R zboiul. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în Fr mânt ri (1912). 13 din "Biblioteca C minului" (Bucure ti. Vor mai trece ani pân când Zestrea uceniciei literare va ap rea cu noul titlu în libr rii. Marele R zboi. Rebreanu public Omul mic i oamenii mari (1921). Coniderate de autorul lor submediocre. Însemn rile unui sublocotenent . În sumar: M rturisire [inedit ]. vor fi "uitate" în paginile publica iei.Pe 26 august încheie nuvela Hora mor ii. Ion. Pe 25 august cu schi a Taclalele (retip rirea schi ei Vr jma ii). vechi schi e i nuvele. Roman. cronici dramatice. Sumarul: Golanii. Dintele. Steinberg. dram în patru acte. în paginile primei serii. Cuceritorul. în editura H. Armeanul (Idil de la ar ). L. Pozna [inedit ]. Câteva inedite: Santinela (1913). H. În nr. cf. luni de vârf. revista Flac ra. aici vor fi retip rite. R fuial .. dup intrarea României în cel de -al doilea r zboi balcanic (10 iulie). În anul 1915 scrie povestirea istoric Horia. Prima versiune din P durea spânzura ilor În 27 august 1916. Devine colaborator permanent al revistei Rampa în lunile noiembrie/decembrie. Calvarul. folosindu -se de pseudonime. 1914. în a doua serie a revistei. vor mai ap rea: Vr jma ii. Ocrotitorul. Cearta [inedit ]. apare un nume nou printre titlurile de pân acum. lucreaz la romanul Zestrea "înaintând dificil în ac iune" (nu s -a p strat nimic din aceast pretins variant ). Clo ca i Cri an. condus de Constantin Banu. cu tematic semit . de regul cu titlul schimbat. Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volume.Pe data de 20 aprilie cu schi a Str nutarea. Aici Rebreanu va publica. Culcu ul. Pro tii [inedit ]. II. Pe 21/28 septembrie public în Universul literar studiul Revolu ia lui Horia. Nevasta. 1915. ms. Steinberg) apare voluma ul M rturisire (Nuvele i schi e). Pe 17 septembrie ± Datare pe piesa Jidanul (trei acte). Între 9 mai/24 iulie ± Scrie i transcire comedia Cadrilul. Pe 7 decembrie schi eaz un nou proiect: R scoala. Pe 29 ianuarie 1914. Alte proiecte În 1913 în timp ce desf ura o sus inut activitate de cronicar teatral. Cadrilul. Clo ca i Cri an . 1). care anticip romanul Cr i orul. Întâiul gropar (1926). Lacrima [Glasul inimii]. Vr jma ii. Talerii [inedit ]. Bibliografie scrierilor înregistreaz astfel de colabor ri în 1913. Golanii i alte nuvele În anul 1916. L. Arh. [[Cântec de dragoste (Cântectul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii.R. . Pe data de 5 noiembrie termin nuvela Catastrofa. revista Universul literar deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. reia Zestrea. Pe data de 31 iulie la Bucure ti apare cotidianul Ziua sub conducerea lui Ioan Slavici. cu o prefa semnat de Mihail Dragomirescu. Cer etorul [inedit ]. deschide irul colabor rilor cu Rebreanu. Mai mult decât în paginile altor publica ii. Baroneasa i Dumnezeu (toate în 1912). La urma urmelor (1922). originale i "prelucrate". O scen (ambele în 1914). În octombrie/noiembrie devine redactor la Scena. aprilie ± La Bucure ti apare volumul Golanii (Nuvele i schi e). Str nutarea. ad ugând trei inedite. Din luna iulie. Rebreanu" (nota ie datat pe verso -ul unei file oarecare. se angajeaz ca reporter la Adev rul (la sfâr itul r zboiului va fi concediat).

Reîntors la Bucure ti. Tot aici. începe o prim redactare a romanului P durea spânzura ilor. condus de Constantin Stere. Cadrilul Pe 29 decembrie are loc premiera comediei Cadrilul. Rebreanu documentânduse atent în leg tur cu sfâr itul tragic al lui Emil. În sumar: Bibi. 1923. confesiune literaturizat despre propriile avataruri din timpul primului r zboi mondial (sing ura edi ie antum ). Blestemul p mântului. blestemul iubirii .Pe data de 27 septembrie la Bucure ti. f r s izbuteasc s finalizeze romanul. blestemul iubirii Pe 14 august 1917. În vacan a de var c l tore te cu so ia în Transilvania. În paginile publica iei vor mai ap rea. 1925. Academia Român îi acord pentru romanul Ion prestigiosul Premiul N sturel-Herescu. ambii îndr gosti i de Natalia Negru. nuvele sau schi e Pe data de 18 decembrie începe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919). dezertor i Ghinionul. Pe data de 3 mai cu schi a Pozna Rebreanu începe irul colabor rilor în revista Sbur torul. Cântecul lebedei. pornind de la drama poe ilor tefan Octavian Iosif i Dimitrie Anghel. Proiecteaz un volum de nuvele. 1943). problematica romanului P durea spânzura ilor. Cearta. Barba (imita ie). (Cele dou imita ii se public pentru prima oar în volum. Cântecul iubirii. autorul termin prima versiune a romanului Ion. în lunile februarie i martie. iar în 1920. Alte proiecte. În noiembrie 1919 începe s transcrie romanul Ion. Poveste de copii mici pentru oameni mari [inedit ]. 1930. Norocul. în care Rebreanu va publica articole de teatru. prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian (în timpul vie ii scriitorului. va fi retip rit în 1921. un fragment din Calvarul. ap rut la "Universala-Alcalay". prozat orul încearc s scrie la P durea spânzura ilor. Pe data 20 noiembrie 1920. . ziarul Lumina. Talerii. I ic trul. 1939. Glasul inimii. Soacra Sfântului Petru. prin atmosfer . Soacra Sfântului Petru. ± Apare romanul Ion. în Bucure tiul ocupat de trupele germane. public schi a Bibi (manuscrisul este datat 19 august 1915 i poart dedica ia "Pentru Puia. Pe data de 23 ianuarie 1918. 1941. Romanul poart subtitlul Blestemul p mântului. ranul i coasa (imita ie). 1927. apare cotidianul Scena. Din data de 1 august dateaz primul plan detaliat al romanului arpele.) Ion. Idil de la ar : Ofilire. Pe data de 20 februarie 1919. Pe data de 5 aprilie în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru to i apare nuvela Catastrofa. Calvarul La editura "Universala-Alcalay" apare volumul Calvarul. Divor ul. condus de Eugen Lovinescu. vor mai ap rea: Norocul. când va fi mare"). anticipând. R fuiala. R fuiala Un nou volum de nuvele (edite i inedite): R fuiala. în acela i an: A murit o femeie.

Catastrofa. În sumar: Norocul. Apare P durea spânzura ilor. Pe 15 noiembrie. pl nuie te volumul Ciuleandra. Hora mor ii. scriitorul sfâr e te prima versiune a romanului Adam i Eva iar în luna martie încheie i versiunea pentru tipar. Culcu ul. }n luna mai apare romanul Adam i Eva. Acela i sumar din 1916. O nou reeditare: Trei nuvele. 1 . Dintele. Bibi. Vr jma ii [inedit ]. În sumar: I ic trul. Cuceritorul. Cartea va primi "Marele premiu al romanului". În acela i an va fi ales vicepre edinte al Societ ii Scriitorilor Români .3 din "Biblioteca universal " a editurii Alcalay i Calafeteanu. Ocrotitorul. Sumar rev zut: Pro tii. Soacra Sfântului Petru. 1940. Poveste de copii mici pentru oameni mari . edi ia a doua Editura "Cartea româneasc " din Bucure ti tip re te a III -a edi ie din Golanii. Cer etorul. În colec ia "Scriitorii români contemporani. Este ales pre edinte al Societ ii Scriitorilor Români. Între 5 iulie/17 noiembrie 1922 va ranscrie romanul P durea spânzura ilor. are loc premiera piesei Apostolii. scrie prima versiune a nuvelei sau . Pagini alese". dezertor [inedit ]. Pe 12 aprilie 1923. Catastrofa [inedit ]. I ic trul. 1928. cu ilustra ii de Fr. public s pt mânalul Mi carea literar (pân în octombrie 1925). În nr. Golanii. I ic trul. Cuceritorul. Dintele. între 2/10 martie 1927. Norocul [inedit ]. Cântecul iubirii. dezertor. tip rit de "Casa coalelor". 1925. În sumar: Pro tii. apare culegerea de povestiri Norocul (Schi e i nuvele). Ciuleandra La sfâr itul anului 1926. apare volumul Nuvele i schi e. 1924. În revista Lamura apare nuvela Cump na drept ii. Steinberg din Bucure ti apare a II-a edi ie din Golanii (Nuvele i schi e). Rebreanu ia parte la premiera comediei Plicul. volumul se deschide cu prezentarea unor date biografice. Str nutarea. P durea spânzura ilor Începe prima versiune integral a romanului P durea spânzura ilor (pe care o va termina la 27 iunie 1922). Hora mor ii Adam i Eva Pe data de 2 iulie 1924 Începe prima versiune a romanului Adam i Eva. Pe data de 17 martie 1926.Catastrofa. 1929. Va fi reeditat în 1922.In 14 ianuarie 1925. Pozna. Idil de la ar [inedit ]. Golanii. Ocrotitorul. Str nutarea. În editura lui H. Autorul va public în revista Via a româneasc i mai multe cronici dramatice . Nevasta. 1932. Nevasta. Cer etorul. Soacra Sfântului Petru [prelucrare inedit ]. În sumar: Catastrofa. 1926. dezertor. editura "Cultura Na ional ". Bibi [inedit ]. irato. Nuvele i schi e Îm 1921 la editura Via a româneasc apare volumul Catastrofa (Trei nuvele). plecând de la proiectul unei nuvele ( Nebunul). Împreun cu Alexandru Dominic.

Din 9 iulie/8 august dateaz cea de a doua versiune manuscris . func ie pe care o va de ine vreme de un an. În colec ia "Manuscriptum" apare volumul Cântecul lebedei. apare volumul Cântecul iubirii (Nuvele i schi e). Demnit i publice În decembrie. con inând însemn ri de c l torie din (Berlin. Catastrofa. 1928. La sfâr itul anului 1933. apare romanul R scoala. Cump na drept ii. 1934. la editura "Universala-Alcalay". Rebreanu demisioneaz din conducerea Direc ie i Educa iei Poporului. Cump r o cas i o vie la Valea Mare. cuprinzând facsimilul manuscriselor Cântecul lebedei i Cuibul visurilor. 1942. Vr jma ii. În luna august 1928. la Bucure ti. Fiara. Scriitorului i se confer Premiul Na ional pentru proz . volumul se deschide cu o scurt biografie a lui Rebreanu i cu un portret al s u desenat de pictorul Jean Alexandru Steriadi. începe romanul Cr i orul. în 1929. Ghinionul. Între 8 mai/11 decembrie scrie versiunea definitiv a romanului R scoala. Este numit director al Teatrului Na ional din Bucure ti. R fuiala. al c rei conduc tor va deveni la începutul anului urm tor. Romanul Cr i orul Un nou volum. Metropole În anul 1931 scrie i editeaz (25 iulie) volumul Metropole. "parabola" Dumnezeu fiind dup Lev Tolstoi]. Pe 19 noiembrie 1930. Paris). România literar (apare pân la 6 ianuarie 1934). 1942). apare romanul Cr i orul (va fi reeditat în 1930. lâng Pite ti. În anul urm tor. tip re te. Fapt divers [Hora mor ii]. 1941. Noi proiecte. public în ziarul Cuvântul. A murit o femeie [toate inedite. Pe data de 20 februarie 1932. Tot pe 25 decembrie 1933. 1150 . o nuvel inedit : Umbre. ranul i coasa [imita ie]. Cântectul lebedei. O nou reeditare: I ic trul. Catastrofa.miniromanului Ciuleandra. La urma urmelor. 1940. R scoala Din 12 august/28 septembrie dateaz o variant abandonat din R scoala. În 1929 La îns rcinarea primului ministru. În sumar: I ic trul. Omul mic i oamenii mari. În sumar: Cântectul iubirii. unde vor fi scrise majoritatea c r ilor sale de acum încolo. cvasi-inedit: Cuibul visurilor (Nuvele i schi e). dezertor (Trei nuvele cu 30 gravuri în lemn de Paul Konrad Honich). Apare Ciuleandra (reedit ri în 1927. Pozna. Bibi. Jar . Dumnezeu. Roma.1150 bis din colec ia "Biblioteca pentru to i". dezertor. lucreaz la proiectele de organizare a Direc iei Educa iei Poporului. În urma unor cumplite dezam giri înregistrate în conducerea treburilor publice. 1944). editat de "Casa coalelor". În nr. În sumar: Cuibul visurilor. la "Cartea româneasc ".

studii. La 1 septembrie 1944 la Valea Mare. Dup multe tergivers ri pe 26 mai 1939 este ales membru al Academiei Române. cronici dramatice i o nuvel : Dincolo). f r s mai revad vreodat Bucure tiul (un control radiologic a semnalat. Viena. a încetat din via Peste câteva luni a fost deshumat i reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucure ti.y Între 22 ianuarie /30 aprilie 1934. ± Este numit din nou director al Teatrului Na ional. la propunerea lui Mihail Sadoveanu. Cuibul visurilor. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav. În 1936 apare volumul Calea sufletului (trei povestiri). În luna martie c l tore te la Zagreb i Weimar. Dintele. Stuttgart. 1941. ia parte la un turneu de conferin e despre cultura româneasc la Berlin. povestirea Dincolo.´ la vârsta de 59 de ani. Leipzig. dateaz prima versiune. fragmente din romanul Adam i Eva. reluat peste ani în Amalgam (1943). Rebreanu public . Amândoi În luna martie 1940. a romanului Gorila. ci numai literatur ". Pe 18 iulie reia lucrul la carte de la început. dat fiind vârsta mea. chistul din pl mânul drept. În 1943 apare volumul Amalgam (articole. În luna iunie. R fuiala. Dresda. 1942. înc din ianuarie. München. Cer etorul. Aici va sus ine c "nu vrem nici un fel de politic . În nr. la Editura "Adev rul". Nevasta. c l torii prilejuite de constituirea societ ii culturale pan-europene. Breslau. 1944). La începutul anului 1941. 14 din colec ia "Cartea satului" apare culegerea de nuvele Oameni de pe ome . la Editura Funda iilor Regale. Gorila Din 1 martie/11 iulie 1937. La 7 iulie. scrie versiunea pentru tipar a romanului Jar. 1935 ± În volumul Nuvele inedite. 1938. abandonat . ce se va tip ri pân la finele anului la editura Adev rul (reedit ri în 1939. Pozna. Hora mor ii. În luna ianuarie 1942. Accept de asemenea numirea de director al cotidianului Via a (f r o participare esen ial ). s-a retras la Valea Mare. Rebreanu scria în Jurnal: ÄPerspective pu ine de salvare. Görlitz. Apare la editura Socec & co romanul Amândoi. apare romanul Gorila la editura Universala Alcalay. conferin e. Constantin Laura cls a X a F . emfizemul vechi i bron ita cronic . opacitate suspect la pl mânul drept). În sumar: Dumnezeu. Pro tii. culegere din crea ia prozatorilor contemporani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful