Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Nodul sino-atrial
Atriul drept
Nodul sinoatrial
• Nodul atrio-ventricular (pacemaker) Atriul
stâng
Reţeaua
Nodul Purkinje
• Fasciculul Hiss atrioventricular
Ramuri
Ramuri fascicul
atrioventriculare Hiss
• Reţeaua Purkinje
Reţeaua
Purkinje
Ciclul cardiac
• Constă din succesiunea unor perioade de contracţie – sistolă cu perioade de relaxare
– diastolă.
• Succesiunea acestor evenimente este identică atât pentru inima stângă, cât şi pentru
cea dreaptă.
• Diastola – pe parcursul primei faze a ciclului, sângele sărac în oxigen intră în atriul
drept şi cel oxigenat în atriul stâng.
• Sistola atrială – are loc contracţia atrială şi sângele este împins în ventriculi.
Depolarizarea
Faza de Faza
platou rapidă
atrială
Depolarizarea Repolarizarea
ventriculară ventriculară
12 derivaţii standard
• descrise de Einthoven
• derivaţii bipolare ale membrelor: DI, DII, DIII
• derivaţii unipolare ale membrelor: aVL, aVR, aVF; rezultă prin combinarea a trei
electrozi:
• R (plasat pe braţul drept)
• L (plasat pe braţul stâng)
• F (plasat pe gamba stângă)
• Derivaţii precordiale:
• V1: sp. IV ic la dreapta sternului
• V2: sp. IV ic la stânga sternului
• V3: la 1/2 distanţei dintre V2 şi V4
• V4: sp. V ic LMC
• V5: sp. V ic LAA
• V6: sp. V ic LMA
Standardizarea ECG
• implică:
• pe verticală:
• 1mm = 0,1mV, permiţând
aprecierea amplitudinii
undelor
• pe orizontală:
• 1mm = 0,04 secunde (la
viteza de 25 mm/sec),
permiţând aprecierea
duratei undelor şi
intervalelor
Algoritm de analiză ECG
1. Verificaţi ECG – calitate, calibrare. Este sau nu a bolnavului care vă interesează?
Numele scris, data, ora
2. Care este frecvenţa cardiacă? Ritmul este regulat sau nu?
3. Dacă e regulat, e sinusal sau nu? Există unde P la fel?
4. Care este intervalul PR?
5. Care este axa QRS?
6. Cum este complexul QRS: normal sau nu?
1. Există unde Q patologice?
2. Este QRS larg (peste 120 msec?)
3. Există criterii de SVS?
7. Cum este segmentul ST? Normal, supra-, subdenivelat?
8. Sunt undele T normale? Care este intervalul QT?
9. Există unde U?
Semiologia aritmiilor
• Anamneza
• Modul de debut (gradat sau brusc)
• Modul de terminare al episodului aritmic (gradat sau brusc)
• Modul de percepere al ritmului cardiac (neregulat sau regulat)
• Frecvenţa cardiacă
• Prezenţa simptomelor însoţitoare (dispneee, precordalgii, cefalee, sincopă, anxietate)
• Modul de răspuns la tratament
• Frecvenţa de reapariţie în timp (zilnic, săptămânal, lunar)
• Palpitaţii
• Diferit resimţite după tipul de aritmie (sau nepercepute)
• Simptome şi semne de ischemie de organ
• Cerebral, cardiac, renal, mezenteric
• Simptome şi semne de deficit funcţional cardiac
• Cardiomiopatia tahicardică
Tahicardia sinusală
Definiţie: creşterea frecvenţei de descărcare a NSA
! Nu este de regulă o boală → semn în cadrul unei alte afecţiuni
• Clinic: – FC > 100/min → 150/min
– Ritm regulat
– FC variază în funcţie de respiraţie, mişcare
Bradicardia sinusală
• Cauze:
• Fiziologice: vârsta, atleţi, sarcină, vagotonie
• Toxice: digitală, β-blocante, calciu-blocante, antiaritmice
• Boli non-cardiace: mixedem, boala Addison, tulburări esofagiene, gastro-
intestinale, diselectrolitemii
• Cardiace: ischemie coronariană, fibroza sistemului excito-conductor
• Afecţiuni congenitale
Bradicardia sinusală
• Simptome:
– datorate ↓ DC:
• cerebral: vertij-lipotimii → sincopă (sdr. Adams-Stokes)
• cardiac: angina pectorală
• renal: respiraţie acidotică → comă
• muscular: astenie fizică / fatigabilitate
Aritmia sinusală (respiratorie)
• Fiziologică la tineri şi vârstnici
• Variaţii a lungimii intervalelor P–P
• Frecvent asimptomatică
• Nu necesită tratament farmacologic
Aritmiile supraventriculare
Extrasistolele atriale
Etiologie:
• Frecvent la cei fără boală cardiacă
• Emoţii, efort fizic intens
• Alcool, cafea, mese abundente
• Medicamente (Digoxin, Efedrina, Tiroxina)
• Tulburări hidro-electrolitice
• Anemii
Tahicardiile paroxistice supraventriculare
Clinic: – palpitaţii
– angină pectorală
– hTA → colaps
– dispnee
NSA Ventricul
Cicatricea
stâng
chirurgicală
Atriul
drept
Valva
tricuspidă
Ventricul drept
Etiologia ESV
• Cardiopatia ischemică, valvulopatii
• IMA, HTA, CMD, CMH, contuzia cardiacă
• Prolaps de valvă mitrală, displazia aritmogenă de VD
• Iatrogenic (digitala, simpatomimetice, teofilina, hipokaliemia secundară terapiei diuretice,
anestezice, antidepresive triciclice)
• Pe cord sănătos: exces de tutun, cafea, stres, efort fizic, tulburări hidroelectrolitice, amfetamine
Simptomatologie: palpitaţii, vertij, sincopă, dureri toracice atipice, fatigabilitate
Aspectul ECG al ESV
Impulsul
electric
NSA
AD
NAV VD
VD
VS
Tahicardie ventriculară
Impulsul
electric
NSA AD
NAV VD
VD VS
Clinica TV
• Dacă episodul de TV este scurt, nesusţinut, este posibilă absenţa simptomelor
• Palpitaţii, astenie, dureri anginoase, dispnee paroxistică, sincopă
• Degenerarea TV în FiV (în absenţa tratamentului) = Moarte subită cardiacă
• Semnele EPA, ale şocului cardiogen se pot instala în decurs de câteva minute
• Deterioare hemodinamică severă – mai ales când frecvenţa TV este mare şi survine pe un
cord bolnav, cu FE scăzută
Ritm sinusal
Tahicardie ventriculară
Aspectul ECG al TV
Succesiune de complexe QRS de tip
ventricular cu frecvenţă 168/min TV nesusţinută repetitivă – pase de TV
întrerupte de perioade de ritm sinusal.
Aspectul ECG al TV
• Clasificare
• BAV de Gradul I
• BAV de Gradul II
• Tip Mobitz I – perioade Luciani-Wenckebach
• Tip Mobitz II
• BAV de grad înalt
BAV gradul I
• fără simptome
• pe ECG: alungirea constantă a intervalului PQ > 0,2 sec, pe seama creşterii duratei
segmentului
• toate impulsurile atriale sunt conduse la ventriculi, cu o întârziere a conducerii la
nivelul nodului AV
Blocurile atrio-ventriculare
BAV gradul II
• cu/fără simptome
• blocarea progresivă sau bruscă a conducerii la ventriculi a impulsurilor atriale
Mobitz I: alungirea progresivă, de la un ciclu la următorul a PR, până ce unda P este blocată (unda
P nu mai este urmată de complex QRS) => perioada Luciani-Wenckebach
Mobitz II: blocarea din când în când a unor unde P pe fondul unor PR normale
BAV grad înalt: blocarea ordonată a undelor P (bloc 2:1, 3:1, 4:1), frecvenţe joase
Perioada Luciani-Wenckebach
Blocurile atrio-ventriculare
Bloc
Bloc