Liviu Rebreanu – biografia dramaturgului

român
Romancier, dramaturg și academician român, Liviu Rebreanu a fost primul copil născut
al familiei numeroase. A fost îndrăgostit de poezie încă de la vârste fragede și a fost
considerat de către Eugen Lovinescu „cel mai mare creator epic al literaturii noastre”.

Prozator, dramaturg român și membru titular al Academiei Române, Liviu Rebreanu este unul
dintre cei mai de seamă autori canonici din literatura română. Descoperă povestea de viață și
operele celebre scrise de Rebreanu.

Biografie Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, în Târlișua, județul Bistrița-Năsăud și a fost
primul dintre cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și Ludovica.

În anul 1889, întreaga familie s-a mutat în comuna Maieru, pe Valea Someșului și, potrivit
afirmației scriitorului: „În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele.
Pînă ce, cînd să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu.”

A început cursurile școlii primare în anul 1891, a urmat două clase la Gimnaziul „Grăniceresc
din Năsăud” în 1895, iar în 1897 s-a transferat la „Școala de băieți”din Bistrița, cunoscută și
sub denumirea de „Gimnaziul Evanghelic din Bistrița”, astăzi „Colegiul Național Liviu
Rebreanu”. În 1900 a început să urmeze „Școala Reală Superioară de Honvezi” din
Sopron, iar la sfârșitul primului an a obținut calificativul „eminent”, iar în cel de-al treilea
an a pierdut și distincția simplă, deoarece a avut media scăzută la purtare.
Opere scrise de Liviu Rebreanu
Nuvele

 “Catastrofa” (1921);
 “Norocul” (1921);
 “Cuibul visurilor” (1927);
 “Cântecul lebedei” (1927);
 “Ițic Ștrul, dezertor” (1932);
 “Golanii”.
Romane sociale

 “Ion” (1920);
 “Crăișorul” (1929);
 “Răscoala” (1932);
 “Gorila” (1938).
Romane psihologice

 “Pădurea spânzuraților” (1922);

 “Adam și Eva” (1925);
 “Ciuleandra” (1927);
 “Jar” (1934).
Romane polițiste

 “Amândoi” (1940).
Teatru

 “Cadrilul” (1919);
 “Plicul” (1923);
 “Apostolii” (1926).
Romanul „Pădurea spânzuraților”

Este un roman de război și de analiză psihologică publicat în 1922.

Pădurea Spânzuraților configurează un univers dominat de război și pândit
de perspectiva morții prin spânzurare. Acțiunea romanului se petrece în
timpul Primului Război Mondial. Romanul a obținut “Marele premiu al
romanului”, acordat în 1924 de “Societatea Scriitorilor Români” și a fost
tradus în peste douăzeci de limbi străine.

Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu Este romanul social apărut în anul 1920
și primul roman obiectiv din literatura română. Romanul ilustrează
conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o lume în care
statutul social al omului este stabilit în funcție de averea pe care o posedă.
Limbajul artistic al lui Rebreanu se individualizează prin câteva trăsături
precum: respectul pentru adevăr, sobrietatea stilului, acuratețea și concizia
exprimării.
Când a murit Liviu Rebreanu

În 1944, fiind grav bolnav, s-a retras în satul argeșean Valea Mare, fără să se
mai întoarcă vreodată în București. La 7 iulie, Liviu Rebreanu scria în jurnal:
„Perspective puține de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul
drept, emfizemul vechi și bronșita cronică.” Pe 1 septembrie 1944 a încetat
din viață la Valea Mare, la doar 59 de ani. După câteva luni de la
înmormântare a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București.
ION - ROMANUL REALIST-OBIECTIV - PLAN DE IDEI
Incadrare:
- Aparut in 1920, dupa ce trecuse prin fazele
manuscrise "Zestrea" si "Rusinea".

- Primul mare roman realist si obiectiv.

- Fresca a lumii rurale transilvanene de la inceputul veacului al XX-lea.
- Tema rurala traditionala, cu deschideri spre modern.
Tema: Patima pentru pamant a unui tanar taran si consecintele ei
tragice.
. Titlul: Numele personajului principal, "o figura simbolica mai mare
decat natura" (E. Lovinescu).
. Structura: caracterizata prin simetrie.

- Alcatuit din doua parti:

" Glasul pamantului" si "Glasul iubirii".

- Cele doua titluri ilustreaza conflictul interior tragic.

- Cele doua parti cuprind sase, respectiv sapte capitole cu titluri-
sinteza: "Iubirea", "Rusinea", "Copilul", " Streangul", " Blestemul".

- Primul capitol este intitulat "inceputul", iar ultimul -,,Sfarsitul".

- Actiunea incepe si se incheie in cate o zi de duminica, prin cate o scena
a horei.

 Universul operei:

 Coordonate spatio-temporale: satul transilvanean

 Pripas, in primii ani ai secolului al XX-lea. 2. Momente:
 Ion o iubeste pe Florica, dar aceasta este saraca.
 "Glasul pamantului" ii porunceste s-o momeasca pe Ana, fiica lui
Vasile Baciu.
 Tatal se opune, Ana fiindu-i sorocita lui George Bulbuc.
 Ion ii face fetei vizite nocturne secrete
 Ana urmand sa nasca, se face nunta.
 Baciu refuza sa-i dea ginerelui toate pamanturile.
intre cei doi se afla Ana, pe care ambii o considera vinovata si o
brutalizeaza.
 Florica se marita cu George Bulbuc.
 Ion vine adesea la noua familie, chemat de "glasul iubirii".
 Afland adevarul, dupa atatea umilinte, Ana se spanzura.
intr-o noapte, George il ucide pe Ion, cu sapa.
 Personajele:

-Ion - personaj eponim, complex, dominat de cele doua "glasuri";

personaj realist;
iubirea mitologica pentru pamant;
nepasarea in fata suferintei Anei, brutalitatea, viclenia procedurala,
minciuna; vointa imensa;
existenta tragica prin incalcarea ordinei rituale a vietii. 2. Ana -
personaj secundar prins in jocul fatalitatii.
harnica, blanda, rabdatoare, traind drama casniciei bazate pe
interes;
cuvintele: "Norocul meu" isi schimba sensul, pana la inversarea
lui;
dominata de chemarea neantului, pana cand se spanzura;
Ana si Florica sunt personaje complementare, legate prin drama pe
care o parcurge Ion.

. Curentul literar: realismul.
. Specia literara: roman.
. Perspectiva auctoriala: obiectiva. Narator omniscient si
omniprezent.
COMENTARIU - Padurea Spanzuratilor

reliefand gandurile si dramaticele trairi sufletesti ale lui Apostol Bologa.

- roman psihologic.

Tema romanului o constituie tragedia romanilor transilvaneni obligati sa

lupte, in primul razboi mondial, impotriva altor romani (cei din Regat).
Pe un plan mai profund, aceasta este tragedia omului prins in cercul unui
destin istoric nefast.

Titlul este laitmotivul romanului. Imaginea padurii spanzuratilor apare

spre sfarsitul actiunii, inainte de incercarea de a dezerta a lui Bologa.
Chemat la comandament, acesta trece, cu masina, pe langa o padure si
vede atarnand in copaci, trupurile a sapte spanzurati.
Mintea lui dilata realitatea multiplicand la nesfarsit numarul spanzuratilor,
ca intr-un cosmar: "Si totusi in ochii lui, cei sapte se multiplicau
neincetat, iar branistea se transforma treptat intr-o padure fara margini,
spintecata de un drum fara sfarsit... Si in fiecare copac al padurii
nemarginite, de-a lungul soselei nesfarsite, i se parea ca atarna alti
oameni, mereu altii, toti cu ochii dupa el, cerandu-i socoteala."

Structura:
Prevestit de nuvela " Catastrofa" (pe aceeasi tema a razboiului care
genereaza uciderea fratelui de catre frate, ca in mitul biblic al lui Abel si
Cain), romanul "Padurea spanzuratilor" este alcatuit din patru ..carti" de
intindere inegala (primele trei, de cate unsprezece, iar a patra - de opt
capitole).
Structura romanului este simetrica. in sensul ca incepe si se incheie cu
scena unei executii: in deschiderea actiunii, undeva, pe frontul rusesc,
intr-o seara cenusie de toamna, sublocotenentul ceh Svoboda este
executat prin spanzurare, pentru ca incercase sa dezerteze la inamic; in
final, intr-o dimineata de primavara, pe frontul romanesc, locotenentul
roman Apostol Bologa traieste acelasi destin, pentru aceeasi vina. Cele
doua morti se aseamana de parca unul ar fi copia celuilalt sau, poate, a
unui sir de oameni reprezentand "padurea spanzuratilor".

Specia literara:
"Padurea spanzuratilor"; de Liviu Rebreanu, prezinta urmatoarele
caracteristici:
- Este o lucrare in proza, de mare amploare;
- Actiunea se desfasoara pe mai multe planuri;
- Conflictul este puternic si bine marcat;
- Personajele sunt complexe. "Padurea spanzuratilor" este un roman.
Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in prpzar de mare
amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai rqulte
planuri, romanul are un confljct bine marcat si personaje complexe.
Incipitul

In "Padurea spanzuratilor", fragmentul care deschide romanul este

memorabil si simbolic: "Sub cerul cenusiu de toamna ca un clopot urias de
sticla aburita, spanzuratoarea noua si sfidatoare, infipta la marginea
satului, intindea bratul cu streangul spre campia neagra, intepata ici-colo
cu arbori aramii."

Simbolurile mortii se reverbereaza peste intreg romanul, pana

in final: "Apostol isi potrivi singur streangul, cu ochii insetati de lumina
rasaritului. Pamantul i se smulse de sub picioare. isi simti trupul atarnand
ca o povara. Privirile insa ii zburau, nerabdatoare, spre stralucirea
cereasca, in vreme ce in urechi i se stingea glasul preotului:
- Primeste, Doamne, sufletul robului tau Apostol... Apostol... Apostol."

Finalul fiind sfarsitul lucrarii, autorul a surprins aici moartea lui Bologa. in
aceste momente, in timp ce faptura de lut simte chemarea pamantului,
glasul preotului ii confera fiintei umane sacralitatea: rostit de trei ori,
numele Apostol face din Bologa un ucenic al lui Hristos, care se jertfeste
intru izbavirea neamului sau.

Universul operei:
Subiectul romanului ar putea fi povestit astfel: In timpul primei
conflagratii mondiale, ardeleanul Apostol Bologa, locotenent in armata
austro-ungara, se face remarcat prin atitudinea sa de militar model, care
considera ca razboiul este "adevaratul generator de energii".

In timp ce se afla pe frontul rusesc, Bologa traieste o experienta decisiva:

este numit in completul de judecata care-l condamna la moarte prin
spanzurare pe sublocotenentul ceh Svoboda, invinuit de inalta tradare.
Constiinta ca si-a facut datoria il stapaneste pe tanarul roman si in clipele
premergatoare executiei, cand Bologa se implica, dincolo chiar de
atributiile lui, in organizarea acestui tragic eveniment; discutia pe care o
poarta cu mai varstnicul capitan Klapka reliefeaza o atitudine inflexibila
fata de condamnat (pe care il caracterizeaza drept " o rusine pentru
corpul ofiteresc").
Atunci insa cand Svoboda il priveste de sub streang, Apostol Bologa este
impresionat de lumina care izvora din ochii cehului, "in care se aprinsese
o stralucire mandra, invapaiata, care parca patrundea in lumea cealalta".

Din aceasta clipa, lumina din privirea condamnatului se va instaura in sub-

constientul lui Bologa. va deveni o chemare a Neantului, catre care acesta
se indreapta ca un halucinat, pana cand va ajunge el insusi sub streang.
Acum se contureaza si principalul conflict al romanului, de natura
psihologica si atat de puternic, incat va modifica intreaga evolutie
ulterioara a lui Bologa: contradictia intre notiunile teoretice (datoria,
razboiul, patria impusa) si realitatea dramatica.

Tot acum incepe criza lui de constiinta, odata cu "flacara din ochii
condamnatului" care ii patrunde in inima " ca o imputare dureroasa": pe
drumul spre casa, glasul lui Bologa, comparat cu un "scancet de
bolnav" atesta inceputul unor framantari dureroase, inca nemarturisite.
Pentru a explica resorturile sufletesti ale acestui personaj dilematic,
autorul evoca, prin retrospectiva, copilaria si tineretea lui Bologa.
Fiu al unui avocat roman (losif Bologa), din oraselul transilvanean Parva,
micul Apostol creste intr-o familie dominata de doua vocatii: cea a
sacrificiului pentru cauza romanilor (prin tatal sau, cunoscut luptator
f
memorandist) si cea a credintei in Dumnezeu (pe care i-o insufla mama).

Sentimentul religios (care ii pricinuieste lui Apostol Bologa viziuni mistice,

in copilarie) va fi un suport moral solid in clipele despartirii de parinti,
cand baiatul este trimis la liceu, la Nasaud.
Un eveniment trist tulbura insa, in curand, noua viata de elev a lui Bologa:
moartea neasteptata a tatalui (pe care Apostol tocmai incepuse sa-l
inteleaga si sa-l iubeasca).
Si cum baiatul nu putea accepta ideea vointei divine, in sufletul lui,
credinta in Dumnezeu se prabuseste "ca o cladire veche cu temelii ca
radacinile stejarului".

Trupescul si sufletescul, cele doua dimensiuni ale fiintei umane, sunt sugerate
simbolic in scena finala a spanzurarii lui Apostol Bologa. Groapa care-i
asteapta trupul este simbolul suferintei pamantesti ("pamantul deschis ca o
rana urata, galbuie"), iar cerul care-i asteapta sufletul este simbolul fericirii
eterne (stralucirea cereasca"). De aceea Apostol " isi simte trupul atarnand ca o
povara ", in vreme ce sufletul se inalta spre lumina. (Luceafarul de dimineata).
Liviu Rebreanu
Rebreanu se caracterizeaza prin: dimensionarea enorma, tehnica
detaliului, derularea in secvente cinematografice, filmate cu
incetinitorul, caracterul "sinergic" (Calinescu) al unor scene; de asemenea,
apare cunoscuta tehnica a contrapunctului utilizata si in muzica, transformarea
auditivului in material, comparatiile cu.o pronuntata nota de materialitate. Toate
acestea fac din Rebreanu un scriitor modern.

Perioada de activitate și manifestare:

Perioada de formare și debut literar (sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-
lea): Liviu Rebreanu și-a petrecut primele decenii ale vieții într-un mediu rural, fiind
influențat de viața și tradițiile satului românesc. A studiat la Școala Normală din Năsăud și
apoi la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În această perioadă, și-a început pasiunea pentru
literatură și a început să scrie primele sale texte literare.
Debutul literar și consolidarea ca scriitor (primii ani ai secolului al XX-lea): Liviu Rebreanu a
debutat ca scriitor cu romanul "Ion", publicat în anul 1920. Acest roman a fost o revelație în
literatura română, fiind considerat unul dintre cele mai importante romane realiste și
psihologice din literatura română. A urmat apoi o serie de alte romane și nuvele care l-au
consacrat ca unul dintre cei mai importanți scriitori români ai epocii.
Consacrarea și recunoașterea internațională (ani 1920-1940): Opera lui Liviu Rebreanu a
fost foarte bine primită de critici și cititori, aducându-i o recunoaștere națională și
internațională. "Pădurea spânzuraților", publicată în 1922, a consolidat poziția sa în literatura
română și i-a adus notorietate și în afara granițelor țării.
Implicarea socială și culturală (ani 1930-1940): Pe lângă activitatea sa literară, Liviu
Rebreanu a fost implicat și în viața socială și culturală a României. A fost ales membru al
Academiei Române în 1939. Tot în această perioadă, s-a implicat și în politică, deținând
diverse funcții publice.
Moartea și impactul postum: Liviu Rebreanu a încetat din viață în anul 1944. Opera sa a
continuat să fie citită și apreciată după moartea sa, având un impact durabil asupra literaturii
române și internaționale.
Teme:
Conflictul între tradiție și modernitate: tensiunea dintre vechile valori și noile idei care au
început să prindă contur în societatea românească a secolului al XX-lea.

 "Pădurea spânzuraților"
 "Răscoala"
Analiza psihologică a personajelor:Rebreanu este renumit pentru capacitatea sa de a
dezvălui profunzimea și complexitatea psihologică a personajelor sale. Operele sale
examinează motivele, pasiunile și conflictele interioare ale personajelor într-un mod realist și
subtil.

 "Ion"
 "Răscoala"
 "Pădurea spânzuraților"
Dragostea și relațiile interumane: explorează diferitele aspecte ale iubirii, de la pasiune și
devotament la trădare și suferință, analizează relațiile complexe dintre membrii unei familii
sau dintre prieteni și cunoscuți

 "Ion"
 "Adam și Eva"
 "Amândoi"
 "Ciuleandra"
Conflictul social și politic: reflectă adesea contextul social și politic al vremii sale, inclusiv
tensiunile și conflictele din societatea românească

 "Răscoala"
 "Pădurea spânzuraților"
Condiția umană și destinul: Personajele sale se confruntă adesea cu provocări și alegeri
dificile și sunt supuse unor destine tragice sau nefericite, subliniind astfel fragilitatea umană
și inevitabilitatea unei anumite sorți.

 "Ion"
 "Pădurea spânzuraților"
 "Răscoala"
Problemele abordate în acestea:
"Ion"
 Corupția și puterea abuzivă în mediul rural.
 Conflictele interioare ale personajului principal între datoria familială și dorința de a-și urma
propriile aspirații.

"Pădurea spânzuraților"
 Injustiția socială și corupția în contextul Primului Război Mondial.
 Confruntarea dintre individ și autorități într-o societate marcată de opresiune și violență.

"Răscoala"
 Revolta țăranilor împotriva stăpânirii feudale și a abuzurilor puterii.
 Condițiile de viață dificile ale țăranilor și aspirațiile lor pentru o viață mai bună și mai dreaptă.

"Adam și Eva"
 Confruntarea dintre dorința individuală de libertate și presiunile sociale și familiale.
 Tensiunile dintre generații și schimbările de mentalitate în societatea românească.

"Ciuleandra"
 Confruntarea dintre tradiție și modernitate într-un sat românesc.
 Explorarea iubirii și a relațiilor interumane într-un context social și cultural specific.
Critici literare
----------------
George Călinescu: Este unul dintre cei mai importanți critici literari români și a analizat în detaliu
opera lui Liviu Rebreanu. Deși a apreciat contribuția lui Rebreanu la literatura română, Călinescu a
avut și unele critici referitoare la stilul său narativ și la unele aspecte ale construcției personajelor.

Eugen Lovinescu: Un alt critic literar important, Lovinescu a avut opinii critice față de unele aspecte
ale operei lui Rebreanu. El a discutat, de exemplu, despre caracterul excesiv de „pământean” al
personajelor și despre simplitatea structurii narative.

Gustav Călin: Critic literar contemporan, Călin a pus sub semnul întrebării unele aspecte ale
realismului lui Rebreanu și a criticat abordarea sa simplistă a problemelor sociale și politice.

Nicolae Manolescu: Cunoscut critic literar contemporan, Manolescu a analizat în mod critic unele
aspecte ale operei lui Rebreanu, remarcând, printre altele, unele elemente de superficialitate sau
lipsă de subtilitate în construcția personajelor.

+++++++++++
Șerban Cioculescu: Este unul dintre cei mai cunoscuți critici literari români, recunoscut pentru
analizele sale profunde și echilibrate ale literaturii române. Cioculescu a apreciat opera lui Rebreanu
pentru realismul și profunzimea psihologică a personajelor sale.

Alexandru Piru: Cunoscut critic și istoric literar român, Piru a evidențiat în mod pozitiv capacitatea lui
Rebreanu de a captiva cititorul prin povestirile sale realiste și prin explorarea subtilă a naturii umane.

George Călinescu: Deși a avut și critici la adresa lui Rebreanu, Călinescu a recunoscut, în același timp,
importanța și impactul operei sale în literatura română, subliniind contribuția sa semnificativă la
dezvoltarea realismului în literatura română modernă.

Nicolae Manolescu: Chiar și criticul Nicolae Manolescu, care a formulat și critici la adresa lui
Rebreanu, a recunoscut valoarea operei sale și locul său important în literatura română, apreciind
capacitatea sa de a crea personaje complexe și de a transpune subtilitatea psihologică.