Fiziopatologie, Sem.

I, LP6 ECG:
Anomalii de ritm cardiac

Dr. Marius Cornitescu

 Plan
● Ritm sinusal ● Batai/ritmuri ● Batai/ritmuri active
● Anomalii de de scapare - supraventriculare
ritm cu origine (pasive) - - atriale:
sinusala - jonctionale Extrasistole atriale
Tahicardie sinusala - ventriculare Tahicardie atriala focala
Bradicardie sinusala Tahicardie atriala multifocala
Aritmii respiratorii Flutter atrial
Fibrilatie atriala
- - jonctionale
Extrasistole jonctionale
Ritm jonctional accelerat
Tahicardie jonctionala non-paroxistica
Tahicardie paroxistica supraventriculara

- ventriculare
Extrasistole ventriculare
Ritm idioventricular accelerat
Tahicardie ventriculara
Flutter ventricular
Fibrilatie ventriculara
 Ritm cardiac normal= ritm sinusal

● Unda P pozitiva in majoritatea derivatiilor, in special in DII; negativa in aVR;

● Fiecare unda P este urmata de un complex QRS si fiecare complex QRS este
precedat de o unda P (P:QRS = 1:1)
● Intervalele PR, PP si RR sunt constante (cu mici variatii fiziologice: Δ(PP)<10%)
● Frecventa cardiaca = 60 – 100 bpm
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
● Complexul QRS este ingust (<0.1 secunde) daca nu exista o anomalie de depolarizare ventriculara (ex.
bloc de ram, WPW etc.).
● (PR) are durata normala (0.12-0.2 secunde) daca nu exista un bloc AV gr.1 sau sindrom de preexcitatie
(WPW, LGL).
Ritm sinusal
 Aritmii sinusale

● Tahicardie sinusala
● Bradicardie sinusala
● Aritmie sinusala respiratorie
● Aritmie sinusala non-respiratorie
 Tahicardia sinusala

Impuls generat in NSA, cu frecventa mai mare decat cea din ritmul sinusal normal.

Cauze:
● Raspuns fiziologic la cerere metabolica crescuta (ex. efort fizic, febra, hipertiroidism)
● Mecanism adaptativ pentru mentinerea tensiunii arteriale (ex. hipotensiune, hemoragie)-
dominanta simpatica.

Instalarea si terminarea- sunt in general gradate (non-paroxistice).

Caracteristici ECG:
● AV = 100 --- (220-varsta) bpm; in general la adulti rareori > 160 bpm.
● Unda P de tip sinusal (identica undei P a aceleiasi persoane in ritm sinusal normal):
● Toate undele P sunt urmate de complex QRS.
● Intervalele PR, PP si RR sunt constante
● Intervalul (PR) este mai scurt decat intervalul (PR) al aceleiasi persoane din ritm sinusal,
dar, oricum, (PR)>0.12 sec.
● Complexul QRS este ingust daca nu exista o anomalie de depolarizare ventriculara (ex.
bloc ram, WPW etc.).
Tahicardie sinusala
 Bradicardia sinusala

Impuls generat in NSA, dar la frecventa mai mica decat in ritmul sinusal normal.

Cauze:
● dominanta normala/patologica a activitatii parasimpatice: somn; manevre
vagale (ex. manevra Valsalva, masaj sinus carotidian, presiune oculara).
● Droguri: β-blocante, blocante de canale de calciu.
● Stare normala la sportivi in conditii de repaus.

Caracteristici ECG:
● AV = 40 - 60 bpm
● Unda P de tip sinusal (identica undei P a persoanei respective in ritm sinusal
normal):
● Fiecare unda P este urmata de un complex QRS.
● Intervalele PR, PP si RR sunt constante
● Intervalul (PR) are valoarea maxima normala (crescut ca durata, dar, oricum,
<0.2 secunde)
● Complexul QRS este ingust daca nu exista o anomalie de depolarizare
ventriculara (ex. bloc de ram, WPW etc.).
Bradicardie sinusala
Aritmia sinusala respiratorie
Unda P – aspect sinusal
In general (situatia normala) variatia frecventei cardiace si a intervalului (PP) cu
respiratia este mica: in inspir creste frecventa cardiaca, scade intervalul (PP) (=creste
influenta simpatica); in expir scade frecventa cardiaca, creste intervalul (PP) (=creste
influenta parasimpatica). Aceasta variatie este in mod normal <10%.
La persoanele cu aritmie sinusala respiratorie variatia intervalului (PP) cu respiratia
este > 10%.
Intervalul (PR) este constant.
Aritmia sinusala respiratorie este o varianta normala a ritmului sinusal la tineri.

Aritmia sinusala non-respiratorie

Variatia duratei intervalului (PP) > 10% , dar nu este in relatie cu respiratia.
Este in general patologica (la persoanele varstnice, din cauza patologiei cardiace si a
intoxicatiei digitalice).
 Aritmie sinusala

creste (PP) scade (PP) creste (PP)

 Aritmii cardiace ectopice (non-sinusale)

Pasive (“de scapare”) (in lipsa depolarizarii de origine sinusala, alte

etaje declanseaza depolarizarea):
● Batai ectopice pasive (de scapare)
● Ritmuri ectopice pasive (de scapare)

Active (activitate de depolarizare declansata de alte etaje decat NSA,

chiar in prezenta activitatii sinusale):
● Batai premature
● Ritmuri ectopice active
● Tahiaritmii non-sinusale
 Batai si ritmuri ectopice pasive (de scapare)

Apar in cazul:
● Ritmurilor lente sinusale
● Opririi (temporare/permanente) a activitatii NSA
● Blocului atrioventricular grad III

→ in aceste situatii un centru inferior

● emite un stimul de depolarizare (bataie ectopica=escape beat) sau
● devine pace-maker (ritm ectopic=escape rhythm)

Originea depolarizarii:
● Jonctionala → ritm jonctional
● Ventriculara → ritm idioventricular
 Ritmul jonctional pasiv (de scapare)

Ritm pasiv cu pace-maker in NAV (jonctiunea AV)

Ventriculii depolarizeaza pe caile normale.

Depolarizarea atriilor:
1) fie atriile depolarizeaza retrograd pornind de la NAV (in sens invers fata de situatia
din ritmul sinusal)
2) fie exista disociere AV (in BAV gr.III): atriile sunt depolarizate de un ritm sinusal/atrial.

Pozitia centrului jonctional care declanseaza depolarizarea:

- in portiunea superioara a NAV → ritm jonctional superior; daca exista conducere
retrograda atriile depolarizeaza inaintea ventriculilor → unda P de polaritate opusa celei
din ritmul sinusal si care precede complexul QRS, dar cu (PR)<0.12 sec
-in portiunea medie a jonctiunii → ritm jonctional mediu; atriile depolarizeaza simultan
cu ventriculii→ P mascat pe ECG de complexul QRS
-in portiunea inferioara a jonctiunii → ritm jonctional inferior; daca exista conducere
retrograda atriile depolarizeaza ulterior ventriculilor → unda P de polaritate opusa celei
din ritmul sinusal se suprapune temporal peste unda T
 Ritmul jonctional pasiv (de scapare)

Caracteristici ECG:

Ritm regulat, cu frecventa intrinseca pacemakerului jonctional (NAV): 40-60 bpm.

Unda P negativa in derivatiile inferioare (II, III, aVF) daca atriile sunt depolarizate
retrograd de ritmul de scapare jonctional
- ritm jonctional superior: unda P cu orientare opusa celei din ritmul sinusal precede
complexul QRS, dar (PR)<0.12 s
- ritm jonctional mediu: unda P se suprapune peste complexul QRS si este mascata
- ritm jonctional inferior: unda P cu orientare opusa celei din ritmul sinusal urmeaza
complexului QRS, este suprapusa pe unda T

In cadrul aceluiasi ritm, relatia temporala intre P si QRS este constanta.

Complexul QRS este ingust daca nu exista o anomalie de conducere a impulsului de

depolarizare.
 Bataie de scapare jonctionala

unda P sinusala
(pozitiva in II, aVF, aVL, unda P sinusala
negativa in aVR), netransmisa transmisa
batai de scapare jonctionale
Ritm de scapare jonctional (in BAV gr. 3)

Nu toate undele P se observa (sunt mascate de suprapunerea temporala

pe complexe QRS)

AV=300/5.5=54 bpm, regulat

Concluzie: BAV grad III, cu ritm de scapare jonctional.
 Ritmul idioventricular
● Ritm pasiv ectopic in care ventriculii sunt depolarizati de un centru
situat ventricular.
● In general intalnit in bloc AV grad 3: atriile si ventriculii prezinta
ritmuri proprii de depolarizare.
Caracteristici ECG:
● Frecventa contractiilor ventriculare este cea a unui pacemaker
ventricular (~25 bpm)
● Complex QRS ingust sau larg (depinde de pozitia centrului de
depolarizare fata de fasciculul His)
In general axul complexului QRS este diferit fata de cel din ritmurile
supraventriculare (sinusal/atrial/jonctional). Exceptie: batai ventriculare
cu forma apropiata de a celor cu origine supraventriculara cand focarul
ventricular se afla foarte aproape si la egala distanta de ramurile
fascicului His.
● Frecvent anomalii de repolarizare ventriculara (discordanta intre
axul QRS si axul undei T).
Ritm idioventricular
AV=300/12.5=24 bpm
 Aritmii cardiace ectopice (non-sinusale) active

Active = activitate de depolarizare declansata de alte structuri decat NSA , chiar

in prezenta activitatii sinusale:
Clasif. d.p.d.v. origine depolarizare:
● supraventriculare
- atriale
- jonctionale
● ventriculare
Clasif. d.p.d.v. ritmicitate:
● Batai premature
● Ritmuri ectopice active
● Tahiaritmii non-sinusale
 Batai premature (Premature beats= PBs)

Extrasistole generate intr-un centru ectopic situat intr-o structura specializata sau non-
specializata (dar nu in NSA)

Extrasistole:
● Izolate
● Succesive
2 succesive = cuplet (pereche)
3- 5 succesive = salva
≥ 6 succesive = ritm sau tahiaritmie

Bigeminism = cate o extrasistola dupa fiecare bataie sinusala, cel putin doua perechi pe o
inregistrare ECG.
Trigeminism = cate o extrasistola dupa fiecare grup de 2 batai sinusale, cel putin doua
grupuri pe o inregistrare ECG.

Extrasistole cu acelasi aspect (monomorfe): probabil generate in acelasi centru ectopic

(extrasistole monofocale).
Extrasistole cu aspect diferit (polimorfe): probabil generate in centri ectopici diferiti
(extrasistole polifocale).
 Pauzele postextrasistolice

1) Daca extrasistola depolarizeaza NSA, reseteaza pace-makerul SA → urmatoarea bataie sinusala urmeaza
la un interval PP normal= pauza postextrasistolica non-compensatorie
Pauza non-compensatorie este asociata In general extrasistolelor supraventriculare (doar acestea pot
reseta NSA).
(PP’) + (P’P) < 2 X (PP)
(PP = intervalul PP dintre 2 batai consecutive sinusale normale;
PP’ = intervalul dintre unda P sinusala si unda P’ a bataii extrasistolice;
P’P = intervalul dintre unda P’ a extrasistolei si unda P sinusala care apare dupa bataia prematura).

2) Daca extrasistola nu depolarizeaza NSA, nu reseteaza pacemakerul SA→ apare pauza compensatorie.
In general extrasistolele ventriculare sunt urmate de pauza compensatorie (nu sunt conduse atrial, nu
depolarizeaza NSA).
Urmatoarea bataie normala apare acolo unde ar fi aparut, indiferent de bataia prematura
(RR’) + (R’R) = 2 X (RR)
(RR = intervalul intre 2 batai normale consecutive,
RR’ = intervalul dintre complexul ventricular normal dinainte si complexul ventricular extrasistolic;
R’R = intervalul dintre complexul ventricular extrasistolic si urmatorul complex ventricular normal.

Rar: extrasistola interpolata– extrasistola ce apare pe ritm bradicardic si care nu influenteaza ritmul de baza:
(RR’) + (R’R) = (RR) (extrasistola se intercaleaza intre doua batai sistolice).
Pauzele postextrasistolice
PAC=premature atrial
complex

PVC=premature ventricular
complex
 Pauzele postextrasistolice

2 x RR

Batai premature ventriculare (cu pauza compensatorie)

Batai premature atriale

 Batai si ritmuri active supraventriculare
Atriale:
● Batai premature atriale
● Tahicardie atriala ectopica
● Tahicardie atriala multifocala
● Flutter atrial
● Fibrilatie atriala
Jonctionale
● Batai premature jonctionale
● Ritm jonctional accelerat
● Tahicardie jonctionala nonparoxistica
● Tahicardie paroxistica supraventriculara cu implicarea jonctiunii AV
(AVNRT, AVRT)
 Batai premature atriale

Generate intr-un focar din atriu, diferit de cel sinusal. Apar precoce fata de bataile
sinusale (sunt active).

● Unda P’ diferita de unda P sinusala- aspect variabil in functie de localizarea

centrului ectopic.

● (P’R) diferit fata de (PR) sinusal (din cauza localizarii diferite fata de NSA).

● Complexul QRS al extrasistolei:

- poate fi absent (bataie prematura atriala blocata)
- poate fi diferit de complexul QRS sinusal (din cauza faptului ca unele teritorii
ventriculare sunt refractare)
- poate fi identic cu complexul QRS sinusal

● Pauza post-extrasistolica: in general este non-compensatorie (in general NSA

este resetat de extrasistola).
Batai premature atriale in bigeminism
Batai premature atriale in trigeminism
 Tahicardia atriala focala, TAF

● Un centru ectopic atrial; unde P similare intre ele; aspectul undelor P depinde de localizarea centrului
ectopic in atriu.
●
Frecventa undelor P: >100 bpm (in general 150 – 250/minut)

● Unda P preceda complexul QRS. La frecvente cardiace > 180/minut si P:QRS = 1:1, unda P este
suprapusa pe ECG peste unda T precedenta si mascata de aceasta.
●
Transmiterea AV poate fi 1:1 sau cu bloc AV grad 2 (sistematizat sau nu)
Frecventa depolarizarii ventriculare este regulata daca conducerea AV este sistematizata

●
Manevrele vagale cresc blocul AV (ex. de la 2/1 la 3/1), dar nu intrerup descarcarile atriale (unda P nu
isi schimba morfologia).

Mecanism:
●
Automatism anormal
●
Posibil circuit de reintrare care se comporta ca centru ectopic.

In general TAF este un tip paroxistic de tahicardie SV (TPSV) : apare si inceteaza brusc; dureaza secunde
– zile.
Cauze: toxicitate digitalica; infarct miocardic; cord pulmonar; exces de cofeina/alcool.
Tahicardia atriala focala cu bloc AV poate fi semn de intoxicatie digitalica.
 Tahicardia atriala focala, TAF

Unde P cu morfologie non-sinusala (negative in I,II; pozitive in aVR), dar uniforma;

(PR)>0,12sec → P din focar atrial; AV=110 bpm→ tahicardie atriala focala
 Tahicardie atriala multifocala (TAM)

Exista multiple situri atriale care descarca.

Pe ECG: unde P cu aspecte diferite (depinzand de pozitia centrului care a
initiat fiecare depolarizare atriala) – in scop diagnostic trebuie identificate cel
putin 3 tipuri diferite de unda P.
Frecventa undelor P: >100 bpm (in general 150 – 250/minut)
Intervalul PR variabil (pentru ca exista centri atriali de descarcare diferiti →
au pozitie diferita fata de NAV).
Ritm atrial neregulat; ritm ventricular neregulat.

Patologie relativ rara.

Cauze: hipoxie, boala pulmonara, dezechilibre electrolitice
Mecanism: automatism anormal.
 Tahicardie atriala multifocala (TAM) in BPOC

1 3 1 1 2 3 3 1 2 2 2

Pacient cu BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica).

Tahicardie atriala multifocala: ritm rapid (>100 bpm), neregulat; P polimorf (cel putin 3 focare atriale)
Semne HVD (deviere axiala dreapta, R proeminente in V1)
 Batai premature jonctionale

Generate in jonctiune (NAV).

Impulsul de depolarizare apare mai precoce decat cel sinusal.

● Unde P’ negative in derivatiile inferioare

● Relatia P'/QRS: In functie de localizarea centrului ectopic jonctional
(superior/mediu/inferior), P' apar inainte/in timpul/dupa QRS.
Daca unda P' precede complexul ventricular (focar aflat in regiunea superioara a
NAV), intervalul P’R < 0.12’’
● Complexul QRS al bataii premature este similar QRS al bataii sinusale (daca
nu exista conducere aberanta).
● Pauza post-extrasistolica poate fi non-compensatorie (resetare NSA) sau
compensatorie (nu este resetat NSA).
Batai premature jonctionale
 Ritmul jonctional accelerat si
tahicardia jonctionala neparoxistica
Sunt non-paroxistice (non-episodice): instalare si terminare gradate.
Nu inceteaza la manevre vagale.

Cauze:
● Cel mai frecvent: intoxicatie digitalica.
● Alte cauze: infarct miocardic, post-chirurgie cardiaca, boli inflamatorii cardiace.

AV = 70 – 100 bpm pentru ritmul jonctional accelerat si 100-120 bpm pentru tahicardia
jonctionala neparoxistica.
(“ritm accelerat” si “tahicardie” pentru ca frecventa intrinseca de depolarizare a NAV este de 40
– 60 bpm)

ECG:
Unda P negativa in derivatiile inferioare, situata inainte/in timpul/dupa complexul QRS
(depinde de pozitia in NAV a centrului care produce impulsul de depolarizare).
Similar ca aspect cu TPSV, cu exceptia faptului ca incepe si se termina gradat, nu brusc ca
TPSV si debutul nu este indus de o bataie prematura ca la TPSV.
 Ritm jonctional accelerat (cu BRD)
AV=72 bpm, complexele QRS nu sunt precedate de unde P;
aspectul complexelor QRS: de batai de origine supraventriculara, cu BRD
 Tahicardie jonctionala nonparoxistica

unde P negative in derivatiile inferioare (depolarizare atriala in sens opus celei produse de NSA)
si (PR)<0.12 sec → origine jonctionala;
in corelatie cu frecventa (AV intre 100-150 bpm)→ tahicardie jonctionala, probabil nonparoxistica
 Tahicardia paroxistica supraventriculara cu implicarea
jonctiunii AV
“Paroxistica”= incepe si se termina brusc; indusa de o bataie prematura.

Mecanism:
1. cel mai frecvent mecanism: AVNRT (AV Node Reentry Tachycardia)- prin reintrare in
nodul AV
2. mai rar: AVRT (Atrio-Ventricular Reciprocating Tachycardia)- presupune existenta
unui fascicul accesoriu atrio-ventricular (Kent)

Circuitele de reintrare in AVNRT, respectiv AVRT

AVNRT: AVRT:
reintrare reintrare
in NAV prin fascicul
accesor
atrio-ventricular
Mecanism propus pentru explicarea producerii TPSV tip AVNRT

ERP=effective
refractory period
 Tahicardia paroxistica supraventriculara
cu implicarea NAV
ECG:
● Unda P negativa in derivatiile inferioare; poate fi situata
inainte/in timpul/dupa complexul QRS.
● Daca unda P precede complexul QRS, intervalul PR este scurt
(<0.12 secunde).
● La frecvente ventriculare > 180 bpm, unda P este mascata de
unda T precedenta.
● Ritm cardiac regulat.
● HR = 140 – 220 bpm
● Complex QRS ingust, daca nu exista anomalie de conducere
intraventriculara.
● Manevrele vagale pot termina aritmia crescand perioada
refractara in nodul AV.
 Tahicardie paroxistica supraventriculara
indusa de extrasistola atriala
ritm sinusal TPSV
AV<100 bpm AV=150 bpm

extrasistola atriala declansatoare

 Flutterul atrial

Circuit mare de reintrare in tesutul atrial, in general din cauza modificarii

patologice a tesutului (ischemie, dilatare atriala, etc.).
Cel mai frecvent, reintrare prin tesutul situat intre inelul valvei tricuspide si VCI (istmul
cavotricuspid) =flutter atrial isthmus-dependent.

Pe ECG:
● Nu exista unde P; exista undele F care reprezinta depolarizarea + repolarizarea
atriala. Undele F: unde regulate, asemanatoare intre ele (la acelasi pacient). Se
observa bine in general in DII, V1.
● Frecventa undelor F= 250 – 350/minut.
● Nu exista linie izoelectrica (undele F au aspect de “dinti de fierastrau”).
● Frecventa ventriculara depinde de conducerea prin nodul AV- in general nu este 1:1,
ci bloc AV functional de grad II, 2/1 - ‚n’/1 (sistematizat sau nesistematizat).
Foarte rar transmisie AV 1:1 (atunci trebuie suspectat si sindrom de preexcitatie).
● Complex QRS ingust daca nu sunt asociate alte patologii cardiace.
● Manevrele vagale cresc blocul AV, dar nu opresc flutterul; la oprirea manevrelor
vagale, revine gradul de transmitere AV initial.
Flutter atrial cu bloc variabil
Flutter atrial cu bloc variabil
 Fibrilatia atriala
Cea mai frecventa aritmie cardiaca intalnita in clinica.

Cauze:
● In general este asociata unei patologii cardiace
● Alti factori: exces de cafeina, alcool, droguri ilegale; boli acute intercurente;
hipertiroidism; patologie pulmonara; etc.

Exista forme paroxistice (in abuz de cafeina/alcool/...; IM; coronarografie) si forme

cronice de fibrilatie atriala.

Mecanism: numeroase circuite de reintrare foarte mici, cu multe unde de depolarizare

atriala.

ECG:
● nu exista unde P; exista unde de fibrilatie (‚f’), neregulate ca aspect si frecventa, de
mica amplitudine, cu frecventa de 400 – 600/minut; se observa bine in derivatia V1.
● Nu se poate identifica linie izoelectrica
● Frecventa cardiaca este variabila:
- In general raspuns ventricular= 120 – 160/minut la pacienti netratati
- La pacienti tratati cu digitala, beta blocante sau cu patologie nod AV (ex. bloc grad III):
ritm ventricular mai lent
- In cazul unui ritm ventricular foarte rapid trebuie suspectata existenta unei cai accesorii.
Fibrilatie atriala

Subdenivelare ST in II,III,aVF- efect digitalic.

Fibrilatie atriala
Anomalii de ritm active ventriculare
● Batai paroxistice (extrasistole) ventriculare
● Ritm idioventricular accelerat
● Tahicardie ventriculara
● Flutter ventricular
● Fibrilatie ventriculara
 Batai premature (extrasistole) ventriculare

Sunt batai ectopice cu punct de plecare ventricular, active (apar in

prezenta unui ritm supraventricular transmis la ventriculi)
● Complex QRS ingust sau larg (depinde de pozitia centrului de
depolarizare fata de fasciculul His)
In general axul complexului QRS este diferit fata de cel din ritmurile
supraventriculare (sinusal/atrial/jonctional). Exceptie: batai ventriculare
cu forma apropiata de a celor cu origine supraventriculara cand focarul
ventricular se afla foarte aproape si la egala distanta de ramurile
fascicului His.
● Frecvent anomalii de repolarizare ventriculara (discordanta intre
axul QRS si axul undei T).
Batai premature (extrasistole) ventriculare
 Ritmul idioventricular accelerat

● Ritm activ ectopic in care ventriculii sunt depolarizati de un centru situat

ventricular.
Caracteristici ECG:
● Frecventa contractiilor ventriculare este mult mai rapida decat cea
obisnuita a unui pacemaker ventricular: 50-100 bpm
● Complex QRS ingust sau larg (depinde de pozitia centrului de depolarizare
fata de fasciculul His)
In general axul complexului QRS este diferit fata de cel din ritmurile
supraventriculare (sinusal/atrial/jonctional). Exceptie: batai ventriculare cu forma
apropiata de a celor cu origine supraventriculara cand focarul ventricular se afla
foarte aproape si la egala distanta de ramurile fascicului His.
● Frecvent anomalii de repolarizare ventriculara (discordanta intre axul QRS
si axul undei T).
 Ritm idioventricular accelerat (cu disociere AV)
AV=78 bpm

complexe QRS largi, ax rotit stanga, aspect crestat (ca de bloc ram, dar diferit de aspectul tipic al BRD);
in aproape toate derivatiile opozitie intre ax QRS si ax T => batai ventriculare ;
la o frecv. 78 bpm = ritm idioventricular accelerat
BAV grad III: se pot observa unele unde P suprapuse
Ritm idioventricular accelerat (a se vedea si ECG urmator)

batai de captura (“capture beats”)

precedate de unda P, cu (PR)>0.12 sec
Ritm idioventricular accelerat (continuarea ECG anterior)

batai de captura bataie de fuziune

 Tahicardia ventriculara

≥ 4 depolarizari succesive de origine ventriculara, cu frecventa > 100 bpm (100-250 bpm).

Aspect ECG: ca de batai de origine ventriculara

●
Complexe QRS de obicei largi (≥0.12’’) cu morfologie anormala (exceptie: cand focarul ventricular se
gaseste foarte aproape de ramurile fasciculului His).
●
Ax QRS in general orientat anormal
●
Segmentul ST si unda T sunt disjuncte fata de complexul QRS si dismorfe.

TV sustinuta= care dureaza ≥ 30’’- trebuie tratata.

TV nesustinuta= cu durata <30”.
TV (sustinuta/nesustinuta) poate fi element premonitoriu al dezvoltarii fibrilatiei ventriculare.

De obicei in TV exista disociere AV: atriile au propriul ritm, care este dificil de evaluat din cauza complexelor
QRS inalte, deformate si a modificarilor ST-T.
Uneori apar:
- complexe QRS de captura (de origine supraventriculara)
- complexe QRS de fuziune (o parte din nventricul depolarizata de stimul suprajonctional, cealalta de stimul
ventricular).

Mecanism: reintrare/ centru ectopic/ activitate declansata.

 Tipuri de tahicardie ventriculara

TV monomorfa: exista doar un tip de complex ventricular. Ritm

ventricular destul de regulat.

TV polimorfa: exista variatie a complexelor ventriculare, de la o bataie

la alta.
Torsada varfurilor= tip de TV polimorfa asociat cu interval QT lung:
complexe ventriculare care isi schimba progresiv axul.
Tahicardie ventriculara monomorfa
 TV polimorfa tip torsada varfurilor (torsade de pointes)
(aici QT lung, fenomen “R pe T”)

Extrasistola Extrasistola TV polimorfa

(QT)>0.44sec

ECG

Presiunea arteriala
 Flutterul ventricular

Aritmie ventriculara rapida (250 – 300 depolarizari ventriculare /minut).

Unde oscilatorii, relativ monomorfe si ample.
Fara diastola electrica.
Netratat determina fibrilatie ventriculara.
Flutter ventricular

AV~300 bpm
 Fibrilatia ventriculara

Nu este prezenta sistola mecanica.

ECG: unde neregulate.
Cu cat amplitudinea este mai mica, cu atat FiV este mai
avansata.
 Fibrilatie ventriculara
15 unde f in 2 sec= 450 unde f / minut 2 secunde
Va multumesc pentru atentie.
Pe saptamana viitoare!