UNDA P

Asist. Univ. Dr. Nicoleta Dima

Clinica a III-a Medicală Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi
UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi
MODIFICĂRILE UNDEI P

D.p.d.v. fiziopatologic, electrofiziologic şi clinic:

Absenţa undei P
Supraîncărcări atriale
Tulburări de conducere (blocuri intraatriale)
Activări ectopice atriale
 Absenţa undei P

• Bloc sinoatrial

• Bătaie sau ritm joncţional mediu (P se

produce dar nu se identifică, fiind
încorporat în unda T precedentă sau
mascată de complexul QRS). Pentru
diferenţiere se face proba de efort, ce
permite identificarea undei P.
 Absenţa undei P

• Tahicardia paroxistică supraventriculară

(suprapunerea undelor P şi T)

• Tahicardia paroxistică ventriculară (unda

P poate să fie acoperită de complexul
QRS, mai ales dacă are o morfologie
aberantă, dar frecvenţa dintre atrii şi
ventricule este diferită)
 Absenţa undei P

• P poate fi înlocuit de alte unde care,

deşi ilustrează aceeaşi activitate
atrială au nume diferite: unde F –
flutter atrial şi f – fibrilaţia atrială
Supraîncărcări atriale

• SAD – P pulmonar

• SAS – P mitral
SAD
• CPC
• Cardiopatii congenitale cu supraîncarcare cord drept: stenoză artera pulmonară,
tetralogia şi pentalogia Fallot, DSA, etc.
• Tahicardii sinusale
• Valvulopatii tricuspidiene
 Criterii majore de SAD
• Amplitudinea undei P este mai mare decât normalul
– P în D2,3 > 2.5 mm ajungând la 3-4 mm.
• Forma undei P este sau tinde să fie ascuţită, relativ
simetrică. Este caracteristică derivatilor D2,3 , aVF

• pe verticală:
• 1mm = 0,1mV, permiţând aprecierea amplitudinii
undelor
• pe orizontală:
• 1mm = 0,04 secunde (la viteza de 25 mm/sec),
permiţând aprecierea duratei undelor şi
intervalelor
 Situaţii particulare

Microvoltajul determinat de
• Emfizem pulmonar
• Edeme importante
• Revărsat pleural, pericardic
• Obezitate etc.

pot determina o micşorare a amplitudinii undelor

Diagnosticul diferenţial al aspectului de P pulmonar

• Unele cazuri de cord pulmonar acut

• Verticalizarea cordului
• Emfizem pulmonar fără CPC
• Indivizi longilini, astenici, cu diafragm coborât
• Tahicardii sinusale (hipertiroidie, efort)
• Unele cazuri de sdr. coronarian cronic cu angor
• Unele tulburări de conducere intraatriale
 SAS

• Stenoza mitrală (supraîncărcare de volum şi de presiune, însoţită de dilatare AS)

• Insuficienţa mitrală (aspect mai puţin exprimat)
• În toate supraîncărcările ventriculare stângi (insuf. aortică, stenoza aortică, HTA), odată
cu creşterea presiunii telediastolice din VS, consecutiv cu creşterea presiunii din AS
• Cardiopatia ischemică (adeseori), în preajma sau în timpul insuf. cardiace
 Criterii majore de SAS în cazul “P mitral”
• Durata undei P depăşeste 0.12”, iar segmentul PQ se
scurtează, cu păstrarea intervalului PQ in limite normale
• Unda P este net bifidă, intervalul dintre vârfuri fiind > 0.04”
• Aspectul de M este bine vizibil în derivaţiile D1,2, aVL, V4-6
Supraîncarcarea biatrială

• Asocierea SAS (stenoza mitrală) cu SAD (insuficienţa tricuspidiană)

• Cardiopatii congenitale cu supraîncărcare simultană şi aproximativ egală a
celor două atrii (DSA)
• Miocardiopatii, cardiopatii ischemice (rar)
• Afecţiuni pericardice (uneori)
 Criterii de diagnostic

• P este larg, peste 0.11-0.12” (semn de SAS)

• P amplu, > 2.5mm (semn de SAD)
• Frecvent, unda P este bifidă (semn de SAS)
• P difazic, cu partea pozitivă iniţială foarte
mică şi partea negativă amplă (semn de
SAS), dar cu tranziţie bruscă, aproape
verticală (semn de SAD)
 Alte variante de aspect în V1

• P amplu, pozitiv, fără componentă negativă sau cu o foarte mică componentă negativă
iniţială (semn de SAD), dar în V5,6 apare un aspect net bifid al lui P, ca semn de SAS
 Tahicardia atrială multifocală

• Apare la pacienţii cu BPOC, în stadiu

avansat
• Focare de automatism atriale multiple
• Fiecare focar atrial produce unde P` cu
morfologie specifică
• Unele unde P` sunt identice, deoarece
provin de la acelasi focar
 Alte situaţii particulare
• P + în aVR semnifică o activare atrială
retrogradă
• Stimulul descărcat va depolariza
ventriculii şi atriile retrograd, producând
P` inversat în celelalte derivaţii cu QRS+
• P` retrograd poate fi situat imediat
înaintea, după sau suprapus pe fiecare
QRS.
Apar în
• dextrocardie, bătăi su ritmuri joncţionale
• extrasistole sau ritmuri ventriculare
• plasament eronat al electrozilor membrelor
 Transplant de cord

• Porţiuni din atriile native care

conţin orificiile vaselor mari şi au
propriul Nod SA sunt lăsate pe loc
şi ulterior suturate la atriile inimii
transplantate, deci pacientul are
două noduri SA.
Vă mulţumesc!