Principii Fizice si Tehnici

1
ECOGRAFIA MUSCULOSCHELETALĂ
Ecografia – metoda optimă , ce furnizeaza o imagine
detaliata a ţesuturilor superficiale : piele, tesut
subcutanat, muschi,tendoane, articulatii.
Uneori ecografia poate furniza informatii similare
IRM-ului ,la un cost mult mai scazut.
Avantaje – scanare in timp real ,accesibilitate , nu
iradiaza
Dezavantaje:
operator dependenta
nu vizualizeaza :
meniscurile si ligamentele incrucisate in zonele profunde ecranate de os
structura osoasa 2
 Etapele ecografiei

Ultrasunete Semnal electric Imagine diagnostica

3
 Ultrasunetele (US)
Unda mecanica =o perturbare care se propaga printr-un
mediu , a carei energie este transferata de la o particula a
mediului la alta , fara deplasarea mediului insusi
US = Forma de energie mecanica propagate sub forma unor
unde cu frecventa > 18kHz (superioara limitei de perceptiei a
urechii umane )

4
 Ultrasunetele (US)
Particulele oscileaza in jurul unei pozitii de echilibru, apropiindu-se si distantindu-
se de cele vecine→ Unda se propaga din aproape in aproape–in lungul directiei
de deplasare (de unde numele de unde longitudinale)
Apropierea si distantarea dintre particule creaza zone de presiune maxima si
presiune minima dispuse alternativ.

5
Efectul piezoelectric titanat de bariu;
zirconat de plumb ;
Sta la baza conversiei reciproce a energiei fluorura de poliviniliden
electrice in energie mecanica (ultrasunete)
Piezein(gr.) = presiune
Efectul piezoelectric direct (1)reprezinta
aparitia unui diferente de potential electric
intre cele 2 suprafete ale unui cristal atunci
cind acesta este supus unei deformari
mecanice
Efectul piezoelectric invers (2) = aparitia
unei deformari mecanice a unui cristal supus
unei tensiuni electrice

1 2

6
 TRADUCTORUL

Dispozitiv :
care converteste energia electrica in mecanica si invers
prin efectul piezoelectric
emite si primeste US prin stimularea cristalelor 7
piezoelectrice
 Traductorul : structura
Materialul piezoelectric
Strat adaptativ (matching layer)-
faciliteaza transmisia US
din traductor in corp
Material atenuator
(backing block+ acoustic insulator)
absoarbe US inutile
Electrozi conectati la
cablul coaxial

8
 Ultrasunetele : parametri fizici
Perioada (T) = timpul ( in secunde) necesar unei
particule pentru descrierea unei oscilatii
complete in jurul pozitiei de echilibru
Fecventa (F)= numarul de oscilatii/secunda =Herz
F=1/T Hz=1/s
Amplitudinea (A) = valoarea absoluta a distantei
maxime parcursa de particula in jurul pozitiei de
echilibru. Pentru undele longitudinale ,
amplitudinea maxima si minima echivaleaza cu
zonele de presiune maxima si minima .
Lungimea de unda (λ) = distanta dintre 2 maxime
sau dintre 2 puncte succesive aflate in aceeasi
faza
Viteza ultrasunetelor (c ) = distanta parcursa de
unda in unitatea de timp
Frecventa diagnostica
3 -20 MHz
C[m/s]=F[Hz]x λ [m]
9
 Generarea ultrasunetelor
Traductorul, prin intermediul cristalelor
piezoelectrice, produce discontinuu ultrasunete
US sint produse timp de 1μs , in pachete de 3
unde alaturate , denumite pulsuri sau trenuri de
unda
Lungimea unui tren de unda (puls) se numeste
Lungime Spatiala a Pulsului (LSP ) , egala cu 3
lungimi de unda λ
LSP=2-3λ
Timpul dintre emisia a 2 pulsuri = perioada de
repetitie a pulsului (PRP) (0.001-0.0002 s )
Frecventa cu care sint emise pulsurile = frecventa
de repetitie a pulsului(FRP)
FRP=1/PRP
FRP=1-5kHz
10
 Generarea si caracteristicile US
US sint emise ca pulsuri de unda
/tren de unda – “eco pulsat”
Lungimea spatiala a pulsului =
2-3 x λus → detaliul imaginii
Ciclul puls-ecou(1μs+99μs):se
emite pulsul 1μs + se asteapta
ecoul 99μs
LSP=lungimea spatiala a pulsului
PRP=perioda de repetitie a pulsului
FRP= frecventa de repetitie a pulsului [ 1-5
kHz]
Fus =frecventa ultrasunetelor
[7-10MHz ]
Fus=1000 x FRP

11
 Caracteristicile fizice ale us
Energia acustica-
determina oscilatia
particulelor din mediul
strabatut [W]
Energia, puterea si
Puterea acustica-
fluxul de energie intensitatea acustica
acustica /secunda Aria determina calitatea imaginii finale
fascicul
[W/s]
US
Intensitatea acustica
= energia
undei/suprafata
strabatuta=W/cm2

12
 Comportarea US in tesuturi
• US pierd din intensitate odata cu inaintarea in
tesut = se ATENUEAZA
• Atenuarea = DF
• D= distanta , F= frecventa US, coeficientul de atenuare al mediului

Factori ce contribuie la atenuare:

Absorbtia -80% Reflexia + Absorbtia + Contribuie majoritar la
Reflexia -10% Transmisia formarea imaginii
Refractia
Difractia
Dispersia
Interferenta Depind de proprietatile mediului
strabatut

13
 Atenuarea US in tesuturi
Practic, pentru
F=10MHz,
dB P finala

1/1000 =
A= DF
−30 dB
la 1cm de transductor , 0.001 α(dB / MHz *
puterea semnalului este Tesut
1/100 = cm) pt 1MHz
de 10x mai mica , −20 dB
0.01 Plamin 41
la 2 cm de 100x,
−10 dB 1/10 = 0.1 Os 20
la 4 cm de 10 000 x ….
O reprezentare 1/2 = 0.5 Tendon II 15.0 / 4
−3 dB
matematica usoara este (aprox.) Muschi striat II 2,9 / 1.1
facilitata de masurarea Grasime 0.63
3 dB 2 (aprox.)
diferentei in decibeli – dB
Singe 0.18
dB=10 x log10(P1/P0) 10 dB 10
P0-puterea intiala Creier 0.85
20 dB 100
P1-puterea finala Apa 0.0022
30 dB 1000
α – coeficient de atenuare al US
14
 Proprietatile acustice ale
tesuturilor
• Viteza de propagare a ultrasunetelor
• C= (E/ρ) 1/2 c E/
• depinde de
• fortele Elastice dintre particulele mediului
• ρ =Densitatea =masa/volum
• E= modul de elasticitate al mediului
• Impedanta acustica Z – rezistenta mediului la propagarea sunetelor
• Z= c x ρ [rayl=kg/m2 x m/s]

c si Z Determina comportarea US in tesuturi

15
 Comportarea US in corpul uman
Se propaga liniar (similar
cu un fascicul luminos)
Interfata =Suprafata dintre
2 medii cu impedante
acustice (Z) diferite

Reflexia : intoarcea undei in mediul din

care provine dupa intilnirea unei interfete
cu suprafata neteda si dimensiunea > λ
Sta la baza formarii ecoului – a imaginii
ecografice
Reflexie speculara=“lucioasa”
Specular(eng)= lucios

16
Comportarea US in corpul uman
Reflectori cu Dimensiuni >λ
Pentru reflectori cu
dimensiuni >λ:
Z grasime≈Ztendon →are
loc transmisia in
tesuturile profunde →se
formeaza imagine dincolo
de interfata
Z os >> Z parti moi –
reflexie totala a US spre
traductor→structurile de
dincolo de interfata nu
mai apar pe imagine
Coeficient de intensitate al reflexiei

Coeficientul de Intensitate al transmisiei

17
Comportarea US in corpul uman

18
Comportarea US in corpul uman
dimensiuni <λ
1.Dispersia fasciculului de US = imprastierea
US sub forma de ecouri dezordonate de Dispersia
joasa amplitudine,atunci cind fasciculul
intilneste reflectori nespeculari (neluciosi) Difuzia
caracterizati prin suprafata neregulata si
dimensiuni <λ
2.Difuzia = preluarea de catre unele particule
a unei cantitati din energia incidenta si
reemiterea ei in toate directiile sub forma de
unde sferice (particula ≤λ )
3.Interferenta = rezultatul actiunii simultane
a 2 sau mai multe unde asupra aceleiasi
Textura tesutului
particule din mediul de transmisie, cu Interferenta
sumarea (interferenta constructiva)sau
reducerea lor (interferenta distructiva)
Cele 3 fenomene contribuie la formarea
ecotexturii tesuturilor
19
 Difuzie

Textura tesutului Interferenta

20
 Viteza US prin tesuturi
Tesut Frecventa traductor MHz Viteza m/s
Piele 20 1642 pe sin
1570 pe faţa
Grasime 2 1446
Muschi 10 1557 pe axa lunga +3 m/s in
1550 pe axa scurta contractie
Tendoane 10 1713 pe axa lunga
1650 pe axa scurta
Os 0,1 3375 – 7080 (dupa gradul
de mineralizare)
Melanom cutanat 20 1553 m/s - 1588 m/s

Anizotropia= proprietati diferite pe directii diferite 21

 Fasciculul de US
La aplicarea unui stimul electric asupra unui traductor se emit
un manunchi de unde US denumit fascicul T
Grosimea fascicului este neuniforma r
Determinata de geometria transductorului a
d
u
c
t
o
r

22
Traductorul – geometrie

23
 Traductorul liniar
Compus din 120-240 elemente
rectangulare de 2-10 mm inaltime , 2mm
grosime , puse una linga alta
10-12 elemente sint activate simultan in
grup
Activarea incepe de la un capat al
traductorului
Axa centrala a fasciculului rezultant
denumita linie de scanare , corespunde
elementului central al grupului
Dupa receptarea si stocarea ecourilor de
catre primul element, urmeaza activarea
elementului adiacent– linia de scanare se
deplaseaza pe latimea traductorului
Astfel unda matura tot cimpul de vedere
rectangular al traductorului
Cimp de vedere = zona scanata de
transductor
24
Traductor fazat - phased array
Traductorul focalizeaza si directioneaza electronic simultan fasciculul de US
Format din 64 – 128 elemente toate implicate in formarea fiecarei linii de scanare
Emisie simultana - fascicul perpendicular pe suprafata examinata .
Directionarea - emisia secventiala a elementelor individuale cu timpi de intirziere
controlati pentru fiecare element
Prin varierea intirzierilor de la o secventa la alta , fasciculul matura un cimp de vedere
sectorial
Ajustarea timpilor de intirziere focalizeaza fasciculul in planul imaginii
Focalizarea pe grosime - cu lentile acustice

Schimba directia si adincimea focarului

25
 Fasciculul de ultrasunete
Principiul lui Huygens
Christian Huygens, 1629-1695 matematician si
astronom olandez
Suprafata unei surse radiante poate fi
considerata ca fiind alcatuita din
numeroase surse punctiforme
Undele sferice emise de fiecare sursa
interfera si formeaza un front de unda
plan
Transductorul liniar : fascicul ingust usor
convergent la nivelul zonei apropiate

Fascicul nefocalizat emis de un traductor cu 1 element cu diametrul d

26
Fascicule
secundare Fasciculul de ultrasunete
“ lobi laterali”
Fascicul rezultat prin emisia simultana a 10-12
elemente piezoelectrice

Fascicul primar – importanta diagnostica

Zone de presiune maxima –rosu

Fascicule Zone de presiune minima – albastru
secundare Zona diagnostica = zona rosu-galben
“ lobi laterali”

27
Fascicul rezultat prin emisia simultana a 10-12
elemente piezoelectrice
Zona
Zona focala – Fraunhofer
de maxima Sinθ=1,22λ/
Lob lateral presiune si D
T maxima Fascicul
r intensitate a divergent -
fasciculului nediagnostic
a
d
u
c
t Zona Fresnel
o diagnostica Diametrul
r materialului
Lf=D2/4λ piezoelectric
D= diametrul cristalelor din transductor mare—fascicul
Lf= lungimea zonei Fresnel gros+ zona
Fresnel lunga
28
 Focalizarea
Procesul de concentrare al US pe zona de interes (focar / arie focala)
Intensitatea maximă a fasciculului se regaseste in aria focala
Posibila electronic sau cu lentila acustica
Focalizarea subtiaza fascicolul in zona focala

Focalizare electronica prin intirzierea Focalizare electronica prin intirzierea

semnalelor emise semnalelor primite

29
 Focalizarea
Focalizarea cu lentila acustica
este posibila doar
perpendicular pe planul Focalizarea :
imaginii • scurteaza zona
apropiata si zona
focala
• creste divergenta
fasciculului in zona
Focalizarea electronica este departata
posibila atit in planul
imaginii cit si perpendicular
pe acesta

30
• Focarul = zonă în care fasciculul are un
diametru minim relativ constant

•Focalizarea scurteaza zona

apropiata si creste divergenta
fasciculului in zona departata

• Distanta focala ≈ diametrul curburii lentilei

• Lentila acustica a traductorilor liniari
focalizeaza fasciculul doar intr-un plan
perpendicular pe cel al imaginii =scade
grosimea sectiunii
31
 În ecografia musculoscheletală este
preferată focalizarea electronică
Focare multiple
Focalizarea electronică
în timp real:
Reduce grosimea şi
lăţimea fasciculului
Creşte rezoluţia
(detaliul) de contrast
şi spaţială Apertura
dinamica
Reduce artefactele de foloseste
tot mai multi
volum parţial elementi pentru
a deplasa focarul
spre adincime 32
Traductorul : frecventa si latimea de banda
Traductorul emite in mod normal un
spectru de frecvente , in care domina
una dintre ele Latimea de banda ~ calitatea imaginii
Frecventa nominala (FN) a
traductorului = frecventa centrala ,
dominanta in spectru
FN depinde de grosimea cristalului si
este prestabilita prin fabricatie
Grosime mare – frecventa mica
Spectrul de frecvente US =latime de
banda a semnalului ultrasonor

Frecventa centrala/dominanta in latimea de

banda cu utilitate maxima in generarea
imaginii US
=Frecventa Nominala a transductorului
33
 Formarea imaginii
Computerul formeaza imaginea dupa
urmatoarele criterii:
Fascicul ingust cu grosime uniforma
Atenuare uniforma
Viteza sunetului constanta 1540m/s
Unda calatoreste in linie dreapta la si de la
reflector
Ecourile de la toate adincimile ajung la
traductor inainte ca urmatorul puls sa fie emis
34
 Viteza sunetului prin tesuturi

Considerata constanta
=1540m/s
Distanta parcursa de semnal
pina la interfata si inapoi este
calculata in functie de timpul
scurs de la emisia pina la
receptia acestuia

V = 2d / t
Pozitia
35
Reprezentarea grafica a informatiei
Mod Amplitude Brightness Motion
Modul A – traducerea in grafic a ecourilor
reflectate in functie de amplitudine si
adincimea lor (oftalmologie)
Modul M - modularea pozitiei in functie de
timp – examinare dinamica – miscarea
structurilor pe directia aleasa de traductor
(ecocardiografie)

36
Modul B
Brightness - Stralucire
Imagini bidimensionale
Fiecare ecou al unei linii de
informatie ultrasonora devine
un punct luminos pe ecran
Stralucirea punctului este
direct proportionala cu
amplitudinea semnalului

Examinarea in timp real

•Elementele transductorului
genereaza 20-60 imagini/s →
film al structurilor examinate 37
Modul B

Formarea liniilor de informatie ultrasonora

Imagine finala pe ecran

38
Obtinerea informatiei ultrasonografice modul B

Analizeaza intensitatea ecoului

Emite pulsuri 1 μs si recepteaza ecouri 99μs =
caracter pulsator
La nivelul fiecarei interfete o parte din unda se
reflecta (ecou)cealalta se transmite la
urmatoarea interfata.
In urma emiterii unui impuls se receptioneaza o
multime de ecouri distantate in spatiu si timp
datorita distantelor dintre interfetele care le-au
generat
Distanta cm  Timp s
Amplitudinea impulsuslui electric ~ intensitatea
ecoului
Amplitudinea ecoului scade cu distanta

39
 Tehnici de preprocesare
TGC
Zoom la achizitie
Compresia logaritmica
Umplerea prin interpolare
Amplificarea marginilor
Actualizarea imaginii

40
 TGC
Atenuarea= x Distanţa x Frecvenţa
Atenuarea este direct proportională cu
distanta si frecventa
Necesită TGC (time gain compensator =
compensarea atenuarii in functie de timp )
care creste intensitatea ecourilor profunde
pentru a produce o scara de gri uniformă

41
42
 Imaginea ecografica - pixel
• Linii de informatie US – imagine digitala – memorie – matrice 512 x 512 celule –
fiecare celula = 0 sau 1 (cod binar) – memorie cu 6 straturi – pixel ( picture
element)

43
 Imaginea ecografica- rezolutia
Rezolutia
Cantitatea de detalii (informatii) pe care le
ofera o imagine / metoda
Rezolutie spatiala
(axiala/laterala/elevationala)
Rezolutie de Contrast
Rezolutia Temporala

44
 Rezolutia Spatiala
Distanta minima dintre 2
puncte la care acestea
mai pot fi deosebite/apar
separat pe imagine
In functie de planurile
fasciculului de US
→Axiala/Laterala/Elevationala

45
Rezolutia spatiala

Pixeli mici = detalii multe

Calitatile materialelor piezoelectrice:

Pentru o rezolutie buna a imaginii se
utilizeaza impulsuri foarte scurte de US
Rezolutia spatiala ideala =λ-se obtine
cind la 1 impuls electric se emite 1 unda
care tine 1 perioada
Practic se obtin unde cu durata = 2-3
perioade si amplitudine rapid
descrescinda 46
 Rezolutia axiala
RS in directia lungimii fasciculului
creste cu frecventa, largimea de banda,
scaderea LSP
RA > 0.5LSP
RA Maxima =0.5LSP= 0.5N λ
Daca RA<0.5 LSP apare semnal sumat de la
cei 2 reflectori

LSP= functie de
traductor

47
 Rezolutia laterala
RS perpendiculara pe directia
fascicolului
Pentru un singur element RL depinde
de grosimea fasciculului=fasciculul
trebuie sa fie mai ingust ca distanta
dintre reflectori
Focalizarea laterala -creste RL in zona
apropiata si o scade in cea departata
datorita divergentei fasciculului
In modul B- RL depinde si de numarul
de linii de scanare
Fasciculele trapezoidale – RL scade cu
distanta (divergenta)
RL creste cu frecventa sunetului,
numarul liniilor de scanare, focalizarea
laterala

48
 Rezolutia de Contrast
Capacitatea instrumentului de a
discrimina intre 2 ecouri cu intensitati
foarte apropiate
US sufera o atenuare importanta in organism A B
(apare o diferenta de 90dB intre cel mai tare si
cel mai slab ecou)= 10 9 nivele de gri
→depasirea capacitatii de afisare pe ecran
Sistemul scarii de gri : ecourile slabe sint
amplificate selectiv in detrimentul celor
tari,care sint comprimate
128-256 -512 nivele de gri –afiseaza datele
semnificative clinic C=(SA-SB)/(SA+SB)
Ochiul uman distinge 14-20 nivele de gri

SA,SB intensitatile semnalelor din

tesuturile alaturate A si B
49
 Rezolutia Temporala
Intervalul de timp minim la care 2 evenimente mai pot fi percepute
separat
Eco in timp real : frecventa de afisare a imaginilor = 20-60imagini/s
Frecventa imaginii ~ 1/(nr de linii de pe imagine ; profunzimea imaginii )

Limita rezolutiei temporale

Penetratia (cm) x NFxNLIx FI ≤ 77 000 (= 154000cm/s /2)
NFxNLIxFI=PRF[FRP] frecv de repetitie a pulsului
FI-frecv imaginii, NF-nr de focare de pe o linie de informatie,NLI-nr linii de informatie

Peste aceasta limita un nou puls este emis inainte ca ecoul cel mai profund sa fie
receptionat → ambiguitatea pozitiei interfetei
Pentru a reprezenta 1 cm de profunzime sint necesare 13μs

50
 Zoom la achizitie
Mai multi pixeli / element anatomic de interes

51
 Tehnici de postprocesare
Inghetarea imaginii freeze
Definirea regiunii de interes ROI
Zoom la citire
Harta nivelelor de gri
Medierea imaginilor
Amplficarea contrastului
Finisarea electronica

52
 Inghetarea imaginii
• Monitorul afiseaza acelasi set de date cu o frecventa de 20-60 imagini/s

Definirea regiunii de interes -ROI

Conturul unei regiuni inchise
Analiza matematica a valorilor din zona de interes 53
 CONFIGURAŢIA APARATULUI
Traductori
Liniari
Cu rezolutie inalta
Cu banda lata
De inalta frecventa (7 to 15-MHz)
Algoritmi de examinare
Tegument - 20-MHz Compound imaging(sono CT)
Tesutul subcutanat Extended fild of view
Flexorii degetelor Steered based imaging
FOV clasic 3-4 cm Reconstrucţie 3 D
FOV Extins 50 - 60 cm Elastografia
Real-time spatial compound scanning Unde armonice
(SonoCT, SieClear) Color power Doppler

54
55