Coordonatele vietii si operei lui
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu s-a născut la 27
noiembrie 1885 în satul Târlişua (din
fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi
judeţul Bistriţa-Năsăud), fiind primul
din cei 14 copii ai învăţătorului Vasile
Rebreanu şi ai Ludovicăi (născută
Diuganu). Din păcate, nu toţi fraţii sau
surorile sale au supravieţuit până la
majorat. În tinereţe, mama sa
(1865/1945) era pasionată de teatru,
fiind considerată "primă diletantă" pe
scena Becleanului de baştină. Ambii
părinţi constituie modelele familiei
Herdelea care apare în Ion, Răscoala,
Gorila, etc.
În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în
comuna Maieru, pe valea Someşului. Potrivit
afirmaţiei scriitorului: În Maieru am trăit cele
mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii
mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a
trebuit să merg la Năsăud, la liceu.
În scrierile sale de sertar, la început în limba
maghiară, şi apoi în limba română, multe
amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor
locuri în prim-plan. Deşi localizate în
imaginarul Pripas (identificat de cercetători cu
Prislopul în care Rebreanu a locuit mai
târziu), unele episoade din Ion au păstrat
cadrul toponimic şi onomastic al Maierului
(Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-
una din povestirile publicate de scriitor).
 Nuvele
Catastrofa (1921)
Norocul (1921)
Opera Literara Cuibul visurilor (1927)
Cântecul lebedei (1927)
Iţic Ştrul, dezertor (1932)
 Debuteaza cu nuvelele
"Framantari"(1912) , "Golanii" , Romane sociale
"Martu-risire"(1916) , Ion (1920)
"Rafuiala"(1919). In 1920 apare Crăişorul (1929)
romanul "Ion" , primul roman Răscoala (1932)
social obiectiv modern din Gorila (1938)
literatura romana.
Romane psihologice Note de călătorie
Pădurea spânzuraţilor (1922) Métropoles, 1931, editee par Paralela 45 et
Adam şi Eva (1925) Editions Autres Temps, traduction et preface de
Ciuleandra (1927) Jean-Louis Courriol, 2001. Versiunea în limba
Jar (1934) română a rămas inedită.
Jurnal intim
Amândoi (1940) Liviu Rebreanu, Jurnal I, text ales şi stabilit de
[modifică] Teatru Puia Florica Rebreanu, note şi comentarii de
Cadrilul (1919) Nicolae Gheran, Bucureşti, Minerva, 1984
Plicul (1923) Liviu Rebreanu, Jurnal II, text ales şi stabilit de
Apostolii (1926) Puia Florica Rebreanu, note şi comentarii de
Nicolae Gheran, Bucureşti, Minerva, 1984
 Aprecieri critice

 George Călinescu: Dacă

Sadoveanu e rapsodul
literaturii române moderne,
Rebreanu este romancierul ei.
 Mihail Sebastian considera că
Liviu Rebreanu avea darul
masiv de a crea viaţă.
 Tudor Vianu era de acord că
ne aflăm în faţa unui scriitor
obiectiv, care are puterea de a
prezenta viaţa în complexitatea
ei socială şi psihologică, prin
personaje surprinse în umila şi
precara lor realitate socială.
 Ecranizari
 Mai multe opere de Liviu Rebreanu
au fost transformate în decursul
timpului în scenarii de film:
 Răscoala;
 Ciuleandra;
 Pădurea spânzuraţilor (1964), în
regia lui Liviu Ciulei, a câştigat
premiul pentru regie la Festivalul de
la Cannes;
 Ion, Blestemul pământului,
blestemul iubirii
 Geneza romanului
Senmificatie si simbol
 . In Marturisire, in Amalgam, Liviu Rebreanu isi
exprima crezul literar: opera literara trebuie sa
creeze viata, sa exprime pulsatia vietii adevarate,
prin imaginea personajelor vii, nu frumosul (falsul)
care ramane numai o nascocire omeneasca, este
tinta artei; arta, literatura, insemneaza viata
adevarata. Romanul apare in 1920 si determina
critica literara a lui Eugen Lovinescu, sa-l numeasca
pe autor "cititor al romanului romanesc modern, al
poeziei obiective, al realismului".
2. Geneza romanului trebuie cautata in marturisirile
romancierului "... am vazut un tarm in istorie de
sarbatoare, pe crestele dimprejurul satului ..." s-a
aplecat si a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe o
ibovnica: "Rodovica o fata draguta in realitate ... in
roman insa urata ... Ion a fost in dragoste cu alta
fata saraca si frumoasa ... ca sa scape de saracie il
voi face sa paraseasca pe iubita inimii si sa se tie
dupa Rodovica, urata dar cu pamanturi".
Intamplarile dramatice din lumea satului se vor
regasi la inceput in nuvelele Rafuiala, Rusinea, apoi
in romanul Zestrea, care vor deveni mai tarziu, intr-
o forma ampla, romanul Ion.
 Plurivalenta tematica
 Romanul “Ion” apartine categoriilor
romanesti consacrate, avandu-se in
vedere ca ”este o vasta fresca…in care
semnificatie sociala, analiza
sufleteasca, personaje perfect
caracterizate, pasiuni se impletesc
intr-o existenta coborata pe pamant
de vointa de creatie a acestui demiurg
epic in lupta cu marele
ziditor”(Perpessicius)

 Categoriile tematce, conforme “unui

spatiu atemporal rural” (Nicolae
Balota) sunt: roman social, roman
monografic, roman de familie, roman
erotic, roman psihologic, roman al
conditiei intelectualului (din medil
rural) in Impriul Austro-Ungar.
 Spatiu si timp
Puterea de seductie a pamantului
Simbol si semnificatii
Spatiul si timpul – cade propriu existentei atemporale
realizate prin evocarea monografica a satului
coordonata de metafora drumului.
Drumul – are semnificatia simboloca a destinelor unor
oamni si este investit cu functie metatextuala.
El separa viata reala a cititorului de viata fictonala a
personajelor din roman. “ Din soseaua ce vine de la
Carlibaba, intovarasnd Somesul, cand la dreapta , cand
la stanga….drumul trece peste podul batran de lemn…
spinteca satul Jidovita ….apoi urca mai intai anevoie,
pe urma inainteaza vesel, neted, poposeste putin la
Cismeaua –Mortului…apoi coteste brusc pe sub Rapele
–Dracului, ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o
scrantitura de coline…
Timpul – atemporal desfasurat in ritmul traditiei,
inregistrat de autor prin revocarea monografica a
satelor.
Spatiul si timpul evenimentelor propriu-zise localizeaza
si fixeaza ordinea temporala a desfasurarii
evenimentelor din viata eroilor si se deschid spre
istorie si spre lumea din afara satului.
 Hora Simbolul Monografic
 Hora are valoare tripla:
 Stratificarea sociala
 Casatoriile din interes
 Conflictul, respectiv batia
dintre George si Ion de la
incipitul romanului, regasita
in partea finala cand
George il omoara pe Ion
(rolurile se inverseaza).
Simbolul crucii

“La marginea satului te intampina din stanga o

cruce stramba,pe care e rasticnit un Hristos cu
fata spalacita de ploi si cu o cununita de flori
vestede agatata la picioare”
“Crucea are in consecinta o functie de sinteza si
de masura. In ea se intalnesc cerul si
pamantul, in ea se intrepatrund timpul si
spatiul.Ea este cordonul ombilical niciodata
retezat intre cosmos si centrul original. Dintre
toate simbolurile , el este cel mai universal,cel
mai totalizant.”
(Jean Chevalier si Alain Cheerbrant)
Crucea canalizeaza destinul lui Ion, dar si al lumii
in general
ION – NOI
 DrumulCoborarea in
infernSfera
 Glasul pamantului si glasul
iubirii – glasul simbolul luptei
dintre Eros si Thanatos,dintre
iubirea angelica si iubirea
demonica,prin care se exprima
conditia tragica a personajului
principal, obligat sa aleaga
“intre chemarea infernala a
glasului pamantului si cea divina
a glasului iubirii.”
 Pamantul este cel care il va
chema pe ION in sanul sau,
spre finalul romanului
 Patimasentimentul
posesiv care naste iubirea
si ura
 Ion o iubeste pe
Florica, dar in acelas
timp iubeste si
pamantul.
 Marturiseste Floricai
iubirea, dar la hora o
joaca pe Ana.
 In fata pamantului se
simte mic si il saruta
ca pe o ibovnica.
Relataia incipit final
Sfera
 Simetria romanului –
simbol al intregului
intre incipit si final.
 Primul capitol
inceputul si ultimul
sfarsitul inchid ca intr-
un steroid destinul
personajelor impliate
in conflictul principal.
 Simetria
 “Simetria si alternanta planurilor
naratinunii confera romanului
perfectiunea clasica de poem
epic,solemn ca un fluviu
american,o capodopera de
maretie linistita.”
 Conflicte exterioare: Ion-Vasile
Baciu Herdelea – Belciug
 Evenimente nunta Laurei - nunta
Anei
 Iubiri nelegitime Ion- Florica,Titu
- Roza Lang
 Personajul ION, semnificatii
simbolice
Ion ,,este o fire elementara, dar intrru nimic subumana. Nimic asemanator in
Rascoala –cu toate violentele ei-cu monstruozitatile biologice, cu arieratii sau
perversii din unele romane ale literaturii universale.
Dar, am vazut ca Ion este un posedat. Or starea de posesiune se caracterizeaza
prin ficsatii manicale, prin turbulenta, aplecarea spre violenta.
Eroii sefleteste elementar sunt expusi atractiei monomanicale a unei unice
pasiuni.
Pamantul este cu adevarat ibovnica lui. Florica, doar o distractie a pasiunii
esentiale, dupacum in viata lui Petre Petre, pe care o uriasa forta de gravitatie il
atrage spre pamant, violarea Nadinei nu este decat un accident. Violenta deriva
din pasiunea originara a posesiunii. Sau, mai exat dintr-un strat profund, un fel
de subterana aorgica a destinelor umae dn romanele lui Rebreanu, in care mitul
violentei este asociat aceluia al posesiunii.” (Nicolae Balota)
 CONCLUZII
 Romanul Ion se caracterizaza prin:
 “Semnificatia lui, asociata in mod
traditional cu ideea de
fictiune”(Bernard Valette)
 “Romanul modern: O creeatie
literara care se folosetse de o
povestire pentru a exprima
altceva”( R.M.Alberes)
 Simetria si alternanta
planurilor,naratiunii confera
romanului perfectiunea clasica “de
poem epic, solemn ca un fluviu
American, o capodopra de maretie
linistita.”( G.Calinescu)