Academia de Administrare Publică

Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Şef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 1

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Conceptul de administrație publică, locul și rolul ei în sistemul social.

a) Explicați conceptul de administrație publică. (10 p.)

Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile
administrative de stat, autonome locale, si , dupa caz de structurile subordinate
acestora, prin care in regim de puterea publica, se executa legea, in sens material,
concret sau prin emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii sau se
presteaza servicii publice.
Activitatea administrației publice se realizează în regim de putere publică și, ca urmare, interesul
general sau interesul public prevalează în situația în care este în conflict cu interesul particular.
Cât privește noțiunea de putere publică, s-a arătat că ea evocă prerogativele, adică drepturile
speciale, exorbitante, pe care le are organul administrativ, în sens de autoritate ce reprezintă
și apără interesul general (public), care obligatoriu trebuie să se impună celui particular.
Puterea publică este un regim juridic exorbitant atât prin prerogativele speciale, dar și prin
obligațiunile exorbitante de drept comun care-i revin, spre deosebire de particulari, astfel,
dacă aceștia pot să ia o decizie pentru un anumit motiv (interes, generozitate, capriciu),
administrația poate să decidă doar pentru motive de interes public.
Noțiunea de interes public sau interes general este strâns legată de aceea de putere publică
și ea se referă la necesitățile de ordin material și spiritual ale cetățenilor dintr-o anumită
societate, la un moment dat, considerarea lor ca atare depinzând de factorul politic. Așadar,
se poate afirma că, în general noțiunea de interes public are un conținut istoric, determinat de
puterea publică.

b) Analizați trăsăturile administrației publice în raport cu alte categorii de administrație.

(15p.)
- este o activitate realizata in principal de autoritatile executive si administrative pe care
le numim autoritati ale AP.
 - este o activitate de aducere la indeplinirea legii sau dupa caz de organizare sau
realizarea efectiva a serviciului public
- Formuleaza si implementeaza servicii publice
- este o activitate de implementare intr-o varietate de probleme privind comportamentul
uman si efortul uman de cooperare
- difera de administratia privata.
- trebuie sa posede capacitatea de a se autoperfectiona
- trebuie sa aiba un rol important in cadrul transformarilor din societate.
– trebuie sa fie in sistem compatibil cu mediul social, sa se adapteze la mediul social, sa
admita participarea cetatenilor la realizarea sarcinlor sale pentru imbunatatirea
functionalitatii sistemului administrativ.
-este un element al mecanismului autoritar statal, adica trebuie sa subordoneze ceilalti
mebri ai societatii vointei sale.
– se manifesta subiectiv. Este personificata prin activitatea unor subiecti concreti care au
calitatea de functionari publici.
Normele de drept care reglamenteaza modul de organizare, atributiil si actele juridice pe
care le adopta sau emit organelle statului ce realizeaza sarcinile si competentele celor trei
puteri alcatuesc deptul public. Din el fac parte: dr. constitutional, dr. administrative, dr.
financiar, dr. penal, dr. procesual civil si procesual penal, dr. international public.
Celelalte norme de drept care reglamenteaza raporturile dintre persoanele fizice si
juridice intre ele , alcatuesc dreptul privat , care cuprinde dr. civil, dr. muncii, dr. familiei.
Dreptul public impreuna cu dreptul privat alcatuesc sistemul dreptului.
c) Argumentați interdependența dintre sistemul administrației publice și mediul social și
politic în care funcționează. (25 p.)

II. Domeniul public al colectivității locale.

a) Definiți conceptul de domeniu public al UAT și enumerați criteriile de încadrare a

bunurilor în domeniul public al acesteia. (10 p.)
Bunurile aflate în proprietatea publică alcătuiesc domeniul public al statului sau al unități
administrative teritoriale. Celelalte bunuri aparţinând aceloraşi titulari sunt proprietate
private a acestora, alcătuind domeniul privat al statului sau unităților administrative
teritoriale.
Bunurile domeniului public:
a) nu pot fi înstrăinate sau depuse în capitalul social al unor persoane juridice;
 b) nu pot fi supuse urmăririi silite;
c) nu pot fi incluse în masa debitoare în cazul insolvabilităţii/falimentului
persoanei juridice;
d) nu pot fi obiectul unei garanţii reale;
Bunurile domeniului public:
a) pot fi administrate/gestionate de autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, de autorităţile/instituţiile bugetare, de autorităţile/instituţiile publice cu
autogestiune, de întreprinderile de stat/municipale, iar în cazurile prevăzute expres de
lege – de societăţile comerciale;
b) pot fi transmise în administrare, gestiune, concesiune, comodat sau
locaţiune/arendă în condiţiile Legii nr. 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea
proprietăţii publice sau ale altor legi speciale.
(5) Transmiterea în administrare/gestiune a bunurilor domeniului public se
efectuează prin hotărîre de Guvern sau printr-o decizie a consiliului local/a Adunării
Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.
(6) Contabilitatea bunurilor domeniului public se ţine separat, conform
prevederilor Legii contabilităţii și raportării financiare nr. 287/2017.
(7) Actele juridice civile și administrative încheiate cu încălcarea prevederilor
prezentului articol sînt lovite de nulitate absolută.

b) Caracterizați evolutiv, reglementările legale privind proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale. (15 p.)
Cadrul normativ care reglementează competențele autorităților administrației publice
locale în Republica Moldova în domeniul administrării proprietății publice locale, include
un spectru larg de acte normative, printre care se poate de menționat Legea privind
administrația publică locală, Legea privind descentralizarea administrativă, Legea privind
proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, Legea privind terenurile
proprietate publică și delimitarea lor, Legea privind administrarea și deetatizarea
proprietății publice, Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică, Legea cu privire
la concesiuni, Legea condominiului în fondul locativ, Legea serviciilor publice de
gospodărire comunală, Codul Civil, Codul funciar, Codul silvic, Codul subsolului,
precum și alte acte normative ca, hotărârile guvernului, ordine ale ministerelor, decizii ale
consiliilor raionale și locale, dispoziții ale președinților raionali și ale primarilor.
 Din punct de vedere al legislației Republicii Moldova, modalitățile de utilizare a
bunurilor proprietate publică a colectivității locale sunt: concesiunea, arenda, locațiunea,
comodatul și darea în administrare. Astfel, conform art. 77 al Legii nr. 436-XVI/2006
privind administrația publică locală, bunurile domeniului public al unităților
administrativ-teritoriale, pot fi date în administrare întreprinderilor municipale și
instituțiilor publice, concesionate, arendate or date în locațiune, în temeiul deciziei
consiliului local sau raional, în condițiile legii.
Legea nr. 523-XIV/1999 privind proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale,
la art. 11 statuează că, proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale poate fi
dată în administrare sau închiriată în condițiile legii. O normă asemănătoare găsim și în
Legea nr. 91-XVI/2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor. Astfel,
conform art. 2 alin. (1) lit. a) terenurile din domeniului public nu pot fi înstrăinate, ci pot
fi date numai în administrare, în concesiune, în arendă sau în locațiune în condițiile legii.
Același act normativ, la art. 2 alin. (8) prevede că unitatea administrativ-teritorială poate
atribui terenuri în folosință persoanelor juridice cu scop nelucrativ care desfășoară
activitate de binefacere sau de utilitate publică, în conformitate cu legislația.

c) Argumentați dacă poate fi privită ca o încălcare a principiului autonomiei locale, situația

juridică în care se stabilește prin lege că un bun aparține proprietății publice a statului şi
nu a colectivității locale. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.
 _______________

Testul nr. 2

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Funcțiile administrației publice.

a) Definiți funcțiile administrației publice.

(10 p.)
Administrația publică reprezintă ansamblul activităților Președintelui, Guvernului,
autorităților administrației autonome centrale, autorităților administrației autonome
locale și, după caz, structurilor subordonate acestora, prin care, în regim de putere
publică, se aduc la îndeplinire publică legile sau, în limitele legii, se prestează servicii
publice.
Cu ajutorul administrației publice, respectiv a autorităților publice, statul își exercită
întreaga putere asupra cetățenilor săi, cu scopul de a organiza societatea dintr-o anumită
zonă administrativ-teritorială. Autoritățile publice sunt alese în mod direct de către
cetățeni, prin vot secret, direct, universal, egal și liber exprimat. În vederea exercitării
puterii, statul are nevoie de trei instituții diferite cu ajutorul cărora să poată realiza
următoarele funcții:
- funcția legislativă;
- funcția executivă;
- funcția judecătorească.

b) Caracterizați principalele funcții ale administrației publice. (15 p.)

Administrația publică deține o serie de caracteristici generale în conformitate cu care își
desfășoară activitatea de administrare și gestionare a statului, respectiv unităților
administrativ-teritoriale:
- reprezintă un sistem unitar compus din autorități ce sunt organizate pe diferite paliere
ierarhice ce este reglementat de norme ale dreptului administrativ și controlat și organizat
conform cerințelor Guvernului;
- înfăptuie activități executive ce au în vedere fie reglementarea vieții sociale, fie desfășurarea
activităților de natură socială cum ar fi prestarea serviciilor de transport, alimentare
cu apă, iluminat public, asistență socială etc.;
- are o structură administrativ-teritorială, existând autorități publice atât la nivel central, dar și la
nivel local;
- activitățile desfășurate au caracter formal datorită faptului că se realizează conform
Constituției și a celorlalte acte normative, respectând o serie de norme și proceduri, încălcarea lor
fiind sancționată prin nulitatea actelor;
- emite acte administrative care duc la producerea unor efecte juridice, cum ar fi nașterea,
modificarea sau stingerea unor drepturi și obligații ale subiecților de drept;
- realizează și o categorie de sarcini specifice, de exemplu sarcini culturale, fiscale,
educaționale, sanitare, etc., datorită faptului că sunt autorități publice care realizează
administrația de stat. Este greu de imaginat cum un individ ar putea trăi fără să aibă vreun
contact cu administrația publică, respectiv cu instituțiile. Încă de la naștere acesta intră în
legătură fie ea directă sau indirectă cu ceea ce înseamnă administrație publică. Atestarea
existenței fiecărui individ, a căsătoriei, a divorțului sau a încetării din viață, au loc și în mod
formal, prin certificate, în cadrul instituțiilor publice. Întreaga viață a oamenilor se desfășoară
într-un cadru organizat, respectând o serie de reguli, acționând conform legilor unui
stat sau asumându-și pedeapsa în cazul nerespectării lor.

c) Apreciați complexitatea funcțiilor administrației publice. (25 p.)

Administraţia publică, fiind o activitate în principal organizatorica, are poziţia de intermediar
între planulconducerii politice şi planul unde se realizează valorile politice, deciziile
politice.Astfel, luând în considerare poziţia pe care o are administratia în raport cu puterea
politica, identificămfunctia esenţială a acesteea şi anume cel de mecanism intermediar de
execuţie, ce are menirea de a organiza şi aasigura execuţia deciziilor politice - în ultimă instanţă
folosind autoritatea sa sau chiar constrângerea. Aceasta funcţie primară are mai multe laturi, şi
anume:
•
funcţia de pregătire a deciziilor politice sau chiar de colaborare la adoptarea lor;
•
funcţia de organizare a executării deciziilor politice;
•
funcţia de executare directă, în concret - în anumite cazuri - a deciziilor politice;
•
funcţia de asigurare a executării deciziilor politice, care se realizează fie prin convingere, fie,
lanevoie, folosind forţa de constrângere.
•
funcţia de purtător al cererilor, dorinţelor şi necesităţilor membrilor societăţii în faţa autorităţilor
competente să adopte decizii asupra acestora
Pe lângă funcţia ei principală, administraţia publică deţine şi numeroase funcţii derivate, care se
referă lascopurile acţiunilor desfăşurate de aceasta.
Putem distinge următoarele funcţii derivate exercitate de administraţia publică:
•
funcţia de instrument de conservare a valorilor materiale şi spirituale ale societăţii prin care
seasigură continuitatea şi durabilitatea societă-ţii noastre;
•
funcţia de organizare şi coordonare pentru a ne putea adapta transfor-mărilor constante care au
locîn societate, mai ales în ceea ce priveşte structura economică a acesteia.Prin toate aceste
activităţi, administraţia publică îndeplineşte importante funcţii cu caracter politic, legatede
existenţa, organizarea şi funcţionarea statului şi a colectivităţilor locale

II. Bunurile domeniului public.

a) Enumerați, potrivit Constituției și legilor organice ulterioare acesteia, bunurile care
alcătuiesc domeniul public pe titulari.
Titularii domeniului public sunt indicati in Constitutie, republicata, precum unde se
precizeaza ca proprietatea publica apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale,
precum si ca aceste persoane juridice de drept public exercita posesia, folosinta si
dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public.
Titulari a domeniului public sunt titularii dreptului de proprietate publica:
statul, ,municipiul, orasul si comuna.
Potrivit art.9 alin.(2) din Legea nr.29/2018
De domeniul public al statului țin:
a) bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcămînt, de interes public
naţional, precum şi spaţiile subterane ale acestuia, inclusiv terenurile amplasate în
perimetrul zăcămîntului;
b) corpuri de apă de suprafaţă, situate pe teritoriul a 2 sau mai multe raioane ori
pe teritoriul unui singur raion şi destinate protecţiei sistemului energetic, necesităţilor
domeniului transporturilor şi altor servicii de stat, terenurile corpurilor de apă de
frontieră, terenurile fondului apelor proprietate publică a statului, inclusiv terenurile
fîşiilor riverane de protecţie a apelor şi zonelor sanitare, digurile de apărare împotriva
inundaţiilor, sistemele de irigare şi desecare şi alte construcţii hidrotehnice proprietate
publică a statului;
c) pădurile, amenajamentele silvice care fac parte din fondul silvic proprietate
publică a statului, terenurile fondului silvic proprietate publică a statului, inclusiv
terenurile destinate împăduririi, cantoanele şi alte construcţii proprietate publică a statului
amplasate pe terenurile fondului silvic de stat;
d) parcurile naţionale, rezervaţiile naturale şi monumentele naturii, rezervaţiile
istorico-culturale, parcurile memoriale, monumentele arheologice şi arhitecturale etc.,
terenurile destinate ocrotirii naturii, inclusiv ariile naturale protejate de stat, terenurile de
valoare istorico-culturală şi terenurile destinate activităţii recreative, care sînt de interes
public naţional;
e) drumurile naţionale, inclusiv părţile componente ale acestora: poduri, viaducte,
pasaje denivelate, tuneluri, construcţii de apărare şi consolidare, alte dotări pentru
siguranţa circulaţiei rutiere, precum și alte obiective de infrastructură tehnico-edilitară și
terenurile aferente acestora, care nu aparțin unităților administrativ-teritoriale sau
persoanelor juridice de drept privat;
 f) infrastructura căilor ferate şi terenurile ocupate de aceasta, precum și alte
obiective de infrastructură tehnico-edilitară și terenurile aferente acestora, care nu aparțin
unităților administrativ-teritoriale sau persoanelor juridice de drept privat;
g) clădirile, edificiile porturilor fluviale, cheiurile şi alte construcţii hidrotehnice
pentru acostarea navelor şi pentru alte activităţi de navigaţie civilă;
h) pistele de decolare și de aterizare, căile de rulare şi platformele pentru
îmbarcare-debarcare, pentru parcarea aeronavelor, alte obiective ale infrastructurii
aeroportuare şi terenurile pe care acestea sînt amplasate;
i) liniile de transport electric de tensiune înaltă (de la 35 kV şi mai mare) şi
terenurile pe care sînt amplasaţi pilonii acestor linii, substaţiile electrice, bunurile ce
asigură securitatea energetică a statului şi terenurile pe care acestea sînt amplasate,
precum și alte obiective de infrastructură tehnico-edilitară și terenurile aferente acestora,
care nu aparțin unităților administrativ-teritoriale sau persoanelor juridice de drept privat;
j) conductele naţionale şi internaţionale de transport al gazelor, terenurile zonelor
de protecţie pentru porţiunile de conducte aeriene şi terenurile pe care sînt amplasate
obiectivele de suprafaţă ale acestora (punctele de conexiune, platformele de robinete,
punctele catodice etc.), precum și alte obiective de infrastructură tehnico-edilitară și
terenurile aferente acestora, cu excepția celor care aparțin unităților administrativ-
teritoriale sau persoanelor juridice de drept privat, sau întreprinderilor de stat incluse în
lista bunurilor proprietate publică de stat supuse privatizării, precum și cu excepția
bunurilor domeniului public al statului care vor fi construite ulterior intrării în vigoare a
prezentei legi de către persoanele juridice de drept privat din sursele acestora sau din alte
surse decît cele alocate din bugetul de stat;
k) clădirile, inclusiv încăperile izolate şi terenurile proprietate publică de stat în/pe
care îşi desfăşoară activitatea Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul,
ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţile publice
autonome şi serviciile desconcentrate ale acestora, instituţiile bugetare/publice cu
autogestiune subordonate acestora, instanţele judecătoreşti, organele procuraturii şi alte
organe de drept;
l) bunurile imobile ale Ministerului Apărării, ale Ministerului Afacerilor Interne,
ale Serviciului de Informaţii şi Securitate, ale Administrației Naționale a Penitenciarelor,
inclusiv clădirile, edificiile şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, alte bunuri ce
asigură capacitatea de apărare, securitatea statului și ordinea publică;
 m) clădirile, inclusiv încăperile izolate, şi terenurile proprietate publică de stat
în/pe care îşi desfăşoară activitatea instituţiile publice din sfera ştiinţei şi inovării,
instituţiile publice de învăţămînt, inclusiv căminele studenţeşti ale acestora;
n) clădirile, inclusiv încăperile izolate, şi terenurile proprietate publică de stat
în/pe care îşi desfăşoară activitatea instituţiile medico-sanitare publice republicane,
terenurile staţiunilor balneare şi ale obiectivelor sportive de interes public naţional;
o) clădirile şi terenurile proprietate publică de stat în/pe care îşi desfăşoară
activitatea teatrele, bibliotecile naţionale, muzeele, inclusiv colecţiile de artă ale acestora,
declarate de interes public naţional;
p) monumentele de for public cu statut naţional de protecţie şi terenurile aferente
ale acestora;
q) oenotecile care fac parte din patrimoniul cultural naţional;
r) clădirile, inclusiv încăperile izolate, şi terenurile proprietate publică de stat
în/pe care îşi desfăşoară activitatea entităţile care efectuează înregistrarea de stat a
persoanelor juridice şi a bunurilor, precum și alte entităţi care îndeplinesc în exclusivitate
funcţii ale statului;
s) locuinţele de serviciu, precum şi locuinţele sociale aflate în proprietatea publică
a statului.
Potrivit art.11 alin.(2) din Legea nr.29/2018
De domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi țin:
a) zăcămintele de substanțe minerale utile de largă răspîndire de importanță
locală, inclusiv terenurile amplasate în perimetrul zăcămintelor;
b) corpuri de apă de suprafaţă şi terenurile aferente acestora, terenurile fondului
apelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv terenurile fîşiilor
riverane de protecţie a apelor, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, sistemele de
irigare şi desecare, terenurile aferente, alte construcţii hidrotehnice proprietate a unităţii
administrativ-teritoriale, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. b);
c) terenurile cu destinaţie forestieră amplasate pe teritoriul unităţilor
administrativ-teritoriale, dacă acestea nu sînt proprietate a statului sau proprietate privată,
fîşiile forestiere de protecţie şi terenurile aferente acestora, terenurile expuse riscului de
alunecări, terenurile destinate împăduririi, măsurilor antierozionale și coridoarelor
ecologice, precum şi alte terenuri destinate protecţiei mediului;
d) pieţele, parcurile, scuarurile, grădinile publice, ariile naturale și alte spaţii
verzi, pieţele comerciale, tîrgurile, zonele de agrement, obiectivele sportive ale
administrației publice locale şi terenurile aferente acestora;
 e) drumurile locale şi comunale, străzile, inclusiv părţile componente ale acestora,
alte dotări pentru siguranţa circulaţiei rutiere şi suprafeţele de teren ocupate de acestea,
inclusiv zonele de protecţie şi plantaţiile rutiere;
f) clădirile în care îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice
locale de nivelul întîi, precum şi instituţiile publice de interes local, inclusiv clădirile în
care sînt amplasate instituțiile de învățămînt, teatrele, casele de cultură, bibliotecile,
muzeele, instituţiile medico-sanitare publice şi alte instituţii similare și terenurile aferente
acestora;
g) monumentele de for public cu statut local de protecție şi terenurile aferente
acestora;
h) terenurile aferente obiectivelor de cult, cimitirelor, gunoiştilor, depozitelor de
deşeuri, fîneţelor, păşunilor, terenurile destinate conform planurilor urbanistice generale
și planurilor de amenajare a teritoriului satisfacerii necesităților unităților administrativ-
teritoriale, terenurile ocupate de rîpi, ravene, nisipuri, stînci şi alte terenuri degradate;
i) obiectivele de infrastructură tehnico-edilitară în conformitate cu legislația în
vigoare;
j) bunurile care asigură prestarea stabilă a unor servicii publice locale;
k) locuinţele de serviciu, precum şi locuinţele sociale aflate în proprietatea publică
a unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) De domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea,
inclusiv al unității teritoriale autonome Găgăuzia țin:
a) clădirile şi terenurile în/pe care îşi desfăşoară activitatea autorităţile
administrației publice raionale, inclusiv ale unității teritoriale autonome Găgăuzia,
precum şi instituţiile publice raionale, inclusiv teatrele, bibliotecile, muzeele, instituţiile
medico-sanitare publice şi alte instituţii similare;
b) drumurile locale, inclusiv părţile componente ale acestora, alte dotări pentru
siguranţa circulaţiei rutiere şi suprafeţele de teren ocupate de acestea, inclusiv zonele de
protecţie şi plantaţiile rutiere, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. e) şi
art. 11 alin. (2) lit. e);
c) obiectivele de infrastructură tehnico-edilitară în conformitate cu legislația în
vigoare;
d) locuinţele de serviciu, precum şi locuinţele sociale aflate în proprietatea publică
a raionului, inclusiv a unității teritoriale autonome Găgăuzia.
 (4) De domeniul public al municipiilor Chişinău şi Bălţi țin bunurile specificate la
alin. (2), amplasate nemijlocit pe teritoriul oraşului în care îşi are reşedinţa municipiul,
precum şi bunurile specificate la alin. (3).
b) Clasificați, după criterii distincte, bunurile domeniului public.
Clasificarea bunurilor apartinand domeniului public
1. In fc. de interesul pe care il reprezinta:

a.) domeniul public de interes national

b.) domeniul public de interes comunal
2. In fc. de natura bunurilor:
a.) domeniul public terestru – subsol, cai comunicatie, rezervatii si monumente ale naturii etc.
b.) domeniul public fluvial – fluvii, rauri, cai navigabile, lacuri navigabile, izvoare de apr
potabile si minerale etc.
c.) domeniul public cultural – obiecte de arta, lucrari arhitectonice, vestigii argeologice etc.
3. In fc. de modul de utilizare de catre public:
a.) bunuri utilizate direct – trotuare

b.) bunuri utilizate indirect, prin intermediul unui serviciu public – scoli, spitale, teatre, muzee
etc.

4. In fc. de raportarea la activitatea omului:

a.) domeniul public natural – mare teritoriala, spatiu aerian

b.) domeniul public artificial – cai de comunicatii, cladiri

5. In fc. de modul de determinare:

a.) bunuri nominalizate de Constitutie

b.) bunuri nominalizate in alte acte normative

c.) bunuri ale domeniului public nominalizate de autoritatile administratiei publice, in baza crit.
stab. de Constitutie si legi
6. In fc. de natura juridica a dreptului statului:

a.) bunuri ale dom. public care apartin proprietatii publice a statului adm- teritoriale

b.) bunuri ale dom. public care apartin proprietatii private a statului sau unit. adm- teritoriale

7. In fc. de organizarea serviciilor publice:

a.) bunuri care sunt puse in valoare printr-un serviciu public

b.) bunuri care mijlocesc realizarea unui serviciu public

c) Apreciați conținutul prevederii constituționale “…precum și alte bunuri stabilite de lege”, și
indicați care bunuri mai pot fi incluse în domeniul public.

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 3

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)
 I. Caracteristicile administrației publice.

a) Enumerați principalele caracteristici ale administrației publice. (10 p.)

Administratia este subordonata
Administratia este ierarhizata si ordonata
Administratia este, civila, egalitara
dministratia este formalizata, scrisa, birocratica
Administratia este structurata

b) Dezvoltați principalele caracteristici ale administrației publice. (15 p.)

1 este subordonata dreptului, legii care ii stabileste obiectivele, ii formeaza limitele, ii
impune respectarea unor garantii.

Legile, regulamentele inlatura arbitrariul in administratie. De fapt, intreaga activitate a

organismelor sociale este guvernata de legi si reguli care stabilesc organizarea si
determina principiile de functionare a serviciilor.
este subordonata Guvernului care-i stabileste factorii superiori de conducere si ii
furnizeaza mijloacele necesare.
2 Inspirata din ierarhia militara, ierarhizarea administrativa este necesara pentru a asigura
coeziunea si disciplina administratiei. Ea permite Guvernului sa-i cunoasca activitatile,
iar in cadrul propriei structuri, faciliteaza transmiterea ordinelor prin verigile succesive,
repartizarea responsabilitatilor si supravegherea executarii. Numai intr-un cadru
ierarhic se poate exercita puterea de comanda si control si se poate asigura disciplina.
Puterea derivata din ierarhie se manifesta asupra functionarilor numiti si asupra actelor
emise de autoritatea inferioara.

Prin activitatea de control, care este o consecinta a existentei puterii ierarhice, se asigura
si unitatea de actiune a aparatului administrativ.
3. - Pentru munca depusa, functionarii publici sunt remunerati cu salariu, din bugetul
public.

- Nevoile publice, altele decat cele pe care le implica apararea nationala, sunt satisfacute
prin intermediul administratiei civile.
Administratia publica este egalitara, in sensul ca furnizeaza servicii tuturor, in mod egal, fara a
face distinctie de origine, rasa, apartenenta politica, principiu care nu este intotdeauna si peste tot
aplicabil.
4. Administratia este formalizata, in sensul ca ea actioneaza conform unor proceduri dinainte
stabilite, dand nastere la un anumit traditionalism administrativ, care poate antrena rutina si care-
i poate incetini ritmul de lucru.

- Administratia are la baza documente, fapte, decizii consemnate in documente scrise.

este divizata in servicii si grupe de servicii. Astfel, de exemplu, administratia centrala
este impartita pe ministere, care au urmatoarele verigi componente: departamente,
directii, servicii si birouri. De asemenea, ministerele pot avea in subordine directii la
nivel teritorial (judetean). Alaturi de ministere exista institutii publice, agentii
independente, societati nationale sau corporatii publice, cu serviciile din cadrul lor.

- Pe orizontala, regasim administratia centrala, judeteana si locala, intre ele neexistand

relatii de subordonare.

Intre diferitele diviziuni verticale si orizontale exista relatii de cooperare, coordonare,

comunicare, ierarhizare, centralizare si descentralizare, concentrare si desconcentrare.

c) Expuneți-vă vis-a-vis de regimul juridic de putere publică, ca prerogativă caracteristică

administrației publice. (25 p.)
Specific administraţiei publice este regimul de putere publică, acesta însemnând clauzele
(prerogativele) exorbitante, derogatorii de la dreptul comun, cu care sunt învestite
organele administraţiei publice şi prin intermediul cărora fac să prevaleze interesul public
(general), atunci când vine în contradicţie cu interesul particularilor.

Regimul de putere publică ocroteşte interesul public general. Realizarea interesului

public este asigurată de către persoane juridice de drept public – statul, unităţile
administrativ-teritoriale şi autorităţile şi instituţiile publice. Pentru că persoanele de drept
public se bucură de prezumţia favorabilă că acţionează şi servesc interesul public, ele
beneficiază de prerogativele de putere publică.

II. Autonomia patrimonială a unităților administrativ-teritoriale.

a) Definiți conceptul de autonomie patrimonială a unității administrativ-teritoriale.

(10 p.)
 Conform prevederilor art. 284 al Codului civil al Republicii Moldova nr.1107- xV din
06.06.02, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patri- moniale (care
pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele,
aparţinînd persoanelor fizice şi juridice determinate. Totodată din com- ponenţa
patrimoniului fac parte toate bunurile acestei persoane.

Patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale se delimitează şi se separă clar de

patrimoniul statului. Criteriile principale, conform art.13 din Legea privind des-
centralizarea administrativă nr.435-xVI din 28.12.2006, care stau la baza delimi- tării
patrimoniului unităţii administrative-teritoriale de cel al statului sînt:

criteriul interesului (local, raional sau naţional) şi importanţei. Importanţa patri- moniului
se stabileşte în baza unor studii, avize şi expertize specializate;
valoarea economică şi importanţa patrimoniului pentru dezvoltarea satului (co- munei),
oraşului (municipiului), raionului sau ţării;
utilizarea patrimoniului pentru amplasarea sistemelor energetice, de transport şi a altor
sisteme de stat, a obiectivelor de telecomunicaţii şi a serviciilor meteo;
valoarea ştiinţifică, socială, culturală şi naturală a patrimoniului.
b) Determinați confuziile și contradicțiile legale de realizare a autonomiei patrimoniale a unității
administrativ-teritoriale. (15 p.)
c) Evaluați impactul autonomiei patrimoniale asupra gestionării patrimoniului public al unității
administrativ-teritoriale. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

Departamentul Studii Superioare de Master
 Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 4

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Descentralizarea serviciilor publice de interes local.

a) Definiți noțiunile de descentralizare și desconcentrare. (10 p.)

b) Analizați descentralizarea serviciilor de interes local ca mijloc de realizare a autonomiei
locale. (15 p.)
c) Argumentați avantajele și dezavantajele descentralizării în organizarea și funcționare
sistemul de APL. (25 p.)

II. Domeniul public al statului.

a) Definiți conceptul de domeniu public al statului și enumerați criteriile de încadrare a

bunurilor în domeniul public al acestuia. (10 p.)

b) Dezvoltați prevederile constituționale privind proprietatea publică a statului (art.127

Constituția RM). (15 p.)
c) Argumentați necesitatea elaborării unui act normativ care să reglementeze uniform
proprietatea publică a statului și care va fi forța juridică a acestui act. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2
Academia de Administrare Publică
 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 5

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Principiile de organizare și funcționare a administrației publice locale.

a) Dați noțiunea de principiu, clasificați și identificați principiile aplicabile în administrația

publică locală. (10 p.)
b) Analizați conținutul principiilor reglementate de art. 109 Constituția RM. (15 p.)
c) Estimați impactul implementării corespunzătoare a principiului transparenței în activitatea
autorităților administrației publice locale. (25 p.)

II. Regimul juridic al competenței autorităților publice.

a) Identificați categoriile de competențe ale autorităților publice. (10 p.)

b) Caracterizați categoriile de competențe ale autorităților publice. (15 p.)
c) Argumentați delimitarea competențelor autorităților publice deliberative locale de cele ale
autorității executive. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 6

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Regimul juridic al actului administrativ.

a) Definiți și identificați particularitățile actului administrativ în raport cu alte categorii de acte

juridice. (10 p.)
b) Analizați categoriile de acte administrative. (15 p.)
c) Apreciați regimul juridic al actului administrativ. (25 p.)

II. Particularitățile organizării și funcționării Comisiilor de specialitate.

a) Descrieți ordinea constituirii Comisiilor de specialitate de pe lângă autoritatea deliberativă

locală. (10 p.)
b) Caracterizați funcționarea Comisiilor de specialitate cu accente pe forma de lucru și forța
actelor administrative emise de către aceasta. (15 p.)
c) Apreciați locul și rolul Comisiilor de specialitate în organizarea și funcționarea administrației
publice locale. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 7

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Mecanisme de monitorizare și control asupra activității administrației publice.

a) Explicați conceptul de control asupra activității administrației publice și identificați

mecanismele de control asupra activității acesteia. (10 p.)
b) Analizați controlul de legalitate asupra activității administrației publice. (15 p.)
c) Apreciați rolul controlului asupra activității administrației publice. (25 p.)

II. Colectivitatea locală.

a) Identificați și definiți elementele colectivității locale. (10 p.)

b) Analizați elementele statutului colectivității locale. (15 p.)
c) Formulați și expuneți trei – patru priorități de dezvoltare a colectivităților locale din RM.
Argumentați răspunsul. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 8

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Mecanisme de prestare a serviciilor publice.

a) Definiți serviciile publice și enumerați principalele categorii ale acestora. (10 p.)
b) Analizați trăsăturile serviciilor publice de interes local. (15 p.)
c) Argumentați principiul descentralizării serviciilor publice locale, ca mecanism de funcționare
a administrației publice locale. (25 p.)

II. Autoritățile deliberative ale administrației publice locale.

a) Explicați conceptul de autoritate publică locală deliberativă. (10 p.)

b) Analizați ordinea de constituire şi funcționare a consiliului local. (15 p.)
c) Argumentați rolul autorităților deliberative în procesul de guvernare locală. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 9

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Sistemul instituțiilor din administrația publică.

a) Definiți sistemul administrației publice și identificați subsistemele acesteia. (10 p.)

b) Caracterizați și dezvoltați subsistemul administrației publice centrale. (15 p.)
c) Propuneți noi reguli de organizare și funcționare a subsistemului administrației publice
centrale. (25 p.)

II. Controlul în administrația publică.

a) Explicați noțiunea de control în administrația publică locală. (10 p.)

b) Analizați formele controlului în administrația publică locală. (15 p.)
c) Argumentați interdependența dintre sistemul de control și eficacitatea activității
administrative la nivel local. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Şef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 10

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Principiile de organizare și funcționare a administrației publice locale.

a) Explicați conceptul de principii aplicabile în APL. (10 p.)

b) Analizați principale mecanisme prin care autoritățile APL pun în aplicare principiul
consultării populației în probleme locale de interes deosebit. (15 p.)
c) Analizați nivelul respectării principiului autonomiei locale în RM. (25 p.)

II. Regimul juridic al domeniului public.

a) Enumerați, caracterele specifice ale domeniului public și fundamentul juridic al acestora. (10
p.)
b) Caracterizați regimul juridic al domeniului public prin prisma legislației și a doctrinei de
specialitate. (15 p.)
c) Expuneți-vă vis-à-vis de natura juridică (publică or privată) a regimului juridic al domeniului
public. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 11

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Caracteristicile administrației publice.

a) Enumerați principalele caracteristici ale administrației publice. (10 p.)

b) Dezvoltați principalele caracteristici ale administrației publice. (15 p.)
c) Expuneți-vă vis-a-vis de regimul juridic de putere publică, ca prerogativă caracteristică
administrației publice. (25 p.)

I. Domeniul public al colectivității locale.

a) Definiți conceptul de domeniu public al UAT şi enumerați criteriile de încadrare a bunurilor în

domeniul public al acesteia. (10 p.)
b) Caracterizați evolutiv, reglementările legale privind proprietatea publică a unităților
administrativ-teritoriale. (15 p.)
c) Argumentați dacă poate fi privită ca o încălcare a principiului autonomiei locale, situația
juridică în care se stabilește prin lege că un bun aparține proprietății publice a statului şi nu a
colectivității locale. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 12

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Conceptul de administrație publică, locul și rolul ei în sistemul social.

a) Explicați conceptul de administrație publică. (10 p.)

b) Analizați trăsăturile administrației publice în raport cu alte categorii de administrație. (15 p.)
c) Argumentați interdependența dintre sistemul administrației publice și mediul social și politic
în care funcționează. (25 p.)

I. Regimul juridic al competenței autorităților publice.

a) Identificați categoriile de competențe ale autorităților publice. (10 p.)

b) Caracterizați categoriile de competențe ale autorităților publice. (15 p.)
c) Argumentați delimitarea competențelor autorităților publice deliberative locale de cele ale
autorității executive. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 13

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Regimul juridic al actului administrativ.

a) Definiți și identificați particularitățile actului administrativ în raport cu alte categorii de acte

juridice. (10 p.)
b) Analizați categoriile de acte administrative. (15 p.)
c) Apreciați regimul juridic al actului administrativ. (25 p.)

II. Mecanisme de monitorizare și control asupra activității administrației publice.

a) Explicați conceptul de control asupra activității administrației publice și identificați

mecanismele de control asupra activității acesteia. (10 p.)
b) Analizați controlul de legalitate asupra activității administrației publice. (15 p.)
c) Apreciați rolul controlului asupra activității administrației publice. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

 Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 14

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Sistemul instituțiilor din administrația publică.

a) Definiți sistemul administrației publice și identificați subsistemele acesteia.

(10 p.)
Sistemul administrației publice reprezintă- totalitatea autorităților publice de nivel
central și local, cu competență generală și de specialitate, unipersonală sau colegială,
alese sau numite, care au ca sarcină- executarea legilor şi satisfacerea intereselor
generale ale comunității respective.
se pot identifica două subsisteme ale sistemului administrației publice:
 subsistemul administrației publice statale (naționale)
 și subsistemul administrației publice locale.
b) Caracterizați și dezvoltați subsistemul administrației publice centrale.
(15 p.)
În ceea ce privește sistemul administrației publice centrale de specialitate, cadrul de
reglementare general este expus în Legea nr. 98/2012 privind administrația publică
centrală de specialitate, act legislativ adoptat de către Parlament în contextul reformării,
optimizării și eficientizării administrației publice centrale. Reieșind din prevederile art.
15 și 22 din legea respectivă, regulamentele de organizare și funcționare a ministerelor,
a altor autorități administrative centrale și a autorităților administrative din subordinea
acestora se aprobă de către Guvern.
În sistemul administrației publice centrale de specialitate sunt incluse și alte autorități
administrative centrale care nu au statut de ministere (Centrul Național Anticorupție,
Biroul Național de Statistică, Agenția Turismului etc.).
c) Propuneți noi reguli de organizare și funcționare a subsistemului administrației publice
centrale. (25 p.)
 I. Domeniul public al statului.

a) Definiți conceptul de domeniu public al statului și enumerați criteriile de încadrare a bunurilor

în domeniul public al acestuia. (10 p.)
b) Dezvoltați prevederile constituționale privind proprietatea publică a statului (art.127
Constituția RM). (15 p.)
c) Argumentați necesitatea elaborării unui act normativ care să reglementeze uniform
proprietatea publică a statului și care va fi forța juridică a acestui act. (25 p.)

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

Academia de Administrare Publică

Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Economie și management public

Aprob:
Șef Catedră
Tofan Tatiana, dr., conf. univ.

_______________

Testul nr. 15

de examinare finală la disciplina Instituții și mecanisme în administrația publică,

program Management, anul I, învățământ cu frecvență (cu frecvență redusă)

I. Mecanisme de prestare a serviciilor publice.

a) Definiți serviciile publice și enumerați principalele categorii ale acestora. (10 p.)
Serviciul public poate fi definit [1]ca un ansamblu de activităţi organizate şi autorizate
de administraţia publică pentru a satisface nevoi sociale în interes public.
 (1) În funcţie de conţinutul activităţii, serviciile publice pot fi servicii de interes
economic general şi servicii noneconomice de interes general.
(2) Din punctul de vedere al competenţei teritoriale pentru a răspunde nevoilor de
interes public, serviciile publice pot fi servicii publice de interes naţional şi servicii
publice de interes local. Serviciile publice de interes naţional sunt serviciile publice
care răspund nevoilor cu caracter general ale întregii populaţii şi care, datorită
naturii şi importanţei, sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice
centrale; serviciile publice de interes local sunt serviciile publice care răspund în
principal nevoilor colectivităţilor locale şi care sunt realizate în mod optim prin
acţiunea autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) În funcţie de modalităţile de realizare a prestării, serviciile publice sunt servicii
publice prestate/furnizate în mod unitar fie de către o autoritate a administraţiei
publice, fie de către un organism prestator de servicii publice şi servicii publice
prestate/furnizate în comun de către una sau mai multe autorităţi ale administraţiei
publice sau de unul sau mai multe organisme prestatoare de servicii publice.

b) Analizați trăsăturile serviciilor publice de interes local.

(15 p.) • Satisface o nevoie socială;
• Se află în raport juridic permanent cu administraţia publică care l-a înfiinţat şi
care îl conduce;
• Furnizează bunuri şi/sau servicii care satisfac interesele unui grup sau ale
societăţii
• Este expus unui regim juridic, reglementat de principii de drept public care îl
diferenţiază de acelea ale întreprinderilor particulare;
• Se creează sau se desfiinţează în urma unei decizii administrative de management
• Se realizează prin stabilimente publice.

c) Argumentați principiul descentralizării serviciilor publice locale, ca mecanism de

funcționare a administrației publice locale. (25 p.)
Descentralizarea serviciilor publice nu are în vedere un transfer total de putere şi acţiune de la
nivel central la cel local, deoarece statul însuşi ar fi golit de putere şi activitate. Serviciile publice
pot exista fie sub forma unor autorităţi publice administrative — ministere, departamente,
direcţii, Oficii, Consilii, etc., fie ca instituţii publice — universităţi, şcoli, spitale, laboratoare,
institute, Radio-televiziune, Companii Naţionale, regii autonome etc. Serviciile publice
organizate la nivel central cum sunt — ministerele, departamentele, direcţiile etc. există şi vor
exista permanent, ele având rol de comandă în anumite limite şi domenii, ele exprimă interesul
general. Dar acţiunea lor nu poate fi întocmai îndeplinită cât timp îşi au sediul central în
Bucureşti, iar atribuţiile lor concrete trebuie realizate pe întreg teritoriul naţional, ceea ce implică
organizarea unor servicii descentralizate ale acestor servicii centrale — autorităţi, la nivelul
judeţelor sau al localităţilor. Aşa au apărut serviciile publice descentralizate ale ministerelor sau
altor autorităţi centrale care desfăşoară activitate specifică autorităţii centrale al cărei mandat îl
execută. De aceea astfel de servicii rămân dependente de autoritatea centrală, legea denumindu-
le descentralizate, pentru că se înfiinţează şi funcţionează în teritoriu şi nu la centru, unde se
găseşte ministerul sau organul central care l-a înfiinţat. Prin natura şi întinderea atribuţiilor
stabilite apar ca fiind mai mult desconcentrate şi nu numai descentralizate. Dar analizând
dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 90/2001 unde se arată că „ministerele pot avea în subordinea lor
servicii publice descentralizate, care funcţionează în unităţile administrativ teritoriale (judeţene
n.a.), cu o largă putere de decizie, dar află sub controlul ierarhic superior al ministerului sau
organului central, putem trage concluzia că „descentralizarea“ acestor servicii este mai mult
teritorială
II. Autoritățile deliberative ale administrației publice locale.

a) Explicați conceptul de autoritate publică locală deliberativă.

(10 p.)

b) Analizați ordinea de constituire şi funcționare a consiliului local.

(15 p.)
Consiliul local funcţionează ca autorităţi administrative autonome
Consiliul local se compune din consilieri locali aleşi în condiţiile stabilite de legea pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliile locale sînt compuse din
consilieri aleşi în condiţiile Codului electoral. Numărul de consilieri se stabileşte în
funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a
anului în care au loc alegerile.

c) Argumentați rolul autorităților deliberative în procesul de guvernare locală. (25 p.)

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local,
cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei
publice locale sau centrale. alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la
propunerea primarului sau a consilierilor locali. hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de
instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii. aprobă, în condiţiile
legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor

Examinator:

Gheorghe Guțu, dr., lector univ._______________

Barem de evaluare:

91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4

81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2