Sunteți pe pagina 1din 43

Metode neinvazive de

investigare a activitatii
mecanice cardiace
Clinice
• Inspectie
• Palpare
• Percutie
• Auscultatie
Paraclinice
• Carotidograma
• Apexocardograma
• Jugulograma
• Fonocardiograma
Fonocardiograma
• Inregistrarea grafica a vibratiilor mecanice
care iau nastere in timpul fazelor ciclului
cardiac
• Vibratiile precordiale au la origine vibratiile
peretilor cardiaci, marilor vase si coloanei
de sange sub actiunea fortelor dezvoltate in
timpul ciclului cardiac
Fonocardiograma. Tehnica de
inregistrare
• Se folosesc microfoane situate in focarele
clasice de auscultatie ale cordului

• Se folosesc filtre care limiteaza frecventele


inregistrate intre 25-200 Hz
Zgomotul 1 (sistolic):
• Durata 120-140 milisecunde
• Tonalitate joasa (frecventa 30-40 Hz)
• Se ausculta bine la apex, dar optim in
spatiul 2-3 parasternal stang
• In mod normal apare nededublat
Zgomotul 1:
• Componente:
a) Contractia ventriculara izovolumetrica pune in
tensiune structurile ventriculare si genereaza vibratii
de frecventa inalta
b) Accelerarea brusca a coloanei de sange imediat dupa
deschidere valvei aortice genereaza vibratii de
frecventa inalta
c) Vibratia peretilor aortici in momentul trecerii de la
ejectie rapida la cea lenta genereaza vibratii de
amplitudine mica
Zgomotul 1

• Componenta valvulara:
– Inchiderea valvalor atrioventriculare si punerea
in tensiune a cordajelor tendinoase
– Deschiderea valvelor sigmoide

MTPA
Zgomotul 1. Variatii de intensitate. Factori
extracardiaci:
• Se ausculta bine la tineri, hipoponderali,
copii.
• Se ausculta slab la obezi, cei cu emfizem
pulmonar, revarsate pleurale sau pericardice
Zgomotul 1. Variatii de intensitate. Factori
cardiaci:
• Daca valvele AV sunt distantate, intensitatea
zgomotului 1 creste ex. tahicardie)
• Daca valvele sunt sclerozate, creste intensitatea
(stenoza mitrala)
• Scade intensitatea in caz de bradicardie sau
intarzierea conducerii atrioventriculare (sistola
ventriculara gaseste valvele atrioventriculare
partial inchise)
Zgomotul 2 (diastolic):
• Durata: 80-100 milisecunde
• Tonalitate inalta ( frecventa 50-70 Hz)
• Se asculta bine la baza cordului, dar optim
parasternal spatiul intercostal II.
• Este dedublat fiziologc in inspir
Zgomotul 2
a) Vibratia de relaxare a muschiului
ventricular
b) Decelerarea coloanei sanguine din aorta si
trunchiul pulmonarei, dupa inchiderea
valvelor sigmoide
c) Inchiderea valvelor sigmiode
d) Deschiderea valvelor atrioventriculare
APTM
Zgomotul 2. Variatii de intensitate. Factori
cardiaci:
• Intensitatea creste in hipertensiune
pulmonara, hipertensiune arteriala, coartatie
de aorta
• Intensitatea scade in caz de calcificare a
valvei aortice, pulmonare
Dedublarea fiziologica a Z2:
• Intervalul dintre inchiderea valvei aortice si
a celei pulmonare este variabil cu respiratia
Dedublarea fiziologica a Z2:
• Inspir (interval AP de 80-90ms)- se
negativeaza presiunea intratoracica- creste
intoarcerea venoasa prin VCS si VCI- creste
debitul VD- se prelungeste sistola VD-
valva pulmonarei se inchide tardiv
• Concomitent, scade intoarcerea sangelui la
AS prin venele pulmonare destinse-scade
sistola VS- valva Ao se inchide precoce
Dedublarea fiziologica a Z2:
• Care este efectul expirului (interval AP de
40-50 ms) asupra dedublarii fiziologice?
Dedublari patologice ale Z2:
a) Dedublarea larga Z2 prin intarzierea inchiderii
valvei pulmonarei (bloc de ram drept, stenoza
pulmonara)
b) Dedublare laga fixa Z2 in defect de sept atrial(
se egalizeaza debitele)
c) Dedublarea paradoxala Z2, cand componenta
pulmonara o precede pe cea aortica (BRS,
Stenoza Aortica stransa). Dedublarea va creste
in expir si va scadea in inspir.
Zgomotul 3
• Durata de 40 milisecunde
• Grup de vibratii cu frecventa joasa
• Aparea la 100-150 ms dupa zgomotul 2
Zgomotul 3
• Corespunde umplerii ventriculare rapide (pasive),
prin contactul dintre peretii ventriculari si jetul de
sange
• E normal la copii, tineri, adolescenti, femei
insarcinate
• Este patologic la cei mai in varsta, indicand
scaderea compliantei ventriculare
• Auscultatoriu se descrie ca un galop protodiastolic
Zgomotul 4
• Grup de vibratii cu frecventa joasa si amplitudine
redusa, care precede Z1, rezultat al accelerarii
suplimentare a coloanei de sange datorita sistolei
atriale
• Este normal auscultat la copii sau persoane slabe
• Poate constitui, patologic, un semn de scadere a
compliantei ventriculului stang (galop presistolic)
• Tahicardia face ca Z3 si Z4 sa se apropie,
generand galop mezodiastolic)
Modificarile fonocardiogramei
prin zgomote supraadaugate:
• Scurte
• Clicuri(cracmente) A)mezo/telesistolic (prolaps de
valva mitrala) B)Protodiastolic de deschidere a
mitralei (stenoza mitrala) C)Ejectie Ao sau
Pulmonar (Hipertensiune arteriala sau pulmonara)
• Galopuri
Modificarile fonocardiogramei
prin zgomote supraadaugate:
• Lungi=SUFLURI
– Sistolice: A) de ejectie: Stenoza aortica sau
pulmonara
B) De regurgitatie: Insuficienta mitrala
sau tricuspidiana
Modificarile fonocardiogramei
prin zgomote supraadaugate:
• Lungi=SUFLURI
– Diastolice : A) de ejectie: Stenoza mitrala sau
tricuspidiana
B) De regurgitatie Insuficienta aortica
sau pulmonara
Carotidograma (pulsul carotidian)
• Inregistrarea pulsatiilor arterei carotide cu
un transductor mecanic sau prin
pletismograf fotoelectric plasat
laterocervical, la nivelul marginii interne a
muschiului sterocleidomastoidian
Intervalele de timp ale sistolei
ventriculului stang
• Sistola electromecanica
• Perioada de ejectie a ventriculului stang
• Perioada de preejectie-parametru de pompa-

Corelatia, de inversa proprotionalitate, cu


frecventa cardiaca, se face cu ajutorul
ecuatiilor de regresie Weissler
Sistola electromecanica
• Intervalul cuprins intre debutul complexului
QRS pe ECG si inchiderea valvei aortice
(zgomot 2 pe fonocardiograma)
PEVS

• Intervalul cand VS expulzeaza sange in


aorta (se masoara pe carotidograma ca fiind
intervalul dintre piciorul pantei ascendente
si incizura dicrota)
PPE
• Intervalul dintre inceputul depolarizarii
ventriculare (debutul QRS pe ECG) si
inceputul ejectiei VS. Se masoara ca
diferenta dintre sistola electromecanica si
PEVS
Raportul PPE/PEVS
• Index al functiei ventriculare
• Normal: 0,35+/-0,04, fara corectie pentru
frecvente cardiace
• In ce sens credeti ca va varia raportul daca
exista reducere a performantei de ejectie a
VS?
Variatii patologice ale
carotidogramei
• In stenoza aortica: PEVS-alungit, iar panta de
ascensiune este lenta si neregulata
• In insuficienta aortica debutul ejectiei este normal,
cu panta ascendenta rapida; totusi, datorita
volumului bataie crescut ce trebuie expulzat in
sistola, PEVS este adesea crescuta, cu doua unde
separate de o incizura mediosistolica (puls bisferic)
Apexocardiograma (ACG)
• Inregistrarea grafica a vibratiilor produse de
miscarile inimii in timpul fazelor ciclului
cardiac
• Este echivalentul unei fonocardiograme
inregistrate in banda frecventelor foarte
joase
ACG
• Se utilizeasa un microfon piezoelectric la
nivelul spatiului intercostal V pe linia
medioclaviculara, cu pacientul in de cubit
lateral stang
ACG
• Permite masurare de intervale sistolice, dar
mai ales este singura mecanograma care
permite inregistrarea de intervale diastolice
ACG
• Investigarea patologiei functiei sistolice
• Investigarea functiei diastolice
– Hipertrofia VS prin suprasolicitare de
presiune(stenoza aortica), duce la aparitia unui
platou dupa punctul E si largirea undei de
sistola atriala
– Anomalii ale umplerii ventriculare, cand unda
sistolei atriale se atenueaza si umplerea
ventriculara lenta ocupa cea mai mare parte
Jugulograma
• inregistrarea grafica a pulsului venos jugular
• reflectare retrograda a variatiilor de presiune
determinate de ciclul cardiac la nivelul AD
• se folosesc captatoare plasate deasupra si la
dreapta jonctiunii dintre clavicula dreapta si
manubriul sternal, orientate caudal, spre
diafragm
Jugulograma in diverse patologii
1.Cresterea amplitudinii undei “a”?
Hipertrofie atriala dreapta
2.Absenta undei “a”?
Fibrilatie atriala
3.Disparitia undei negative “x” si inlocuirea ei cu o
unda pozitiva
Regurgitare tricuspidiana
4. Unda “y” rapida descendenta?
Regurgitarea tricuspidiana