Noţiuni de electrocardiografie

Dr. Nicoleta Dima

Clinica a III-a Medicală Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi
UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi
 Conducerea impulsului electric în inimă

• Este realizată de către ţesutul

nodal al inimii format din:

• Nodul sino-atrial
Atriul drept

Nodul sinoatrial
• Nodul atrio-ventricular (pacemaker) Atriul
stâng
Reţeaua
Nodul Purkinje
• Fasciculul Hiss atrioventricular

Ramuri
Ramuri fascicul
atrioventriculare Hiss

• Reţeaua Purkinje
Reţeaua
Purkinje
 Ciclul cardiac
• Constă din succesiunea unor perioade de contracţie – sistolă cu perioade de relaxare
– diastolă.

• Succesiunea acestor evenimente este identică atât pentru inima stângă, cât şi pentru
cea dreaptă.

• Diastola – pe parcursul primei faze a ciclului, sângele sărac în oxigen intră în atriul
drept şi cel oxigenat în atriul stâng.

• Sistola atrială – are loc contracţia atrială şi sângele este împins în ventriculi.

• Sistola ventriculară – valvulele aortice şi pulmonare se deschid, iar sângele este

propulsat în aortă şi artera pulmonară.
 Aritmii

Anomalii ale ritmului cardiac derivate din tulburări ale emiterii

şi/sau conducerii stimulului electric iniţiator al activităţii cardiace.
 Elementele ECG

Depolarizarea
Faza de Faza
platou rapidă
atrială

Depolarizarea Repolarizarea
ventriculară ventriculară
 12 derivaţii standard
• descrise de Einthoven
• derivaţii bipolare ale membrelor: DI, DII, DIII
• derivaţii unipolare ale membrelor: aVL, aVR, aVF; rezultă prin combinarea a trei
electrozi:
• R (plasat pe braţul drept)
• L (plasat pe braţul stâng)
• F (plasat pe gamba stângă)
• Derivaţii precordiale:
• V1: sp. IV ic la dreapta sternului
• V2: sp. IV ic la stânga sternului
• V3: la 1/2 distanţei dintre V2 şi V4
• V4: sp. V ic LMC
• V5: sp. V ic LAA
• V6: sp. V ic LMA
 Standardizarea ECG

• implică:
• pe verticală:
• 1mm = 0,1mV, permiţând
aprecierea amplitudinii
undelor
• pe orizontală:
• 1mm = 0,04 secunde (la
viteza de 25 mm/sec),
permiţând aprecierea
duratei undelor şi
intervalelor
 Algoritm de analiză ECG
1. Verificaţi ECG – calitate, calibrare. Este sau nu a bolnavului care vă interesează?
Numele scris, data, ora
2. Care este frecvenţa cardiacă? Ritmul este regulat sau nu?
3. Dacă e regulat, e sinusal sau nu? Există unde P la fel?
4. Care este intervalul PR?
5. Care este axa QRS?
6. Cum este complexul QRS: normal sau nu?
1. Există unde Q patologice?
2. Este QRS larg (peste 120 msec?)
3. Există criterii de SVS?
7. Cum este segmentul ST? Normal, supra-, subdenivelat?
8. Sunt undele T normale? Care este intervalul QT?
9. Există unde U?
 Aritmii

Anomalii ale ritmului cardiac derivate din tulburări ale emiterii

şi/sau conducerii stimulului electric iniţiator al activităţii cardiace.
 Semiologia aritmiilor
• Anamneza
• Modul de debut (gradat sau brusc)
• Modul de terminare al episodului aritmic (gradat sau brusc)
• Modul de percepere al ritmului cardiac (neregulat sau regulat)
• Frecvenţa cardiacă
• Prezenţa simptomelor însoţitoare (dispneee, precordalgii, cefalee, sincopă, anxietate)
• Modul de răspuns la tratament
• Frecvenţa de reapariţie în timp (zilnic, săptămânal, lunar)
• Palpitaţii
• Diferit resimţite după tipul de aritmie (sau nepercepute)
• Simptome şi semne de ischemie de organ
• Cerebral, cardiac, renal, mezenteric
• Simptome şi semne de deficit funcţional cardiac
• Cardiomiopatia tahicardică
Tahicardia sinusală
 Bradicardia sinusală

• Ritm < 60/min

• ECG = normal

• Cauze:
• Fiziologice: vârsta, atleţi, sarcină, vagotonie
• Toxice: digitală, β-blocante, calciu-blocante, antiaritmice
• Boli non-cardiace: mixedem, boala Addison, tulburări esofagiene, gastro-
intestinale, diselectrolitemii
• Cardiace: ischemie coronariană, fibroza sistemului excito-conductor
• Afecţiuni congenitale
 Bradicardia sinusală
• Simptome:
– datorate ↓ DC:
• cerebral: vertij-lipotimii → sincopă (sdr. Adams-Stokes)
• cardiac: angina pectorală
• renal: respiraţie acidotică → comă
• muscular: astenie fizică / fatigabilitate
Aritmia sinusală (respiratorie)
• Fiziologică la tineri şi vârstnici
• Variaţii a lungimii intervalelor P–P
• Frecvent asimptomatică
• Nu necesită tratament farmacologic
Extrasistolele atriale

EA cu pauză compensatorie
 Tahicardia paroxistică supraventriculară

Se remarcă frecvenţa ventriculară înaltă peste 200/min; complexe QRS înguste precedate de unda P (de
multe ori se observă greu, fiind ascunsă în unda T a QRS precedent)
 Fibrilaţia atrială
• Definiţie = dezorganizarea activităţii atriale (delirium cordis); ritmul sinusal dispare (=
încetează activitatea NSA); frecvenţa descărcărilor atriale = 400 – 600/min
• Doar unele impulsuri sunt transmise la ventriculi, şi acestea într-o manieră total
neregulată
• Tipuri
• Paroxistică (autolimitantă, de regulă în 48 ore, dar poate persista până la 7 zile)
• Persistentă (> 7 zile → câteva săpt, sau necesită cardioversie)
• Permanentă
• Frecvenţa ventriculară neregulată:
– < 60/min: FiA cu AV lentă
– 60-100/min: FiA cu AV medie
– > 100/min: FiA cu AV rapidă
Fibrilaţia atrială

• ritm neregulat, nu se observă

unda P
• este prezentă o oscilaţie
neregulată a liniei
izoelectrice
• complexele QRS sunt înguste
ECG – Fi A
 Flutter-ul atrial
• Definiţie: aritmie cu frecvenţă atrială regulată cuprinsă între 250–350/min cu o
transmisie ventriculară de 2:1 sau 3–4:1 printr-un bloc atrio-ventricular de diferite
grade.
• Etiologie:
– Valvulopatii, cardiomiopatii
– Pericardita, miocardita
– Infarct miocardic, insuficienţa cardiacă
– Hipertiroidie, feocromocitom
– TEP, CPC, BPOC
– Traumatisme toracice
– Boli congenitale cardiace, boală de nod sinusal
– Foarte rar pe cord normal:
• Exces de alcool, cafea
• Pancreatita, diselectrolitemii
Flutter-ul atrial
 Extrasistolele ventriculare

• Definiţie: unt depolarizări ectopice premature cu punct de plecare

ventricular
• EKG: – QRS largi, neprecedate de unda P
– Aspect de: • BRS – focar ectopic în VD
• BRD – focar ectopic în VS
– Pauza compensatorie
 Clasificare ESV
• Monomorfe, polimorfe
• Cu cuplaj fix, cu cuplaj variabil
• Bigeminism, trigeminism
• Dublete, triplete

Etiologia ESV
• Cardiopatia ischemică, valvulopatii
• IMA, HTA, CMD, CMH, contuzia cardiacă
• Prolaps de valvă mitrală, displazia aritmogenă de VD
• Iatrogenic (digitala, simpatomimetice, teofilina, hipokaliemia secundară terapiei diuretice,
anestezice, antidepresive triciclice)
• Pe cord sănătos: exces de tutun, cafea, stres, efort fizic, tulburări hidroelectrolitice, amfetamine
Simptomatologie: palpitaţii, vertij, sincopă, dureri toracice atipice, fatigabilitate
 Aspectul ECG al ESV

Complexul QRS extrasistolic

(săgeata) survine precoce şi este
lărgit.
Bigeminism ventricular
TV – Fiziopatologie
Cord normal

Impulsul
electric
NSA
AD
NAV VD

VD
VS

Tahicardie ventriculară

Impulsul
electric

NSA AD
NAV VD

VD VS
 Clinica TV
• Dacă episodul de TV este scurt, nesusţinut, este posibilă absenţa simptomelor
• Palpitaţii, astenie, dureri anginoase, dispnee paroxistică, sincopă
• Degenerarea TV în FiV (în absenţa tratamentului) = Moarte subită cardiacă
• Semnele EPA, ale şocului cardiogen se pot instala în decurs de câteva minute
• Deterioare hemodinamică severă – mai ales când frecvenţa TV este mare şi survine pe un
cord bolnav, cu FE scăzută
Ritm sinusal

Tahicardie ventriculară
 Aspectul ECG al TV

TV haotică cu complexe de morfologie variabilă survenind la intervale

neregulate.
 Aspectul ECG al TV
Torsada vârfurilor

Torsada vârfurilor – se remarcă modificarea treptată a polarităţii

complexelor: pozitiv – negativ – pozitiv
Tulburările de conducere
(blocurile inimii)
• Sunt tulburări în conducerea impulsului, tranzitorii sau permanente,
datorate uor anomalii funcţionale sau organice.

• Blocul poate apare în orice parte a inimii unde există o conducere a

impulsului electric.

• Cel mai frecvent perturbarea conducerii atrioventriculare se

localizează la nivelul nodului atrioventricular.
 Blocurile atrio-ventriculare
• Sunt expresia unei conduceri întârziate sau absente a impulsului atrial la
ventricul, într-o perioadă în care joncţiunea AV nu este fiziologic
refractară.

BAV gradul I
• fără simptome
• pe ECG: alungirea constantă a intervalului PQ > 0,2 sec, pe seama creşterii duratei
segmentului
• toate impulsurile atriale sunt conduse la ventriculi, cu o întârziere a conducerii la
nivelul nodului AV
 Blocurile atrio-ventriculare
BAV gradul II
• cu/fără simptome
• blocarea progresivă sau bruscă a conducerii la ventriculi a impulsurilor atriale
 Mobitz I: alungirea progresivă, de la un ciclu la următorul a PR, până ce unda P este blocată (unda
P nu mai este urmată de complex QRS) => perioada Luciani-Wenckebach
 Mobitz II: blocarea din când în când a unor unde P pe fondul unor PR normale
 BAV grad înalt: blocarea ordonată a undelor P (bloc 2:1, 3:1, 4:1), frecvenţe joase
Perioada Luciani-Wenckebach
 Blocurile atrio-ventriculare
BAV gradul III
• întreruperea completă a conducerii AV
• ventriculii sunt activaţi de un focar ventricular
• pe ECG nu există nicio legatură între activarea atrială (unda P) şi cea ventriculară (QRS)
 Blocurile de ramură

Bloc

Bloc

Reprezentare schematică a BRS, respectiv BRD

BRS major
BRD major
Ritm de cardiostimulare
 În evoluţie…

René Laennec – inventatorul stetoscopului

în 1816

Prima ECG efectuată de EINTHOVEN

 Vă mulţumesc!
O primăvară frumoasă!