ECONOMIE

FORMULE SI EXEMPLE

Modul economic de gandire:

x si y -> bunuri produse
Firma A: 10x sau 5y
Firma B: 2x sau 4y
Firma C: 2x sau 3y
Co -> costul de oportunitate
Q -> volumu total de prod. inainte de specializarea firmelor
Firmele decid sa se specializeze: ∑Q =8x+6y
Exemplu avantajul comparativ:
A: 50x sau 40y
B: 60x sau 50y
A: 1x=40y/50x=4y/5x=0.8y
1y=50x/40y=5x/4y=1.25x
B: 1x=50y/60x=5y/6x=0.83y
1y=60x/50y=6x/5y=1.2x

Teoria consumatorului:
x si y -> bunuri
Px si Py -> preturile bunurilor x si y
V -> venitul consumatorului
UT -> utilitatea totala
Umg -> utilitatea marginala
Q -> cantitatea de bun consumata
UT=∑ 𝑈𝑚𝑔
ΔUT 𝑈𝑇1−𝑈𝑇0
Umg= ΔQ = 𝑄1−𝑄0
𝑃𝑥 𝑈𝑚𝑔 𝑥 𝑈𝑚𝑔 𝑥 𝑈𝑚𝑔 𝑦
= 𝑈𝑚𝑔 𝑦 SAU = -> ecuatia „echilibrului consumatorului”.
𝑃𝑦 𝑃𝑥 𝑃𝑦
V=xPx+yPy
LEGILE UTILITATII:
• UT este maxima cand Umg=0.
• UT este crescatoare, dar cu o rata din ce in ce mai mica.
• Umg este descrescatoare.
• UT scade cand Umg este negativa.

Exemple:
 1) Se dau urmatoarele valori:
Nr. 0 1 2 3 4 5 6 7 8
doze
Umgx 0 6 5 4 3 2 1 0 -3
UT 0 6 11 15 18 20 21 21 18
Sa se stabileasca valoarea utilitatii totale pt cele 8 doze si val. maxima a utilitatii totale:
UT0=∑ 𝑈𝑚𝑔𝑥=0
UT1=∑ 𝑈𝑚𝑔𝑥=0+6=6
UT2=∑ 𝑈𝑚𝑔𝑥=0+6+5=11
...
UT8=∑ 𝑈𝑚𝑔𝑥=0+6+5+4+3+2+1+0-3=18

Valoarea UT pt cele 8 doze: UT=18

UT este maxim la a 7-a doza cand Umg7=0 : UT=21
2) Un consumator dispune de un venit de 300 lei. El doreste sa achizitioneze 2 produse x si
y. Pretul unei doze din bunul x este de 50 lei, iar pretul unei doze din bunul y este de
asemenea 50 lei. Cunoscand datele din urmatorul tabel, determinati numerul de doze
achizitionate din bunul x si din bunul y si utilitatea totala in urma programului de
achizitii.
Nr. doze 1 2 3 4 5 6
Umgx 16 14 12 10 8 6
Umgy 14 13 12 11 10 9
V=300 lei
Px=Py=50
Programul de achizitie se va desfasura in modul urmator: ambele produse avand acelsi
pret, se vor achizitiona in ordine descrescatoare a valorii Umg.
Se achizitioneaza:
prima doza x -> Umgx=16 -> 300-50=250 lei
a doua doza x -> Umgx=14 -> 250-50=200 lei
prima doza y -> Umgy=14 -> 200-50=150 lei => se achizitioneaza: 3 doze din x
a doua doza y -> Umgy= 13 -> 150-50=100 lei 3 doze din y
a treia doza x -> Umgx=12 -> 100-50=50
a treia doza y -> Umgy=12 -> 50-50=0

UT=∑ 𝑈𝑚𝑔=16+14+14+13+12+12=81

3) Sa se stabileasca numarul de doze achizitionate din bunul x si din bunul y, cunoscand

urmatoarele: Umgx=4x-6; Umgy=y-11; Px=10; Py=4; V=100 u.m.
V=xPx+yPy
100=10x+4y
 𝑈𝑚𝑔 𝑥 𝑈𝑚𝑔 𝑦
=
𝑃𝑥 𝑃𝑦
4𝑥−6 𝑦−11 𝑦−11 2𝑥−3 𝑦−11
= => = => =
10 4 4 5 4

4(2x-3)=5(y-11)
8x-12=5y-55
100=10x+4y |:2 => 50=5x+2y

100−4𝑦
10x=100-4y=> x= 10
100−4𝑦
8* -12=5y-55
10
100−4𝑦
4* -12=5y-55
5
100−4∗15 100−60 40
4(100-4y)-60=25y-275 x= = =10
10 10
400-16y-60=25y-275 x=4
340-16y=25y-275
-16y-25y=-275-340
-41y=-615 /*(-1)
41y=615
y=15

Nr. de doze achizitionate din bunurile x si y: 4x+15y

4) Comportamentul economic al unui consumator ratinal, care dispune de un venit fix de

200 u.m. pt achizitia unor cantitati din ambele bunuri x si y, este dat de functia de
utilitate U(x,y)=(x+4)(y+2). Daca preturile celor doua bunuri sunt identice Px=Py=20
u.m., cantitatile alegerii optime sunt:
V=200 u.m.
UT(x,y)=(x+4)(y+2)=xy+2x+4y+8
Px=Py=20 u.m.

V=xPx+yPy
𝑈𝑚𝑔 𝑥 𝑈𝑚𝑔 𝑦
=
𝑃𝑥 𝑃𝑦

Umgx=UT’x => Umgx= xy’+2x’ => Umgx=y+2

Umgy=Ut’y => Umgy= xy’+4y’ => Umgy=y+4

200=20x+20y /:20 x+y=10 => x=10-y

𝑦+2 𝑥+4
= => y+2=x+4
20 20
 y+2=10-y+4 x=10-6
2y=12 x=4
y=6

5)
Q(bucati) 10 15 20 25
UT 100 200 250 275
Sa se stabileasca cu cat este mai mare Umg/buc. in lotul celor 20 de produse decat in
lotul celor 25 de produse.
ΔUT 𝑈𝑇1−𝑈𝑇0
Umg= ΔQ = 𝑄1−𝑄0

250−200 50
Umg20= = =10 bucati
20−15 5
275−250 25
Umg25= 25−20 = 5 =5 bucati
Umg20-Umg25=10-5=5 => Umg20 este mai mare cu 5 unitati decat Umg25

Teoria producatorului I:
Productivitatea medie:
𝑄
WM =
𝑓
WM -> Productivitatea medie
Q -> volumul productiei totale (unitati fizice)
f -> volumul de factor de productie utilizat

𝑄 ∑𝑄
WLm= SAU WLm=∑ (daca se precizeaza timpul consumat) (nu stiu daca o sa avem probleme cu a
𝐿 𝐿(∑ 𝑇)
doua formula)
WLm -> Productivitatea medie a muncii
∑ 𝑄 -> suma intregii productii realizate
∑ 𝐿 -> nr. total de lucratori care au contribuit la obtinerea productiei respective
∑ 𝑇 -> timpul consumat pt obtinerea productiei respective

𝑄
WKm=𝐾
WKm -> Productivitatea medie a capitalului
∑ 𝐾 -> nr. total de utilaje utilizate pt obtinerea productiei respective

𝑄
WPm=
𝑃
WPm -> Productivitatea medie a pamantului
∑ 𝑃 -> suprafata utilizata pt obtinerea productiei respective

Productivitatea marginala:
ΔQ
Wmg= Δf
Wmg -> productivitatea marginal

ΔQ
WLmg= ΔL
WLmg -> productivitatea marginala a muncii

• Wmg > WM -> WM creste

• Wmg = WM -> WM este maxim
• Wmg < WM -> WM scade

Indicele productivitatii muncii:

𝐼𝑄
IWLm= *100
𝐼𝐿
𝑊𝐿𝑚1
IWLm= *100
𝑊𝐿𝑚0
(La fel se calculeaza indicele productivitatii capitaluli si pamantului)

Exemple:

1) La momentul t0, 4 muncitori, lucreaza 8h/z, 5zile/saptamana si au o prosuctivitate de 2 piese/h.

Pentru ca ei sa obtina la momentul t1 aceeasi productie lucrand doar 4 zile/saptamana, cu cat
trebuie sa sporeasca productivitatea muncii?
WLm 0=2
L0=L1=4 muncitori
h0=h1=8 h
z0=5 zile/saptamana
z1=4 zile/saptamana
Conditia este Q0=Q1
Q0=WLm 0 * L0*h0*z0
Q1=WLm 1*L1*h1*z1
Q0=Q1 => 2*4*8*5=WLm 1*4*8*4
320 piese=WLm 1*128
320
WLm 1=128=2,5 piese/h
ΔWLm=WLm 1-WLm 0=2,5 piese/h – 2 piese/h =0,5 piese/h
Productivitatea muncii trebuie sa creasca cu 0,5 piese/h

2) Sa se calculeze productivitatea marginala a muncii stiind ca WLm0=70 piese/lucrator, productia s-

a redus cu 40%, iar numarul de lucratori s-a redus cu 20%
WLm0=70 piese/lucrator
Q1=100%-40%=60% Q0=0,6 Q0
L1=100%-20%=80% L0=0,8 L0
ΔQ 𝑄1−𝑄0 0.6𝑄0−𝑄0 −0,4𝑄0 𝑄0
WLmg= = = = =2 =2WLm0=2*70 piese = 140 piese
ΔL 𝐿1−𝐿0 0,8𝐿0−𝐿0 −0,2𝐿0 𝐿0

3) Daca WmgL<WLm0, ce relatie exista intre WLm0 si WLm1?

Din Wmg < WM -> WM scade => relatia dintre WLm0 si WLm1 este WLm 0 > WLm1
 4) În T0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de 25 bucăţi pe salariat. În T1, producţia
sporeşte cu 50% faţă de T0,( când era de 200 bucăţi) iar numărul de salariaţi se dublează. Nivelul
productivităţii marginale a muncii reprezintă:
La momentul T0: WLm 0=25 buc/sal.
Q0=200 buc
La momentul T1: Q1=200+25%*200=300 bucati
L1=2*L0
𝑄0
WLm 0= 𝐿0
200 200
25= 𝐿1 => L0= 25 = 8
L1=2*8=16

ΔQ Q1−Q0
WLmg= ΔL = L1−L0

300−200 100
WLmg= 16−8
= 8 =12,5

Teoria producatorului II:

Pr=VT-CT
Pr -> Profitul contabil al firmei
VT -> incasarile totale ale firmei
CT -> costul explicit sau contabil, cheluieili suportate de firma care se inregistreaza in contabilitate

Pre= VT-(CT+CI)
Pre -> profitul economic al firmei
CI -> costul implicit, costul de oportunitate al deciziei de a detine si utiliza resurse proprii in loc sa
plateasca pt a inchiria sau cumpara resurse ( nu se inregistreaza in contabilitate, intra in calculul
profitului economic al firmei)

CT=CF+CV
CF -> costul fix, cheltuielile care sunt dependente de productie si nu variaza
CV -> costul variabil, cheltuielile care se modifica in functie de productie

CT=f(Q) -> functia costului

Exp: CT=Q2+5Q+20
20 reprezinta CF pt ca nu depinde de Q.

Indicatorii medii ai costului

𝐶𝑇
Ctm 𝑄
Ctm -> costul total mediu
Q -> nivelul productiei
 𝐶𝐹
Cfm 𝑄
Cfm -> costul fix mediu

𝐶𝑉
Cvm 𝑄
Cvm -> costul variabil mediu

Ctm= Cfm+ Cvm

Costul marginal
Δ CT Δ CF+Δ CV Δ CV Δ CV CV1−CV0
Cmg= = = = = sau Cmg=(CT)’
ΔQ ΔQ ΔQ ΔQ 𝑄1−𝑄0
ΔCF=0

• cand Cmg > Ctm, Ctm creste

• cand Cmg = Ctm, Ctm este minim
• cand Cmg < Ctm, Ctm scade

Pragul de rentabilitate a productiei firmei:

VT=CT
VT=pQr
p -> pretul
Qr -> produse
CT=CF+CV=CF+CvmQr
pQr=CF+CvmQr

Exemple:

1) Sa se determine care va fi sensul de evolutie al: costului marginal, costului fix mediu, costului
variabil mediu si al costului total mediu in urmatoarea situatie: CFM1-CFM0=-7 si CVM0-CVM1=4

2) In situatia in care CV creste mai lent decat Q1 care este sensul de evolutie al CFM, CVM,
CTM,CT,Cmg:
3) Daca sporul de la CFM este cu 4 mai mare decat economia de la CVM, in ce sens vor evolua:
CF,CV,CT,CTM,Cmg?

4) Sa se calculeze pragul minim de rentabilitate in urmatoarea situatie: CFM=50 000 lei, CV=9
milioane lei, pret/bucata ~ 500 000 lei

5) Stiind ca productia creste cu 300%, ce modificare va cunoaste costul fix mediu?

6) In cazul in care costurile variabile scad cu 40% iar productia scade cu 80%, ce modificare va
cunoaste CVM?
 7) Fie functia costului total: CT=6000-30Q-Q2+2Q3
Sa se calculeze CF
Sa se calculeze CV cand Q=10
Sa se calculeze Cmg

8) CVT creste cu 26%, iar Q creste cu 6,5%, CVM0=24 u.m. Care va fi valoarea Cmg?

9) Daca productia creste cu 50%, atunci CFM:

10) Daca costurile variabile cresc cu 2,5 ori mai mult decat creste productia, atunci CVM1 fata de
CVM0 este:

Cerere.Oferta.Piata:
Qc=Qo -> ecuatia de echilibru al pietei

Exp:
Functia cererii: Qc=110-p
Functia ofertei: Qo=0,5p+5
Ecuatia de echilibru al pietei: 110-p=0,5p+5 => Pretul de echilibru: p= 70 u.m./buc
Iar cantitatea de echilibru (care, la pretu de echilibru, este atat cantitatea ceruta, cat si cantitatea
oferita): Q=40 buc (Qc=110-70=40 sau Qo=0.5*70+5=40)

Δ %C C1−C0 p1−p0
K/ep=-Δ %p=- C0
: p0
K/ep -> coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret
C0 -> nivelul cererii la momentul t0
C1 -> nivelul cererii la momentul t1
P0 -> nivelul pretului la momentul t0
P1 -> nivelul pretului la momentul t1
Δ%C -> modificarea procentuala a cererii
Δ%P -> modificarea procentuala a pretului

𝑂1−𝑂0 𝑝1−𝑝0
K/eo = 𝑂0
: 𝑝0
K/eo -> coeficientul de elasticitate al ofertei in functie de pret.

𝐶1−𝐶0 𝑉1−𝑉0
K/ev= 𝐶0
: 𝑉0
K/ev -> coeficientul de elasticitate al cererii in functie de venit

• K/ep > 1 -> cerere elastica

• K/ep = 1 -> cerere cu elasticitate unitara
• K/ep < 1 -> cerere inelastica
• K/ep = ∞ -> cerere perfect elastica
 • K/ep = 0 -> cerere perfect inelastica

Relatia cerere-pret-venit:
• Daca intre pret si venit este un raport invers proportional => cerere elastica
• Daca intre pret si venit este un raport direct proportional => cerere inelastica
• Daca venitul ramane constant indiferent de sensul de evolutie al preturilor (creste sau scade)
=> cerere cu elasticitate unitara

Exemple:

1) Daca C scade si O ramane constant, cum vor evolua preturile si cantitatea de echilibru?
2) Daca C creste si O scade, cum vor evolua pretul si cantitatea de echilibru?
3) Daca Q este perfect inelastic, iar ceerea scade, cum vor evolua pretul si cantitatea de echilibru?
4) Ce fel de pret este?
• P creste cu 10% si C scade cu 7%
• P scade cu 3% si C creste cu 3%
• P creste cu 15% si V scade cu 15%
• P scade cu 1% si V ramane constant
• P creste cu 20% si V creste cu 6%
5) Fie rumatoarele date K/ep=2, C0=40 bucati, C1= 60 bucati, P0=20 lei, P1=?
6) Modificarea procentuala a cererii este de 40%, iar modificarea procentuala a pretului este de
100% mai mare decat modificarea procentuala a cererii. Aflati K/ep.
7) Calculati K/ep si stabiliti tipul cererii in urmatoarele situatii: C0=40 bucati; C1=50 bucati; P0=60
lei; P1=45 lei.
8) Coeficentul de elasticitate al cererii la venit (K/ev) este la cerere elastica:
9) Cum se va modifica venitul total daca pretul unui bun creste de la 6,5 lei la 7,5 lei, cantitatea
ceruta scade de la 100 bucati la 90 bucati?
10) Cererea pentru bunul A scade cu 14% atunci cand venitul cumparatorului creste cu 1%. Bunul A
este: