Modificari ECG

in boala cardiaca ischemica

• ECG de repaus,

•Test de efort,

•Monitorizare Holter ECG

Modificari EKG in boala cardiaca ischemica

• Modificari unda T - nou aparute

- cresterea amplitudinii, simetricitiate
- aplatizare, negativare
• Modificari segmet ST- supradenivelare
- subdenivelare
• Modificari complex QRS- aparitia undei Q,
undei QS, amputare unda R
• Bloc de ramura nou aparut
 Aspecte normale ce nu trebuiesc
interpretate ca patologice
• QS-in V1 - normal
• Unda Q < de 0,03 sec. si mai mica de ¼ din R
• Unda Q in DIII normal daca axa QRS intre 0 si
30˚
• Unda Q in aVL daca axa este spre 90˚
• q septal in DI, aVL,V4-V6 < 0,03
• QS in DIII ce se modifica in inspir la obezi
 Aspecte EKG fals pozitive

• Preexcitatia
• Sindrom Brugada
• Pericardita
• Miocardita
• Hemoragie subarahnoidiana
• Hipercalemia
• Pancreatita, colecistita
Aspecte EKG dificil de interpretat in sensul
ischemiei miocardice
• BRS
• Hemibloc anterosuperior stang
• Preexcitatia
• Cordul pulmonar acut
• Blocul de ramura dreapta
• Cord pulmonar cronic cu axa mult la dreapta
BRS
Hemibloc antero-superior stang
• Brugada
Pericardita
Hiperpotasemie
 Grupuri derivatii

• Anterioare V1-V6

• Inferioare DII DIII aVF

• Derivatii laterale DI aVL

 Modificari ECG
in boala cardiaca ischemica
• Unda T- T inalt simetric - ischemie subendocardica
- T negativ - ischemie subepicardica

• Segmentul ST-supradenivelare ST-leziune subepicardica

-subdenivelare ST-leziune subendocardica

• Unda Q, QS sau unda R amputata - necroza

 Boala cardiaca ischemica (BCI)

• Cronica
-Angina pectorala stabila
- alte forme clinice ale BCI
• Acute
-angina pectorala instabila
- infarctul miocardica fara supradenivelare ST
- infarctul miocardic cu supradenivelare de ST
 Angina pectorala stabila
modificari ECG
• ECG normal nu exclude prezenta bolii
• ECG in durere poate evidentia subdenivelari
segment ST peste 1 mm
• Modificari de unda T negativa sau pozitiva,
ascutita, simetrica
• Supradenivelare tranzitorie de segment ST
• Unda Q, QS, amputare unda R
• Hipertrofie ventriculara stanga cu modificari
mixte de repolarizare, blocuri de ramura
 Alte forme clinice ale
bolii cardiace ischemice
• Angina microvasculara - sindrom x coronarian-
coronare permeabile
- T negativ, subdenivelari de ST
• Ischemia silentioasa
- modificari EKG fara angina sau
echivalenta de angina
• Angina varianta/Prinzmetal/vasospastica
 Angina Prinzmetal
• Modificari EKG in timpul durerii
• ECG similar cu faza hiperacuta a infarctului miocardic
• Unde T inalte si ascutite
• Supradenivelare ST
• Unda R creste in dimensiune
• Subdenivelari,,in oglinda’’ in teritoriu opus
• Supradenivelare ST in mai multe derivatii
• Tulburari de ritm ventriculare
• Blocuri QT prelungit
• Test efort frecvent negativ
 Angina instabila si
IMA fara supradenivelare de segment ST
(NSTEMI)
• Angina cu debut recent
• Angina agravata- mai frecventa
- la eforturi mai mici
- mai prelungita
• Angina postinfarct miocardic recent
 Modificari ECG

• Subdenivelare segment ST
• Inversarea undei T - T negativ nouaparut
• ECG fara modificari notabile
• Supradenivelare segment ST > 0,5 mm in
derivatia aVR – atentie boala coronariana
grava, in context clinic
• Utila monitorizarea ECG in 12 derivatii
 Infarctul miocardic
cu supradenivelare de segment ST (STEMI)

• Modificarile EKG pot:

- stabili diagnosticul
- sugera momentul debutului
- si artera responsabila de infarct
 STEMI

• EKG-uri seriate, comparatii cu trasee

anterioare
• Modificari precoce T: cresterea amplitudinii
undelor T si simetricitatea
• Supradenivelarea segmentului ST in doua sau
mai multe derivatii concordante si imagini
reciproce
• Subdenivelare ST in derivatiile V1 V3 plus T
pozitive in aceleasi derivatii
 Localizarea si artera responsabila
• Infarct anteroseptal - Artera descendenta
anterioara (ADA)
• Infarct antero lateral - ADA si/sau Artera
circumflexa (ACx)
• Infarct inferior - Artera coronara dreapta (ACD)
sau Acx
• Infarct lateral - ACx
• Infarct inferobazal si/sau posterior– Artera
descendenta posterioara (ADP) – ram din ACD
 Infarct antero septal

• V1-V4 supradenivelare ST
• Fara semne reciprce
• Barbat, 60 de ani, fumator
• durere de 2 ore
 Infarctul anterolateral

• Supradenivelare ST V1-V6
• Marimea supradenivelarii si nr. derivatiilor pot
orienta prognosticul si localzarea ocluziei

• Barbat, fara antecedente, nefumator, fara agina

premonitorie, cu durere instalata de aprox. 4 ore
 Infarctul lateral

• DI, aVL, V5-V6 supradenivelare de ST

• Semne reciproce DII aVF

• Femeie, 62 de ani, durere de aprox. 1 ora

 Infarctul infero-lateral

• DII DIII aVF si

• V5-V6
 Infarctul Inferobazal

• Supradenivelare DII DIII aVF

• Subdenivelare ST in V1-V3
• T pozitiv V1-V3
 Caz clinic

• Barbat, 70 ani,
• antecedente infarct anteroseptal acum 2 ani,
netrombolizat (prezentare tardiva)
• se prezinta pentru durere intensa
retrosternala aparuta in urma cu aprox. 5 ore