Comportamentul consumatorului este o componenta a comportamentului economic al

oamenilor, care, la rndul sau, reprezinta o forma de manifestare a comportamentului

uman, n general. Ca urmare a acestor interferente si determinari, comportamentul
consumatorului a fost definit de specialisti n mai multe moduri, pornindu-se, uneori, de la
punctele de vedere evident diferite, niciuna dintre definitii nebucurndu-se, cel putin
deocamdata, de o acceptiune universal.
n sens restrns, comportamentul consumatorului reflecta conduita oamenilor n cazul
cumpararii si /sau consumului de bunuri materiale si servicii.
Lund n considerare ansamblul definitiilor propuse de specialisti, comportamentul
consumatorului poate fi definit, ntr-o abordare de ansamblu,ca reprezentnd totalitatea
actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obtinerea si
utilizarea de bunuri si servicii, n vederea satisfacerii nevoilor actuale si viitoare, incluznd
procesele decizionale care preced si determina aceste acte.
Teoria comportamentului consumatorului a devenit, n ultimul sfert de veac, nspecial dupa
aparitia conceptului modern de marketing, un domeniu distinct si important al
marketingului. Progresele fara precedent realizate n dezvoltarea teoriei comportamentului
consumatorului s-au datorat si influentelor exercitate de teoria micro si macroeconomica,
de psihologie, de psihologia sociala, de sociologie si antropologie, de teoria sistemelor, de
cercetarile operationale etc, care au conferit acestui domeniu un puternic caracter
interdisciplinar.
Factorii care influenteaza comportamentul consumatorului
Teoria consumatorului nu este dect un model; ea nu poate reproduce cu exactitate ntreaga
realitate. Nici un cumparator nu va aplica ad litteram teoria optimului consumator. Cu
toate acestea, fiecare individ va decide asupra bunurilor pe care le va cumpara, n functie de
constrngerea bugetara si va actiona astfel nct prin consumul acestor bunuri se obtine o
satisfactie maxima.
Criteriile de alegere a bunurilor sunt:
- Venitul consumatorului (dac venitul crete atunci i cererea pentru bunuri va fi mai
mare)
- Nevoile consumatorului (cu ct nevoile sunt mai mari cu att cererea pentru bunuri va fi
mai mare)
- Gusturile si preferinele
- Tradiie si tendinele modei
- Mrci comerciale si embleme (cu ct marca la bunuri este mai renumit cu att cererea
pentru bunuri va fi mai mare)
- Calitate (dac calitatea este foarte bun respectiv atunci i cererea va fi mare)

Obiectivul consumatorului este maximizarea utilitii, utilitatea nsemnnd gradul n care

consumatorul i satisface nevoile. Consumatorul este foarte liber n alegerile sale i i
msoar satisfacia n funcie de utilitate. Teoria consumatorului se bazeaz pe dou
modele: teoria utilitii cardinale i teoria curbelor de indiferen .

CONSUMATORUL MODERN
1. Consumul casnic
Barbatul si femeia moderni sunt, bineinteles, nu numai vanzatorii ai muncii lor, ci si
cumparatori de bunuri si servicii.
Motivul pentru care oamenii depun att de multa munca casnica ei nsisi - timpul petrecut
cu muncile casnice este aproximativ acelasi cu cel petrecut la serviciu - este n primul rnd
de ordin financiar. Cele mai multe gospodarii nu-si pot permite sa cumpere servicii de pe
piata, cum ar fi spalatul, curatenia, gatitul si altele.
Cum sunt luate deciziile consumatorului in gospodarie ?
Deciziile consumatorilor n cadrul gospodariilor de familie urmeaza un fel de "principiu al
egalitatii" ("eu obtin asta acum, iar mai trziu tu vei obtine aceasta, ca sa fim chit"). Exista,
binenteles, o serie de probleme cu care se confrunta gospodariile particulare n zilele
noastre. Afundarea n datorii este n mod particular legata de costurile foarte ridicate ale
ntemeierii unei gospodarii sau de somajul pe timp ndelungat.
Somajul este una dintre cele mai grave probleme cu care ne confruntam astazi. Este de
asemenea o problema a consumatorului, de vreme ce pierderea venitului duce la mari poveri
pe umerii bugetului gospodariei, reducnd asadar cheltuielile consumatorului.
2. Deciziile consumatorului neavizat
n timp ce relatiile din cadrul unei gospodarii apar n continuare relativ simple, rolul
consumatorului pe piata a devenit mult mai dificil de supravegheat. Pe de o parte, mijloacele
economice disponibile gospodariilor pentru scopuri de consum depind de venitul obtinut
prin munca. Acest venit nu poate cu toate acestea sa fie sporit dupa bunul plac, ci mai
degraba este diminuat.
Datorita cresterii considerabile a somajului n Europa, din ce n ce mai multi consumatori
sunt amenintati de reduceri substantiale ale venitului. Cnd banii sunt putini, bugetul
gospodariei trebuie administrat mai strict. Pe de alta parte, consumatorii se confrunta cu
reclame din ce n ce mai presante pentru un numar crescnd de bunuri si servicii; chiar
reclama nsasi exercita o influenta tot mai mare asupra stilului de viata personal.

Nu este de mirare faptul ca actualii consumatori gasesc gama de produse si servicii din ce n
ce mai complexa si mai derutanta si ca i-au deciziile privind cumparaturile mai mult dupa
criterii usor de recunoscut, cum ar fi marca sau pretul.
Cu toate acestea, testele asupra produselor efectuate de catre organizatiile de consumatori
arata ca n multe cazuri aceste decizii nu sunt justificate de realitate. Pretul este adeseori n
discordanta cu calitatea, de vreme ce el nu reflecta neaparat costurile de productie ale unui
produs si deci calitatea lui. Pretul este adeseori o parte a strategiei de marketing.
Marcile nu sunt nici ele un ghid valid pentru consumator. Companiile vnd din ce n ce mai
mult aceleasi produse sub nume diferite sau schimba componentele unui anumit model n
timpul productiei, etc.
3. Marketingul si publicitatea
Gama enorma de produse de pe piata este suficienta pentru a crea un surplus de informatie
pentru consumator si, pe deasupra, mai exista si marketing-ul si publicitatea. Consumatorul
contemporan central-european este napadit de aproximativ 3000 de mesaje publicitare pe
zi, la televizor, radio, prin afise, presa scrisa si publicitatea de pe ambalaje si reclamele
imprimate pe haine.
n conceptia europeana a protectiei consumatorului "consumatorul nu mai trebuie vazut
numai n calitate de cumparator sau utilizator de bunuri si servicii pentru uz personal,
familial sau colectiv, ci mai degraba drept cineva care ia parte la toate aspectele vietii
sociale, ce au un efect direct sau indirect asupra lui n calitatede consumator".

Concluzie:
Fiecare consumator are o motivaie sau un raionament propriu atunci cnd face
cumprturi i acestea variaz n funcie de nivelul venitului i personalitatea fiecruia.

Referat
la Microeconomie
Tema: Comportamentul consumatorului
contemporan

Efectuat de: Balica Dorina,

CON-143