METABOLISM GLUCIDIC

Alimente :glucoza, fructoza, galactoza,dizaharide, polizaharide Dizaharidele si ploizaharidele

sunt hidrolizate de enzimele digestive la monozaharide Absorbţia monozaharidelor se face la
nivelul intestinului subţire, viteza de absorbţie fiind de 3 ori mai mare la nivelul jejunului, decât
în rest.După ce au fost absorbite la nivelul intestinului subţire monozaharidele ajung în circulaţia
portală, asta însemnând că ficatul este organul care va decide distribuţia lor ulterioară în
circulaţia sistemică . După ce intra in celulele care prezintă necesităţi glucidice (intrare decisă
pentru unele ţesuturi de prezenţa sau absenţa insulinei), monozaharidele sunt fosforilate pentru a
împiedica ieşirea lor din celulă. Glucoza poate sa fie fosforilată de 2 enzime :hexokinaza si
glucokinaza. Glucozo – 6 – fosfatul obţinut ca urmare a acţiunii hexokinazei sau glucokinazei
poate să fie folosit pentru :
1. Obţinere de energie (ATP), în glicoliză care poate sa fie continuată sau nu de ciclul
Krebs
2. Obţinerea glicogenului în ficat (100 grame glicogen) şi muşchi (250 grame glicogen);
3. Obţinerea de pentoze pentru biosinteza acizilor nucleici si de NADPH pentru
biosintezele reductive (colesterol, acizi graşi) în calea pentozo-fosfaţilor;
4. Obţinerea glicerolului şi a acetil ~CoA necesare pentru biosinteza trigliceridelor si a
acizilor graşi
5. Obţinerea acidului glucuronic important pentru detoxifierea organismului ;
6. Obţinerea altor monozaharide (galactoză, fructoză ) sau a unor aminoacizi neesenţiali.
Biosinteza glucozei
Se face in perioadele de absenta a glucozei (in special pt creier)din : lactatul obtinut in
glicoliza anaeroba, glicerolul rezultat la hidroliza trigliceridelor, aminoacizi
glucoformatori(in special alanina)

METABOLISM LIPIDIC
alimente :trigliceride, colesterol,fosfolipide, vitamine liposolubile
absorbtie –intestin-chilomicroni-circulatie limfatica- sange-tesuturi-lipoprotein lipaza -la ficat
resturi chilomicronice
trigliceride-hidroliza-glicerol+acizi grasi
acizii grasi -beta oxidare – acetil CoA
Acetil-CoA poate sa
1 intre in.ciclul Krebs
2.poate sa fie folosit pt biosinteza colesterol
3. biosinteza corpi cetonici
Biosinteza lipide
Acizi grasi :din acetil CoA rezultat din glucoza
Trigliceride – din glicerol fosfat si acizi grasi
Colesterol – din acetil CoA

METABOLISM PROTEIC
Proteine alimentare-stomac(enzime proteolitice)-intestin(enzime proteolitice)-peptide mici,
aminoacizi
aminoacizii absorbiti-circulatia portala-ficat
aa in ficat
1.partial folositi pt biosinteza proteine(proprii ficatului si majoritatea proteinelor plasmatice)
2.partial trimisi in plasma - fondul comun de aminoacizi
3 azotul-folosit pt biosinteza de baze purinice si pirimidinice
4.catabolism schelet atomi de C(ciclul Krebs) si gruparea NH2 uree
Biosinteza
aminoacizi neesentiali- din intermediari ai ciclului Krebs
proteine – in ribozom

JONCTIUNI METABOLICE
glucozo-6-fosfat
piruvat
acetil CoA
 INTEGRARE METABOLISM
CATABOLISM SI ANABOLISM

A compartimentare intracelulara
1 glicoliza – citoplasma
2.biosinteza acizilor grasi –citoplasma
3.beta oxidarea acizilor grasi – mitocondrie si peroxizomi
4.dubla compartimentare : GNG si ciclul ureogenetic

B Reglare Enzime
1. alosteric
2.covalent- fosforilare-defosforilare
3.cantitativ
C Hormoni
insulina: hipoglicemiant
glucagon,adrenalina – hiperglicemianti
Raportul insulina/glucagon
Cortizol, estrogeni,androgeni hormoni tiroidieni, hormonul de crestere

D Compartimentare pe organe
FICAT
MUSCHI SCHELETIC
MIOCARD
TESUT ADIPOS
CREIER

FICAT
metabolism glucidic
stocare glicogen ,gluconeogeneza,calea pentozofosfatilor, calea acidului glucuronic
metabolism lipidic
beta oxidare acizi grasi, biosinteza corpi cetonici, nu poate utiliza corpii cetonici, biosinteza
colesterol si acizi biliari, biosinteza acizi grasi si trigliceride
metabolism proteic
aminoacizii ramificati- combustibilul preferat
ciclul ureogenetic
TESUT ADIPOS
adipocite- 65% trigliceride
combustibil preferat – glucoza
sinteza si degradarea trigliceridelor – in echilibru
preia TG din plasma –VLDL si chilomicroni- lipoprotein lipaza
sinteza TG se poate face doar daca exista glicerol-3 fosfat(provenit din glicoliza)
catabolism TG – lipaza hormon sensibila: glicerol si acizi grasi spre ficat
MIOCARD
metabolism exclusiv aerob
bogat in mitocondrii
combustibil preferat- acizii grasi
poate utiliza corpi cetonici
CREIER
20% oxigen consumat desi reprezinta doar 2% din masa corporala
dependent de glucoza – consuma 70% din glucoza ingerata zilnic (aproximativ 120 grame)- la
glicemii mai mici de 30 mg/ml impedimente majore de functionare
nu poate utiliza acizii grasi – nu traverseaza bariera hematoencefalica
nu are rezerve energetice
poate utiliza corpi cetonici
-are nevoie de ATP pt pompa Na/K- ATP-azica pt transmiterea impulsurilor nervoase

Profilul metbolic al principalelor organe interne

Calea metabolica Ficat Muschi Creier Rinichi Adipocit Eritrocit

Ciclul Krebs
+++ +++ +++ +++ + -
Oxidarea acizilor grasi
+++ +++ - +++ - -
Sinteza corpilor cetonici
+++ - - - - -
Oxidarea corpilor cetonici
- +++ +++ ++ + -
Calea pentozofosfatilor
+++ + + + ++ +++
Sinteza glucozei
+++ - - ++ - -
Sinteza acizilor grasi
+++ - - - + -
Sinteza lactatului
+ +++ - + + +++
Metabolizarea
+++ +++ - - - -
glicogenului
+++ - - - - -
Sinteza ureei
MONEDE ENERGETICE
ATP – adult sanatos 70 kg sintetizeaza si degradeaza zilnic aproximativ 100 kg
ATP
Creatin – fosfat – rezerva energetica pt muschiul in contractie
NADH si FADH2 – rezultate in procese catabolice – genereaza ATP in lantul
respirator
NADPH pt biosintezele reductive
REZERVE ENERGETICE
Glicogen- muschi si ficat
Trigliceride- tesut adipos
Proteine- nu se depoziteaza – in caz de necesitate utilizare aminoacizi din muschiul
scheletic

Depozitele energetice ale unui barbat adult de 70 kg

Tesut Sursa energetica Grame Kcal
Tesut adipos Trigliceride 13000 120000
Ficat Glicogen 100 400
Trigliceride 50 450
Muschi Glicogen 500 2000
Trigliceride 300 2700
Sange Glucoza 15 60
Trigliceride 4 35
Acizi grasi liberi 0.5 5
Valoarea energetica a elementelor calorigene ale organismului folosita in practica
este urmatoarea:
 glucide=4 kcal/g sau 16,7 jouli
 lipide= 9kcal/g sau 37,7 jouli
 proteine=4kcal/g sau 16,7 jouli
 alcool= 7kcal/g sau 29,3 jouli
 trigliceride cu lant mediu=≈ 8kcal/g
 emulsie lipidica 10% = 1,1 kcal/ml
Balanta energetica
Aport energetic(nutrienti)- Consum energetic
Consum energetic
1. metabolism bazal- nivel minim de energie necesar mentinerii vietii- functiile
organelor si homeostazia(mai usor de masurat metabolism de repaus cu 10 % mai
mare)
2. termogeneza – indusa de alimente si termoreglarea
3. efortul fizic
la copii si adolescenti- consum energetic aferent cresterii
batrani- scadere masa musculara
Surse de energie la individul antrenat

Sursa Localizare Echivalent de Epuizare

energie
Derivati Muschi 7-10 kcal 8 sec
fosforilati
(ATP,
fosfocreatina)
Glicogen Muschi 1600 kcal 1-2 ore
ficat 400 kcal
Lipide Tesut adipos 50-70000 kcal 20-40 zile
Proteine Muschi 10000 kcal 40 zile
POSTPRANDIAL
raportul insulina/glucagon crescut
FICAT
stocare glicogen
sinteza acizi grasi si TG – VLDL
aminoacizi – partial utilizati si partial distribuiti spre tesuturi
excesul - ciclul ureogenetic
TESUT ADIPOS
lipoprotein lipaza – TG din chilomicroni si VLDL
glucoza- glicoliza- ATP si glicerol-3- fosfat pt sinteza trigliceride
MUSCHI
-utilizeaza glucoza drept combustibil de repaus
POST
– tinta principala este furnizarea glucozei pt creier
POST SCURT – 3-18 ore
Raportul glucagon /insulina crescut
FICAT
glicogenoliza
GNG din lactat, glicerol, aminoacizi
MUSCHI- in repaus utilizeaza acizii grasi drept combustibil si aminoacizi
MIOCARD- utilizeaza acizii grasi
TESUT ADIPOS- lipoliza
CREIER – foloseste glucoza din GNG
POST MODERAT 1-3 zile
Rezervele hepatice de glicogen sunt epuizate
Creierul foloseste majoritar glucoza din GNG
POST PRELUNGIT – peste 3 zile
creier-foloseste corpii cetonici
miocardul- foloseste corpii cetonici
muschi –utilizeaza corpii cetonici- conserva aminoacizii
supravietuire – 30 zile- 3 luni in functie de rezervele energetice