METABOLISM

INTEGRATIV
Prof Dr. Irina Stoian
Metabolism Glucidic
 Alimente :glucoza, fructoza, galactoza, polizaharide
 Absorbtie- monozaharide – circulatia portala- ficat
 glucozo-6-fosfat :
 1.glicoliza aeroba – acid piruvic- acetil-CoA-ciclul
Krebs
 2.glicoliza anaeroba – acid lactic
 3.calea pentozo fosfatilor- NADPH si pentoze
 4.glicogen
 5. acid glucuronic
Biosinteza glucoza

 1.din lactat
 2.din glicerol rezultat la hidroliza trigliceridelor din tesutul adipos
 3. din aminoacizi- in special alanina- ciclul Cori
 4.din propionil CoA rezultat din beta oxidarea acizilor grasi si degradare
leucina,valina, treonina
METABOLISM LIPIDIC
 alimente :trigliceride, colesterol,fosfolipide,
vitamine liposolubile
 absorbtie –intestin-chilomicroni-circulatie
limfatica- sange-tesuturi-la ficat resturi
chilomicronice
 trigliceride-hidroliza-glicerol+acizi grasi
 beta oxidare – acetil CoA
 1.ciclul Krebs
 2.colesterol
 3.corpi cetonici
BIOSINTEZA
 Acizi
grasi :din acetil CoA rezultat din
glucoza
 Trigliceride – glicerol fosfat si acizi grasi
Metabolism proteic
 proteine-stomac-intestin-peptide mici,
aminoacizi
 aminoacizi-circulatia portala-ficat
 ficat
 1.proteine
 2.aminoacizi in plasma- fondul comun de
aminoacizi
 3.N- baze purinice si pirimidinice
 4.catabolism – schelet atomi de C(ciclul Krebs)
si gruparea NH2 uree
BIOSINTEZA
aminoacizi neesentiali-
intermediari ai ciclului Krebs
proteine - ribozom
REZERVE ENERGETICE

GLICOGEN- muschi si ficat

Trigliceride- tesut adipos
Proteine- nu se depoziteaza –
utilizare aminoacizi din muschiul
scheletic
JONCTIUNI METABOLICE

glucozo-6-fosfat
piruvat
acetil CoA
CICLUL KREBS - CALE AMFIBOLICA
INTEGRARE

 CATABOLISM SI ANABOLISM
 compartimentare intracelulara
 1 glicoliza – citoplasma
 2.biosinteza acizilor grasi –citoplasma
 3.beta oxidarea acizilor grasi – mitocondrie si peroxizomi
 4.dubla compartimentare : GNG si ciclul ureogenetic
 Reglare Enzime
 1. alosteric
 2.covalent- fosforilare-defosforilare
 3.cantitativ
2 si 3 - hormoni
 HORMONI

insulina:hipoglicemiant
glucagon,adrenalina – hiperglicemiante
Raportul insulina/glucagon
 cortizol
 estrogeni
 androgeni
 hormoni tiroidieni
Compartimentare pe organe

 FICAT
 MUSCHI SCHELETIC
 MIOCARD
 TESUT ADIPOS
 RINICHI
 CREIER
FICAT
 metabolism glucidic
stocare glicogen
gluconeogeneza
calea pentozofosfatilor
calea acidului glucuronic
glicoliza in ficat nu este activata de insulina
ficatul are receptori pt insulina- sinteza enzimelor
glicolitice
FICAT

 metabolism lipidic
 beta oxidare acizi grasi
 biosinteza corpi cetonici
 nu poate utiliza corpii cetonici
 biosinteza colesterol si acizi biliari
 biosinteza acizi grasi si trigliceride
FICAT

 Metabolism proteic
 alfa-cetoacizii rezultati din catabolismul aa-
combustibilul preferat
 ciclul ureogenetic
TESUT ADIPOS

 adipocite- 65% trigliceride

 combustibil preferat – glucoza
 sinteza si degradarea trigliceridelor – in echilibru
 preia TG din plasma –VLDL si chilomicroni- lipoprotein
lipaza
 sinteza TG se poate face doar daca exista glicerol-3
fosfat(glicoliza)
 catabolism TG – lipaza hormon sensibila: glicerol si acizi
grasi spre ficat
MUSCHI SCHELETIC

 -stocare glicogen – pt nevoile proprii

 nu are receptori pt glucagon- glicogenoliza stimulata de epinefrina
 -glicoliza anaeroba si aeroba
 nu face gluconeogeneza
 nu sintetizeaza acizi grasi
 utilizeaza acizi grasi- combustibil preferat in repaus(postprandial
foloseste glucoza)
 poate utiliza corpi cetonici
 rezerva de aminoacizi pt GNG
 in contractie : creatin- fosfat, glicogen, acizi grasi
MIOCARD

 metabolism exclusiv aerob

 bogat in mitocondrii
 combustibil preferat- acizii grasi
 poate utiliza corpi cetonici
CREIER

 20% oxigen consumat desi reprezinta doar 2% din masa corporala

 dependent de glucoza – consuma 70% din glucoza ingerata zilnic
(aproximativ 120 grame)- la glicemii mai mici de 30 mg/ml
impedimente majore de functionare
 nupoate utiliza acizii grasi – nu traverseaza bariera
hematoencefalica
 nu are rezerve energetice
 poate utiliza corpi cetonici
 -arenevoie de ATP pt pompa Na/K- ATP-azica pt transmiterea
impulsurilor nervoase
RINICHI

 faceGNG – sursa semnificativa de glucoza in

perioadele de post prelungit
 responsabil cu eliminarea toxinelor
 consumator de energie
 MONEDE ENERGETICE
 ATP– adult sanatos 70 kg sintetizeaza si
degradeaza zilnic aproximativ 100 kg ATP
 Creatin
– fosfat – rezerva energetica pt
muschiul in contractie
 NADH si FADH2 – rezultate in procese
catabolice – ATP in lantul respirator
 NADPH pt biosintezele reductive
Balanta energetica
 aport energetic- consum energetic
 Consum energetic
1. metabolism bazal- nivel minim de energie necesar
mentinerii vietii- functiile organelor si homeostazia(mai
usor de masurat metabolism de repaus cu 10 % mai mare)
2. termogeneza – indusa de alimente si termoreglarea
3. efortul fizic
la copii si adolescenti- consum energetic aferent cresterii
batrani- scadere masa musculara- scadere metabolism
bazal
Activitate fizica
Evaluare antropometrica a starii
nutritionale
 IMC- indice de masa corporala = kg/cm2
Calcul greutate ideala
 Metropolitan Life Insurance
Bărbați: 50+[0,75*(h-150)]+[(v-20)/4]
Femei: 50+[0,75*(h-150)]+[(v-20)/4]*0.9
 Lorentz (modificată)
Bărbați: [h-100-((h-150)/4))] + ((v-20)/4))
Femei: [h-100-((h-150)/2,5))] + ((v-20)/6))

*h = înălțimea în cm, v = vârsta în ani

 Diferenta greutatea actuala-greutatea ideala
 Calcul necesar caloric zilnic
 Pentru Barbati:
 RMB = 10 x Greutate (kg) + 6.25 x Inaltime (cm) – 5
x Varsta (ani) + 5
 Pentru Femei:
 RMB = 10 x Greutate (kg) + 6.25 x Inaltime (cm) – 5
x Varsta (ani) – 161
 Costul activitatilor
 1.2 – Munca sedentara si putine alte activitati
 1.375 – Munca in picioare sau exercitii usoare 1-3 zile pe
saptamana
 1.55 – Activitati zilnice moderate sau exercitii 5-6 zile pe
saptamana
 1.725 – Exercitii intense zi de zi sau munca fizica intensa plus
exercitii 1-3 zile pe saptamana
 1.9 – Exercitii foarte obositoare si indelungate, de genul
antrenamente pentru maraton de 2 sau mai multe ori pe
saptamana sau munca fizica intensa plus exercitii de peste 3 ori
pe saptamana
 Necesar calorii : RMB X Costul activitatilor

 Glucide 55%
 Proteine 15 %
 Lipide 30%
Mese
 dimineata 20-25%
 pranz 25-30%
 cina 20-25%
2 gustari zilnice
Plan alimentar

www.oneden.com
POSTPRANDIAL INSULINA/GLUCAGON

 FICAT
 nu stimulam glicoliza(insulina nu activeaza glicoliza
hepatica)
 stocare glicogen
 sinteza acizi grasi si TG – VLDL
 aminoacizi – partial utilizati si partial distribuiti spre
tesuturi
 ciclul ureogenetic
POSTPRANDIAL INSULINA/GLUCAGON

 TESUT ADIPOS
 lipoprotein lipaza – TG din chilomicroni si VLDL
 glucoza- ATP si glicerol-3- fosfat
 MUSCHI
 -utilizeaza glucoza drept combustibil
 Rinichi
 creier
 miocard
POST SCURT glucagon/insulina

 FICAT
 glicogenoliza
 GNG din lactat, glicerol, aminoacizi
 MUSCHI- acizii grasi
 MIOCARD- acizii grasi
 TESUT ADIPOS- lipoliza
 Creier – glucoza din GNG
POST MODERAT 1-3 zile

 FICAT
 GNG pt creier
 MUSCHI-utilizeaza acizi grasi
 -proteoliza pt a furniza aa pt GNG
 MIOCARD – utilizeaza acizii grasi
 CREIER- glucoza din GNG
 TESUT ADIPOS
Post Prelungit – mai mult de 3 zile

 creier- corpi cetonici

 muschi – corpi cetonici- scutesc aa pt GNG

 supravietuire– 30 zile- 3 luni in functie

de rezervele energetice
Tesutul adipos prefera ca sursa energetica
A.Acizii grasi
B Aminoacizii
C.Corpii cetonici
D.Glucoza
E.Creatin fosfatul
 
Miocardul:
 A. are metabolism exclusiv anaerob
 B.prefera drept sursa energetica acizii grasi
 C.postprandial foloseste corpii cetonici drept resursa
energetica
 D.in perioadele de post prelungit utilizeaza numai
glucoza provenita din gluconeogeneza
 E.in timpul postului de scurta durata (3-18 ore)
foloseste scheletul de atomi ai aminoacizilor ca si sursa
energetica
Acidul piruvic NU este precursor pentru
 Glucoza
 Alanina
 Acid lactic
 Oxaloacetat
 Corpi cetonici
Postprandial:
 A. ficatul utilizeaza glicogenul
 B. muschiul utilizeaza glicogenul
 C.creierul utilizeaza corpii cetonici
 D.miocardul utilizeaza acizii grasi ca si sursa
energetica
 E.tesutuladipos foloseste acizii grasi ca si sursa
energetica
In perioadele de post prelungit corpii cetonici
NU pot sa fie folositi ca si sursa energetica de
catre
 A. creier
 B.ficat
 C. miocard
 D. muschi scheletic
 E.tesut adipos
In postul de scurta durata (3-18 ore)
 A. Ficatul sintetizeaza glicogen
 B. Muschiul sintetizeaza glicogen
 C. Ficatul sintetizeaza trigliceride
 D. In tesutul adipos este favorizata lipoliza
 E.Muschiulfoloseste aminoacizii drept
resursa energetica
Sursa principala de glucoza dupa un post de 12 ore
este reprezentata de:
A. glicogenulmuscular deoarece acesta este in
cantitate mai mare decat glicogenul hepatic
B. gluconeogeneza din lactat
C. gluconeogeneza din glycerol
D. gluconeogeneza din aminoacizii proveniti din
proteoliza musculara
E. glicogenul hepatic