Tulburarile de ritm si de

conducere la copii
 Tulburari de ritm si de conducere

1. Ritmuri cu originea
in nodul sinusal
2. Ritmuri cu originea
in atriu
3. Ritmuri cu originea
in nodul
atrioventricular
4. Ritmuri cu originea
in ventricul
5. Tulburari de
conducere
atrioventriculare
Ritmuri cu originea in nodul
sinusal
• Introducere :
• Ritmurile cu originea in nodul
sinusal prezinta 2
caracteristici majore: AVR
• Undele P preced fiecare
complex QRS cu interval PR
constant (acesta poate fi D II
totusi prelungit la fel ca in
blocul AV de grad 1)
• Axa P este intre 0 ° si 90° ceea
ce implica unde P positive in
DII si unde P inversate in AVR
 Ritmul sinusal regulat

Rata normala pentru

varsta :

Varsta Nr . batai/min
( frecventa)
Nou-nascut 110-150
Varsta 2 ani 85-125
Varsta 4 ani 75-115
Varsta peste 6ani 60-100
 Tahicardia sinusala

Descriere:
-unda P precede fiecare complex QRS
- Frecventa este peste limita:
- nn> 150
- copii cu varsta pana la 2 ani >125
- copii cu varsta pana la 4 ani > 115
- copii cu varsta peste 6 ani > 100
Cauze :
Febra , anxietatea, tireotoxicoza, catecolaminele,
insuficienta cardiaca, boli ale miocardului,
hipovolemia, socul circulator,
Semnificatie :
Cresterea debitului cardiac este bine tolerata de
miocardul sanatos
Tratament :
Se trateaza cauza
 Bradicardia sinusala

Descriere
-unda P precede fiecare complex QRS
- Frecventa este sub limita:
- nn< 110
- copii cu varsta pana la 2 ani <85
- copii cu varsta pana la 4 ani <75
- copiii cu varsta peste 6 ani < 60
Cauze:
- HIC, hipothermia, hipotiroidism, hipoxia,
hiperkaliemia,
- Hiperactivitate vagala( atleti, sportivi),
- medicamente (digitala, β blocante)
Semnificatie:
La anumiti pacienti bradicardia severa nu mentine
un debit cardiac adecvat
Tratament:
Se trateaza cauza
 Aritmia sinusala

Descriere
-unda P precede fiecare complex QRS
- Frecventa cardiaca creste in inspir si
scade in expir
inspir expir
Cauze:
- Reprezinta un fenomen normal
- Este consecinta variatiei fazice (inspir-
expir)in rata de descarcare a impulsurilor
prin nervii cardiaci
Semnificatie:
-Reprezinta un fenomen obisnuit la copii
Tratament:
Nu necesita tratament
 Pauza sinusala

Descriere
- Pacemakerul sinusal isi opreste
activitatea pe moment rezultand
absenta undei P si a complexului QRS
pentru o perioada relativ scurta de timp
Cauze:
- hipoxia , tonus vagal crescut, toxicitate
digitala, sindromul de boala sinusala
Semnificatie :
- poate reduce debitul cardiac
Tratament:
- se recomanda in sindromul nodului
sinusal bolnav si in toxicitatea
Digitalica
 Sindromul nodului sinusal bolnav

Descriere
- Incapacitatea de a functiona ca si pacemaker dominant sau functie mult incetinita
- Pot sa apara mai multe tipuri de aritmii: bradicardie, Bloc de iesire pe nodul sinusal, TPSV,
ritm ectopic atrial sau nodal si braditahiaritmi
Cauze: Interventii cardiace la nivelul atriilor, arterita si miocardita focala , idiopatic ( fara
defecte structurale)
Semnificatie: Braditahiaritmia este cea mai periculoasa. O bradicardie profunda dupa un
episod de tahicardie poate determina sincopa si chiar stop cardiac
Tratament Pentru tahicardie se administreaza propranolol sau quinidina
Pentru bradicardie extrema se monteaza pacemakere ventriculare
 II . Ritmuri cu originea in Atriu

Introducere
Se caracterizeaza prin :
• Unde P cu un aspect
neobisnuit,
• axa anormala a undei P
si/sau de un numar
anormal de unde P
raportat la complexul QRS
• Complexele QRS au de
obicei configuratie
normala insa exista cazuri
in care aspectul bizar
cauzat de aberanta DII
 Contractiile atriale premature:

Descriere
- Complexul QRS apare prematur.
- Unda P este pozitiva in DII cand focarul ectopic este localizat
superior in atriu
- Unda P este negativa atunci cand focarul ectopic este localizat langa
sinusul coronar.
- Pauza compensatorie este incompleta
Cauze
- Pot sa apara la nou-nascuti, copii sanatosi
- Dupa interventii chirurgicale cardiace
- In contextul toxicitatii digitalice
Semnificatie
- Nu prezinta semnificatie hemodinamica
Tratament
De obicei nu este necesar cu exceptia toxicitatii digitalice
 Ritmul vagabond ( wandering atrial pacemaker)
Descriere
• Este caracterizat de modificari
graduale ale formelor undelor P
si a intervalelor PR.
• Complexul QRS este normal
Cauze
• Se poate observa dealtfel la
copii sanatosi.
• Reprezinta rezultatul unui shift
gradual a locului de origine a
formarii impulsului in atrii prin
cateva cicluri cardiace
Semnificatie
• Este o aritmie benigna, fara a
avea semnificatie clinica
Tratament
• Nu se indica tratament
 Flutterul atrial

Descriere
• Activitatea de pacemaker este preluata de un focar ectopic cu un mecanism de reintrare,
autoperpetuare fie in atriul drept, fie in atriul stang.
• Se caracterizeaza printr-o frecventa atriala de aproximativ 300 batai/minut
• Unde tip F- “ferastrau” .
• Raspunsul ventricular este cu complexul QRS normale insa cu variate grade de bloc
( 2:1, 3:1, 4:1)
Cauze
• Cauzele posibile sunt date de dilatare atriala, miocardita, interventii chirurgicale,
toxicitate digitalica
Semnificatie
• Rata ventriculara determina defapt debitul cardiac acesta putand sa scada la frecvente
mai mari
Tratament
• Digitalizare doar in conditiile in care cauza nu este determinata de toxicitatea digitalica
• Propranolol ( 1.0-4.0 mg/kg/zi p.o in 3-4 doze)
• Cardioversie electrica cu intreruperea administrarii de digitala cu aproximativ 48 ore
inainte
• Quinidina poate preveni recurentele
 Fibrilatia atriala

Descriere
• Mecanismul este similar cu cel din flutter.
• Fibrilatia atriala se caracterizeaza totusi prin frecvente
extreme de rapide
• (unda f – la frecvente de 350-600 batai/min)
• raspuns ventricular neregulat insa cu complexe normale
QRS
Cauze
• Dilatare atriala, miocardita, interventii chirurgicale,
toxicitate digitalica
Semnificatie
• Frecventa rapida scade debitul cardiac fenomen similar si in
tahicardia atriala
Tratament
• Digoxin
• Propranolol 1.0 – 4.0 mg/kg/zip o in 3, 4 prize
• Cardioversia se recomanda insa recurenta este obisnuita
• Quinidina se foloseste pentru a preveni recurenta
 Tahicardia supraventriculara

Descriere
Sunt incluse 3 grupuri de tahicardii:
• atriala ( ectopica sau nonreciproca),
• nodala ( AV jonctionala)
• tahicardia reintranta sau reciproca.
– Majoritatea se datoreaza fenomenului de
reintrare .
– Frecventa cardiaca este rapida si regulata
( 200-280 batai/min)
– Unda P se deceleaza rar insa cand apare poate
precede sau urma complexul QRS
– Intervalul PR este scurt
– In tahicardia cu mecanism de reintrare ( cea mai
frecventa) exista 2 cai din care cel putin 1 cale
este in nodul AV iar cealalta este accesorie.
– Functie de calea accesorie se disting 2 clase mari
de tahicardii cu mecanism de reintrare:
 Tahicardia supraventriculara

• RAVT Accesorie (ortodromica si

antidromica)- fascicul anatomic
Kent
• RAVT Nodala( ortodromica si
antidromica)- fascicule accesoriu
nodal
• Pacientii pot asocia sindromul
WPW- PR scurt, unda delta
• Tahicardia atriala ectopica si
nonreciproca data de un singur
focar ectopic in atriu.
- Spre deosebire de RAVT,
frecventa cardiaca variaza
substantial pe parcursul zilei, cu
dezvoltarea unui bloc
atrioventricular de grad II
• Tahicardia nodala fata de
tahicardia atriala se diferentiaza
prin frecventa cardiaca relativ mai
mica (120-200batai/min)
Tahicardie atriala ectopica
 Tahicardia supraventriculara

Cauze
• La aproximativ ½ pacienti este idiopatica (mai frecventa la sugarii mici)
• Anumite malformatii cardiace dau mai frecvent acest tip de tulburare de ritm
(Anomalia Ebstein, Ventriculul Unic, L-TGA)
• Sindromul WPW se intalneste in 10-20 % din cazuri
Semnificatie
• TPSV poate scadea debitul cardiac cu aparitia Insuficientei cardiace
• TPSV este tolerata bine in primele 24 ore dar in urmatoarele 48 ore 50% din
pacienti prezinta IC
• Semnele clinice sunt reprezentate de: iritabilitate, tahipnee, alimentatie
dificila, paloare
 Tahicardia supraventriculara

Tratament
• Manevre vagale( masaj sinus carotidian, presiune pe globii ocular)
• Punga gheata pe fata ( pana la 10 secunde)
• Adenozina ( actiune negativa cronotropa, dromotropa, inotropa) , timp de injumatatire < 1 .5 sec cu
consecinte hemodinamice minime.
- ineficienta pe tahicardia atriala nonreciproca, fibrilatia si flutterul atrial si tahicardia ventriculara.
- Se adminstreaza in bolus iv cu doze de 50µg/kg si se creste cu 50µg/kg la fiecare 1-2 minute
(maximum 250 µg/kg) . Doza eficace la copii este de 100-150 µg/kg)
• Se administreaza digitala dupa ce se stabilizeaza pentru preventia recurentelor, doza de mentinere 3-
6 luni
• In lipsa adenozinei si a digitalei se administreaza fenilefrina iv ptr ca determina cresterea abrupta a TA
si a tonusului vagal (10 mg in 200ml cu admistrarea rapida a picaturilor ) cu maxim de TA admis = 150-
170mmHg
• Propranolol sau Verapamil se pot administra in doze care sunt crescute treptat insa se contraindica la
copii < 1 an. Sunt preferate de obicei la varste mai mari ex> 8 ani fiind mai eficiente decat digoxinul.
• La copii cu IC in absenta adenozinei se aplica cardioversia 0.5 joule/kg si se creste treptat pana la 2
jouli/kg
• Pacing transesofagian – in ICU la pacientii care au trecut prin digitalizare
• Cateterizare cu ablate sau interventie chirurgicala asupra cailor accesorii
Ritmuri cu originea in nodul AV

Introducere
Se caracterizeaza prin urmatoarele:
• Unda P absenta sau negativa poate
urma complexul QRS
• Complexul QRS este de obicei
normal in durata si aspect
• Doar portiunea inf(regiunea NH) din
nodul AV are capacitati de pacemaker .
• Portiunea superioara (regiunea AN)
si mijlocie (regiunea N) nu
functioneaza ca pacemaker ci au
rolul de a intarzia impulsul
anterograd sau retrograd.
 Batai premature nodale

Descriere
Complexul QRS normal apare prematur.
Undele P pot fi absente
Unde P negative pot sa apara dupa complexul QRS.
Pauza compensatorie poate fi completa sau
incompleta
Cauze
Sunt de obicei idiopatice pe un cord sanatos,
pot sa apara in cazul intoxicatiei digitalice si a
chirurgiei cardiace
Semnificatie
Nu determina modificari hemodinamice
Tratament
Se indica doar in intoxicatia digitalica
 Batai nodale de scapare

Descriere
Daca impulsul electric din nodul SA nu ajunge la nodul AV atunci regiunea
NH initiaza un impuls.
Complexul QRS apare mai tarziu decat se anticipeaza.
Unda P poate fi absenta, sau negativa dupa complexul QRS
Cauze
Pot sa apara dupa chirurgie cardiaca pe atrii sau la copii sanatosi
Semnificatie
Au o semnificatie hemodinamica mica
Tratament
Nu necesita tratament
 Ritmul Nodal sau Jonctional

Descriere
• Nodul AV preia functia de pacemaker (in caz ca
SA nu mai functioneaza) determinand o rata
relativ scazuta ( 40-60 batai/min).
• Ritmul nodal se caracterizeaza prin absenta
undelor P sau unde P negative dupa complexele
QRS
Cauze
• Ritmul poate sa apara dupa interventii
chirurgicale cardiace, in caz de tonus vagal
crescut ( HIC, stimulare faringiana) si toxicitate
digitalica
Semnificatie
• Poate sa scada semnificativ debitul cardiac
Tratament
• Se trateaza intoxicatia digitalica
• Atropina sau pacing electric in caz de simptome
severe
 Ritmul accelerat nodal

Descriere
• Zona NH din nodul AV prezinta automatism
crescut si preia functia de pacemaker insa cu
frecventa mai mare de 60 batai/min
• Undele P sunt absente sau negative dupa
complexul QRS
Cauze
• Poate fi idiopatic, poate fi determinat de
intoxicatia digitalica, miocardita, chirurgie
cardiaca
Semnificatie
• Scazuta din punct de vedere al afectarii
hemodinamice
Tratament
• Se trateaza intoxicatia digitalica
 Tahicardia nodala

Descriere
• Frecventa ventriculara este intre 120 si 200 batai/min.
• Undele P pot fi absente sau negative dupa complexul QRS.
• Complexul QRS este de obicei normal, rar pot aparea complexe aberante.
• Este dificil de facut diagnosticul diferential cu tahicardia atriala, motiv pentru care
ambele entitati se grupeaza in cadrul TPSV.
Cauze
• Sunt similar cu cele de la tahicardia atriala
Semnificatie
• Similara cu cea din tahicardia atriala
Tratament
• Se indica daca frecventa este > 130 batai /min. Quinidina este medicamentul de
electie
 Ritmuri cu originea in ventricul

• Introducere
• Se caracterizeaza
prin urmatoarele:
• Complexe QRS largi
si de aspect bizar
• Undele T
indreptate in
directia opusa
complexelor QRS
• Complexele QRS
legate pur
intamplator de
undele P, daca
acestea sunt
vizibile
 Contractiile Ventriculare premature

• Complexe QRS largi

• unde T orientate in directia opusa
fata de complexe.
• Apare pauza compensatorie
completa,
• lungimea a doua cicluri, incluzand
complexul prematur, este aceeasi
cu doua cicluri normale.
• Aparitia unei pause compensatorii
indica faptul ca nodul sinusal nu
este descarcat de catre PVC.
• Daca impulsul retrograd descarca
si reseteaza nodul sinusal
prematur, produce o pauza care
nu este pe deplin compensatorie
 Contractiile Ventriculare premature

• Clasificare PVC pe baza de interrelatii :

• Bigeminism ventricular – fiecare complex QRS anormal alterneaza cu un
complex normal
• Trigeminism ventricular- fiecare complex QRS anormal apare dupa doua
complexe QRS normale
• Cuplete – doua complexe QRS anormale apar in salve
• Triplete- trei complexe QRS anormale apar in salve .
• 3 sau mai multe PVC succesive sunt denumite tahicardie ventriculara
 Contractiile Ventriculare premature

• Clasificare PVC pe baza similaritatii morfologiei complexelor:

• PVC uniforme sau unifocale: Complexele QRS au aceeasi
configuratie intr-o singura derivatie
• PVC multiforme sau multifocale: Complexele QRS au
configuratii diferite intr-o singura derivatie
 Contractiile Ventriculare premature
• Clasificare PVC pe baza corelatiei cu ciclul
cardiac
• PVC interpolate (B)
-apar intre 2 batai sinusale fara intreruperea
ritmului sinusal si fara pauza compensatorie
dupa PVC insa cu cresterea usoara a
intervalului PR.
• PVC timpurii (C- VEB, D- VFB)
- apar imediat dupa o unda T normala, cu
posibilitatea aparitiei pauzei compensatorii
• PVC tarzii (E)
– apar chiar inaintea undei P normale a bataii
urmatoare cu aparitia unei pauze
compensatorii pline
• Complexe de fuziune (F)
- PVC apar tarziu in ciclul cardiac astfel ca
impulsul electric de origine sinusala fuzioneaza
cu cel de origine ectopica ventriculara
 Contractiile Ventriculare premature

• Clasificare pe baza intervalului de cuplare

• Cuplaj fix- PVC apar la un interval constant dupa complexul QRS al ciclului
cardiac precedent. Apare practic printr-un mecanism de reintrare in
reteaua Purkinje
• Cuplaj variabil- cand intervalele de cuplaj variaza prin diferente mai mari
de 80 ms. Poate rezulta dintr-o schimbare de conducere intr-un circuit
reintrant sau dintr-o modificare a frecventei de descarcare
 Contractiile Ventriculare premature

Cauze
• Pana la 50-70% dintre copiii sanatosi pot prezenta PVC pe monitorizare Holter ECG.
• Pana la 50% din oamenii sanatosi pot prezenta tendoane “ false” pe VS (sept- muschi
papilari) care pot contine fibre Purkinje
• Miocardite, cardiomiopatii, tumori cardiace, infarct miocardic, prolaps de valva mitrala
• Sindromul de QT prelungit
• Toxicitatea digitalica, sau toxicitatea catecolaminica, teofiline, cafeina, amfetamine
Semnificatie
• PVC ocazionale sunt benigne mai ales daca sunt uniforme si dispar sau devin mai putin
frecvente cu exercitiile fizice
• PVC sunt mai semnificative daca se asociaza cu boli cardiace, istoric familial de sincopa, sunt
precipitate de activitati fizice, multiforme ( particular cuplete), frecvente episoade de
tahicardie ventriculara.
• Fenomenul R/T poate avea complicatii majore la copiii cu sindrom QT prelungit
 Contractiile Ventriculare premature

Tratament
• Se trateaza toti copii cu aritmii ventriculare simptomatice:
• Lidocaina iv bolus( 1 mg/kg/ doza) urmata de un ritm de 20-50
µg/kg/min)
• Atenolol 1-2 mg/kg oral intr-o singura doza zilnica cardiomiopatii
• Difenilhydantoin (Dilantin) si mexiletina sau dovedit a fi eficiente
 Tahicardia ventriculara

• Descriere
• Tahicardia ventriculara este alcatuita dintr-o serie de 3 sau mai multe PVC cu
frecvente intre 120-200 batai/min
• Complexele QRS sunt largi si bizare si cu unde T orientate in directii opuse fata de
complexele QRS aferente
• Debut paroxistic sau nu , cu tahicardie ventriculara sustinuta (> 30 sec) sau
nesustinuta
• Morfologia QRS poate fi neschimbata (uniforma-monofazica) sau poate varia la
intamplare ( multiforma)
• Torsada Varfurilor este o forma de tahicardie polimorfa ( cu modificari progressive
de polaritate si amplitudine, care apare la pacientii cu sindrom de QT prelungit
marcat
• Diagnosticul diferential al TV cu TPSV cu conducere aberanta este uneori greu de
realizat
 Tahicardia ventriculara

Cauze
• Se suprapun cu cele mentionate la PVC
• Torsada varfurilor poate fi determinata de medicamente care
prelungesc intervalul QT – clasa IA (quinidina , procainamida)
si clasa IC( encainida, flecainida), fenotiazinele ( Thorazine),
antidepresivele triciclice (imipramina),
• anumite antibiotice(ampicilina, eritromicina, trimetoprim-
sulfametoxazol)
• Clasele II si IV nu prelungesc intervalul QT
 Tahicardia ventriculara

• Semnificatie
• Presupune de obicei disfunctie/ patologie miocardica extrem
de serioasa
• Pe masura ce creste frecventa cardiaca, debitul cardiac poate
sa scada notabil iar frecventa crescuta poate determina FIV
 Tahicardia ventriculara

• Tratament
• Cardioversie sincronizata (0.5 -1.0 jouli/kg) daca pacientul este
inconstient sau prezinta instabilitate cardiovasculara
• Lidocaina iv bolus ( 1.0 mg/kg pe parcursul a 1-2 minute) urmata de
un ritm (20-50µg/kg/min)
• Tosylatul de Bretiliu poate fi alternativa , (5mg/kg iv in 8-10 minute)
• Sulfatul de Magneziu iv in torsada varfurilor- studii clinice la adulti (
2 g in bolus), la copii 25mg/kg iv in 10-15 min
• Corectia conditiilor asociate (hipokaliemia si hipoxia)
• Preventia recurentelor se poate face prin administrarea de
Propranolol, atenolol, difenilhydantoina si quinidina
 Fibrilatia ventriculara

Descriere
• Complexe QRS bizare de configuratii si marimi variabile. Frecventa
este rapida si neregulata
Cauze
• Stari postoperatorii, hypoxia severa, hyperkaliemia, toxicitatea
digitalica sau quinidinica, miocardita, infarctul miocardic,
catecolaminele, anestezicele
Semnificatie
• Aritmie terminala deoarece determina o circulatie ineficienta
Tratament
• Defibrilare electrica la doze de 2 jouli/kg
Tulburari de conducere
atrioventriculara
• Introducere
• Blocurile AV reprezinta
tulburari de conducere intre
impulsul sinusal normal si
raspunsul ventricular
• Exista 3 grade mari:
– BAV grad 1 – prelungire
simpla a intervalului PR
– BAV grad 2- cateva
impulsuri atriale nu sunt
conduse in ventriculi
– BAV grad 3- nici un
impuls atrial nu este
condus in ventriculi
 BAV grad 1

Descriere
• Intervalul PR prelungit peste limitele normale pentru varsta si frecventa cardiaca.
Este produs de o intarziere anormala in conducere prin nodul atrioventricular.
Cauze
• Poate sa apara la copiii sanatosi , in sindromul acut poststreptococic,
cardiomiopatii, malformatii cardiace , toxicitate digitalica, chirurgie cardiaca.
Semnificatie
• Nu produce simptome cauzate de tulburari hemodinamice. Poate uneori sa
progreseze la bloc atrioventricular mai avansat.
Tratament
• Se instituie tratament doar in toxicitate digitalica
 BAV grad 2 - Mobitz I

Mobitz I
Descriere
Intervalul PR este prelungit progresiv pana cand se pierde un complex QRS
Cauze
Apare la copiii sanatosi sau in caz de miocardita, cardiomiopatii, infarct miocardic, toxicitate digitalica si
chirurgie cardiaca.
Semnificatie
Blocul se afla la nivelul nodului atrioventricular si de obicei nu progreseaza la bloc complet
Tratament
Se trateaza cauza
 BAV grad 2 mobitz II

Descriere
Un complex QRS apare tot la a 2 a, a 3 a, a 4 a unda P, rezultand BAV de tip
2:1, 3:1, sau 4:1
Cauze
Apare la copiii sanatosi sau in caz de miocardita, cardiomiopatii, infarct
miocardic, toxicitate digitalica si chirurgie cardiaca.
Semnificatie
Blocul se afla localizat la nivelul nodului atrioventricular si ocazional la
nivelul fasciculului His. Poate progresa catre bloc atrioventricular
complet
Tratament
Se trateaza cauza; uneori sunt necesare studii de electrofiziologie pentru a
determina nivelul blocului si ocazional terapia prin pace maker este necesara
 BAV grad 3

• Descriere
• Activitatile atriale si ventriculare sunt complet independente
• Undele P sunt constante (intervalul PP este constant si frecventa comparabila
cu valorile normale)
• Complexele QRS sunt constante cu intervalul RR la o frecventa mult mai mica
decat frecventa atriala
• In blocul complet congenital durata complexului QRS este normala, pace
maker-ul fiind situat deasupra bifurcatiei fasciculului His. Rata ventriculara este
mai mare (50 pana la 80 batai / min) decat cea din tipul dobandit
• In cazul blocului atrioventricular complet post chirurgie cardiaca sau infarct
miocardic complexul QRS este prelungit si frecventa ventriculara este de 40
pana la 50/min (ritm idioventricular cu sediul sub bifurcatia His.
• In disociatia atrioventriculara frecventa atriala este mai mica decat frecventa
ventriculara
 BAV grad 3

• Cauze
• Tipul congenital, malformatii cardiace SLE maternal, sindrom Sjogren si
alte boli de tesut conjunctiv
• Chirurgia cardiaca reprezinta cauza cea mai frecventa, miocardita severa,
cardita Lyme, cardita reumatismala, difteria, cardiomiopatiile, tumorile
sistemului de conducere si infarctul miocardic
• Semnificatii
• Insuficienta cardiaca se poate dezvolta la sugari mai ales asociata cu
malformatii cardiace
• Pacientii care supravietuiesc perioadei de sugar pot prezenta o crestere
normala in urmatorii 10 ani
• Atacurile sincopale (Adam Stokes) pot sa apara la frecvente sub 40-45/min
 BAV grad 3

• Tratament
• Atropina si Izoproterenolul se indica la copiii simptomatici pana la
instalarea unui paceing ventricular
• Pace maker-ul ventricular transvenos se poate realize si profilactic la
pacientii care pot dezvolta BAV complet
• Pace maker-ul permanent ventricular se indica la pacientii cu bloc
atrioventricular indus chirurgical sau la cei cu BAV congenital.
Instalarea ametelilor la pacienti reprezinta un semn de montare a
pace maker-ului
 Sindromul de QT lung
Descriere
• Prelungirea intervalului QT si aparitia unor
aritmii (de ex. Torsada varfurilor) cu
potential letal
Cauze
• Congenital- mutatii ale genelor care codifica
canalele ionice in celulele cardiac
• Romano Ward Syndrome, AD, auz normal,
LQT1-LQT6 (canale Na/K)
• Jerwell and Lange Nielsen Syndrome, AR,
JLN1-JLN2 (canale de K)
• Andersen Tawil Syndrome, AD, ATS1 (canale
de K)
• Sindromul Timothy – TS1 (canale de Ca tip
L)
• Dobandit- medicamente ( catecolamine,
antihistaminice, antibiotice- Ampicilina,
Eritromicina, cardioactive-clasa IA, clasa IC,
antifungice- ketoconazol , psihotrope-
fenotiazina, medicatie antireflux- Cisaprid)
 Sindromul de QT lung

Mecanisme
– QT= intervalul in care are
loc durata activarii si a
repolarizarii miocardului.
– Prelungirea repolarizarii
poate determina ritmuri de
reintrare cu instalarea TV)
Clinic
• Istoric familial pozitiv in 60%
cazuri, 5 % prezinta surditate
• Sincopa( 26%), convulsii 10
%, stop cardiac 9 % ,
palpitatii 6%
• Simptome precipitate de
emotii sau activitati fizice
• QTc= QT/√RR’
• QTc ≤0.44 (valoare maxima)
• QTc≥0.46 sec ( borderline)
 Sindromul de QT
lung
• Diagnosticul pozitiv
• Criteriile Schwartz
• QTc≥480 msec(3), 460-470 msec
(2), 450 msec (1)
• Torsada varfurilor(2), Unde T
alternante (1)
• Sincopa la stress(2), sincopa fara
stress(1), surditate congenital
(0.5)
• Istoric familial de LQTS(1), Moarte
subita (0.5)
• Probabilitate:
• Scazuta daca scorul ≤ 1pct
• Intermediara daca scorul = 2-3
puncte
• Mare daca scorul > 4 puncte
 Sindromul de QT lung

• Tratament
• Pacientii borderline se
monitorizeaza
• Β-blocantele:
propranolol, atenolol,
metoprolol ( doze
moderate)
• Se pot asocia si
medicamente din Clasa
IB- antiaritmice
(mexiletine) in LQT3
• Pentru torsada varfurilor
se va administra sulfat de
magneziu 25 mg/kg timp
10-15 minute