25

Capitolul 2
DIFERENŢE DE COORDONATE GEOGRAFICE.
DEPLASAREA EST-VEST. LUNGIMEA UNITĂŢII DE ARC
PE ELIPSOID. UNITĂŢI DE MĂSURĂ UTILIZATE ÎN
NAVIGAŢIE

Capitolul 2 continuă prezentarea cunoştinţelor legate de orientarea pe sfera

terestră cu diferenţa dintre coordonatele a două puncte situate pe globul pământesc,
puncte geografice care pot fi asimilate cu uşurinţă ca punctul de plecare şi punctul de
sosire al unei nave aflate în marş. Este introdusă noţiunea de deplasare est-vest ca
suport pentru efectuarea calculelor în navigaţia estimată care va fi abordată într-un
alt capitol, precum şi modalitatea de calcul a lungimii unui minut de meridian pentru a
demonstra matematic mărimea unităţii de măsură a distanţelor folosită în navigaţie
cunoscută sub numele de mila marină.

Obiective operaţionale

Însuşind cunoştinţele din acest capitol, studentul trebuie să fie capabil:

1. să prezinte corelaţia dintre două puncte distincte de pe glob prin intermediul
diferenţei de coordonate geografice care este dată de diferenţa de latitudine şi
diferenţa de longitudine;
2. să calculeze corect diferenţa de latitudine şi diferenţa de longitudine şi să le
atribuie corect semnul algebric;
3. să prezinte şi să facă o distincţie clară între deplasarea est-vest şi diferenţa de
longitudine;
4. să ştie să calculeze cu exactitate lungimea unităţii de arc pe elipsoidul terestru
funcţie de latitudinea unde acesta se măsoară;
5. să prezinte corect unităţile de măsură uzual folosite în navigaţie şi modul de
efectuare a transformărilor dintr-un sistem în altul.

2.1. DIFERENŢE DE COORDONATE GEOGRAFICE

Poziţia reciprocă a două puncte de pe glob se poate exprima cu ajutorul diferenţelor de
coordonate care sunt diferenţa
PN de latitudine şi diferenţa de
longitudine.
Meridianul Dacă vom considera că
Greenwich B cele două puncte în cauză sunt
punctul de plecare şi punctul de
Δϕ sosire al unei nave, vom putea
A ϕB
determina diferenţele lor de
Q'
Q ϕA O coordonate apelând la
definiţiile şi formulele de mai
jos.
Ecuatorul Diferenţa de latitudine
terestru ( Δϕ ) dintre două puncte
(figura 2-1) reprezintă lungimea
arcului de cerc măsurată pe
PS
Figura 2-1
26 Capitolul 2

meridian între paralelele lor. Diferenţa de latitudine se determină scăzând aritmetic valoarea
cea mai mică din cea mai mare atunci când cele două puncte se găsesc de aceeaşi parte a
ecuatorului şi este suma valorilor celor două latitudini atunci când cele două puncte se găsesc
de o parte şi de alta a ecuatorului.
Formula de determinare a diferenţei de latitudine este următoarea:
Δϕ = ϕ 2 − ϕ 1 (2 – 1)
Diferenţa de latitudine se consideră pozitivă sau nordică dacă deplasarea navei în
raport cu paralelul punctului de plecare se face către nord, fapt ce logic duce la concluzia că
ϕ 2 > ϕ 1 şi negativă sau sudică dacă deplasarea navei în raport cu paralelul punctului de
plecare se face către sud.
Diferenţa de latitudine poate lua valori cuprinse între 0o şi 180o. Valoarea maximă de
180 o ar corespunde unei deplasări efectuate din Polul nord la Polul sud.
Diferenţa de latitudine se notează fie însoţită de semnele algebrice „plus” (+) sau
„minus” (-) fie însoţită de literele N sau S.
Exemplu:
Δϕ = + 5°12'.3 sau Δϕ = 5°12 '.3N
Δϕ = −3°23',8 sau Δϕ = 3°23'.8S
În continuare sunt prezentate situaţiile specifice calculului diferenţei de latitudine.
Atenţie la tipul de calcul folosit! Semnul egal trebuie să fie pe aceeaşi verticală, la fel gradele,
minutele şi zecimile de minut. Linia va fi perfect orizontală şi va fi trasată cu echerul .

a). Nava se găseşte în emisfera nordică şi se deplasează spre nord (1) sau spre sud (2) sau
invers, se găseşte în emisfera sudică şi se deplasează spre sud (3) sau spre nord (4), fără a
trece dintr-o emisferă în alta.
0ϕ 2 = 44°12 '.9 N 0ϕ 2 = 43°28'.7 N
1. 2.
−ϕ 1 = 43°17 '.5 N −ϕ 1 = 44°52 '.3 N
Δϕ = 00°55'.4N Δϕ = 01°23'.6S

0ϕ 2 = 46°18'.4 S 0ϕ 2 = 42°46 '.6 S

3. 4.
−ϕ 1 = 43°12 '.5S −ϕ 1 = 45°37 '.3S
Δϕ = 03°05'.9S Δϕ = 02°50 '.7N
Regulă: se scade latitudinea mai mică din latitudinea mai mare iar Δφ primeşte numele
polului către care se execută deplasarea.

b). Nava se găseşte în emisfera nordică şi se deplasează în emisfera sudică (1) sau invers,
se găseşte în emisfera sudică şi se deplasează în cea nordică (2):
1. φ1 = 41o26’.6 S 2. φ1 = 41o13’.5 N
+ φ2 = 15o48’.2 N + φ2 = 12o17’.4 S
Δφ = 57o14’.8 N Δφ = 53o30’.9 S
Regulă: se adună valorile celor două latitudini iar Δφ primeşte numele latitudinii de sosire.

Diferenţa de longitudine ( Δλ ) dintre două puncte (figura 2 - 2) poate fi considerată ca

fiind arcul de ecuator sau unghiul corespunzător la centrul Pământului, cuprins între
meridianul punctului de plecare şi cel de sosire. Dacă vom considera unghiul sferic format pe
suprafaţa Pământului de meridianul punctului de plecare şi meridianul punctului de sosire,
putem considera diferenţa de longitudine ca fiind unghiul la pol dintre cele două meridiane.
Formula cu care determinăm diferenţa de longitudine este următoarea:
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 27

Δλ = λ 2 − λ 1 (2 – 2)
Diferenţa de longitudine se consideră pozitivă sau estică dacă deplasarea navei se
execută spre est faţă de meridianul punctului de
PN plecare şi negativă sau vestică dacă deplasarea se
Meridianul execută spre vest de meridianul punctului de
Greenwich B
plecare.
A Diferenţa de longitudine poate lua valori
O Q' cuprinse între 0 o şi 180o spre est sau spre vest.
Q
λA Diferenţa de longitudine se notează fie
Δλ
însoţită de semnele algebrice „plus” (+) sau
Ecuatorul
terestru
λB „minus” (-), fie însoţită de literele E sau W.
Exemplu:
PS Δλ = + 15o43’.7 sau Δλ = 15o43’.7 E
Figura 2-2 Δλ = - 12o31’.2 sau Δλ = 12o31’.2 W
Figura 2-2
În continuare sunt prezentate situaţiile
specifice calcului diferenţei de longitudine.

a). Punctul de plecare şi cel de sosire se găsesc în aceeaşi emisferă: estică (1 şi 2) sau
vestică (3 şi 4):

0λ 2 = 035°42 '.3E 0λ 2 = 037°17 '.2 E

1. 2.
−λ 1 = 029°25 '.2 E −λ 1 = 042°39 '.6 E
Δλ = 006°17 '.1E Δλ = 005°22 '.4W

0λ 2 = 087°17 '.2W 0λ 2 = 104°52 '.3W

3. 4.
−λ 1 = 112°45 '.5W −λ 1 = 023°25 '.2W
Δλ = 025°37 '.3E Δλ = 081°27 '.1W

Regulă: se scade longitudinea mai mică din longitudinea mai mare iar Δλ se notează
cu E dacă punctul de sosire este la est de cel de plecare şi cu W dacă punctul de sosire se
găseşte la vest de punctul de plecare.

b). Punctul de plecare se găseşte în emisfera estică iar cel de sosire în emisfera vestică
(1) şi invers, punctul de plecare se găseşte în emisfera vestică iar punctul de sosire se găseşte
în emisfera estică (2):
0λ 2 = 007°17 '.2 E 0λ 2 = 095°42 '.3W
1. 2.
−λ 1 = 102°23 '.5W −λ 1 = 029°15 '.2 E
Δλ = 109°40 '.7E Δλ = 114°57 '.5W
Regulă:
- se însumează cele două longitudini iar Δλ se notează la fel ca longitudinea punctului
de sosire;
- dacă suma obţinută este mai mare de 180o, se scade rezultatul din 360o şi se schimbă
notaţia lui Δλ . Acest lucru reiese din figura 2-3.
0λ 2 = 146°19 '.8 E
−λ 1 = 132°23 '.5W
Δλ = 278°43'.3E

360° − 278°43.'3 = 081°16.'7W ; Δλ = 81o 16’7 W

28 Capitolul 2

Cu ajutorul formulelor de determinare a diferenţei de latitudine şi a diferenţei de

longitudine putem rezolva două probleme legate de poziţiile reciproce a două puncte de pe
0° suprafaţa terestră. Considerând cele două puncte ca
fiind punctul de plecare şi cel de sosire al unei nave
pe timpul executării marşului, vom distinge
următoarele situaţii:
ΔλE - se cunosc coordonatele punctului de plecare
λ1
λ2 şi ale celui de sosire şi se impune
E W determinarea diferenţelor de coordonate:
Δϕ = ϕ 2 − ϕ 1
Δλ = λ 2 − λ 1
ΔλW - se cunosc coordonatele punctului de plecare
şi diferenţele de coordonate între punctul de
plecare şi cel de sosire şi se impune
180°
determinarea coordonatelor punctului de
Figura 2-3 sosire:
Figura 2-3
ϕ 2 = ϕ 1 + Δϕ
λ 2 = λ 1 + Δλ
Aceste grupaje de formule vor fi dezbătute şi aprofundate în capitolele estimei prin
calcul.

2.2. DEPLASAREA EST-VEST

Deplasarea est-vest reprezintă arcul de paralel cuprins între meridianele a două
puncte de pe globul pământesc definite prin coordonatele lor geografice. Deplasarea est-vest
nu trebuie confundată cu diferenţa de longitudine care reprezintă arcul de ecuator cuprins
între meridianele a două puncte (figura 2-4).
P
Pentru calculul mărimii deplasării
est-vest vom apela la figura 2 - 5 în
care este prezentată o secţiune în
C
B globul terestru , axa polilor, ecuatorul
e terestru şi un paralel de o latitudine
oarecare φ . Notăm cu R raza terestră
şi cu r raza paralelului de latitudine φ
pe care este situat unul din cele două
A
Q Q' puncte între care se execută
Δλ deplasarea pe glob.
P
Figura 2-4
Figura 2-4
C B r A
Din triunghiul OBA rezultă valoarea lui r funcţie de R: ϕ
r = R ⋅ cos ϕ (2 – 3)
Înmulţind ambii membri ai egalităţii cu 2π obţinem: ϕ
Q Q'
2π r = 2π R ⋅ cos ϕ O
Relaţia de mai sus ne arată că lungimea unui paralel de
o latitudine oarecare este egală cu produsul dintre lungimea
ecuatorului şi cosinusul latitudinii respective.
Dacă aşa stau lucrurile pentru un paralel, înseamnă că
P'
lungimea unui arc de paralel (e) cuprins între două meridiane
Figura2-5
Figura 2-5
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 29

va fi egală cu produsul dintre arcul de ecuator (Δλ) şi cosinusul paralelului în cauză. Aşadar,
se poate scrie:
e = Δλ ⋅ cos ϕ (2 – 4)
În relaţia de mai sus vom introduce valoarea lui Δλ în minute-arc şi ca urmare valoarea
lui e va rezulta în mile marine.
Cu această relaţie se poate determina o altă relaţie, care ne pune la dispoziţie o
modalitate de calcul pentru diferenţa de longitudine a punctelor de plecare şi de sosire
exprimată în minute-arc:
Δλ = e ⋅ sec ϕ (2 – 5)
Calculul deplasării est-vest folosind relaţia (2 - 5) se poate face prin logaritmare (se va
aborda în capitolul destinat navigaţiei estimate) sau folosind valorile naturale ale funcţiilor
trigonometrice.
În acest scop vom apela la Tabla 67a din „Table nautice DH-90”. Această tablă este
întocmită pentru valorile arcelor de la 0° la 44° , intrând direct în tablă, de sus în jos şi de la
46° la 89° , intrând în tablă de jos în sus. Atenţie la rubricile care conţin denumirea funcţiilor
trigonometrice . Ele nu sunt aceleaşi pentru ambele sensuri de intrare în tablă!
Pentru că în cazul de faţă este vorba de cosinusul unei latitudini, să vedem cum se
determină valoarea naturală a acesteia cu ajutorul tablei 67a.
Exemplu: Să se determine valoarea naturală pentru cosinusul latitudinii
ϕ = 36°14 '.4 N .
Rezolvare: se intră în tabla 67a la pagina corespunzătoare valorii de 36° (pag.328).
Coborâm pe verticală până în dreptul valorii de 14’ şi aşezăm sub această cifră cartonul pe
care este imprimată tabla 62 sau un echer. Ne deplasăm spre dreapta până în dreptul coloanei
pe care este înscrisă funcţia cosinus. Valoarea înscrisă aici este de 0,80662.
Constatăm că mărimea latitudinii noastre de 36°14 '.4 este cuprinsă între 36°14 ' şi
36°15 ' . Va trebui să scoatem şi valoarea cosinusului pentru 36°15 ' . Aceasta este 0,80644.
Observăm în dreapta, pe coloana D (diferenţe) , valoarea 18 ceea ce reprezintă 0,80662 -
0,80644. Observăm de asemenea sensul descrescător al valorilor funcţiei. Intrăm în tabla 62
cu argument vertical 18 şi argument orizontal 4 care reprezintă numărul de zecimi de minut al
latitudinii noastre. La intersecţia acestor două argumente găsim valoarea 7,2. Întrucât am
determinat faptul că valorile din tablă scad pe măsură ce unghiul creşte, vom atribui semnul
minus (-) valorii calculate cu tabla 62. Aşadar vom scădea 7 unităţi din valoarea de 0,80662 şi
vom obţine 0,80655.
Deci cos 36°14 '.4 = 0,80655 .
Să folosim această valoare deja determinată pentru a calcula mărimea deplasării est-
vest pe paralelul de 36°14 '.4 N între două puncte având următoarele longitudini:
λ1 = 063°17 '.2W şi λ 2 = 103°25'.7W .
Vom proceda astfel:
1. calculăm diferenţa de longitudine Δλ
λ 2 = 103°25'.7W
- λ 1 = 063°17 '.2W
Δλ = 040°08'.5W
2. transformăm valoarea obţinută în minute arc (Mm).
Pentru aceasta vom înmulţi gradele cu 60 şi vom aduna minutele şi zecimile de minut.
Δλ = 2.408,5Mm
3. calculăm deplasarea est-vest cu formula cunoscută:
e = Δλ ⋅ cos ϕ = 2.408,5 × 0,80655 = 1.942,57 ≈ 1.942, 6 Mm
30 Capitolul 2

2.3. LUNGIMEA UNITĂŢII DE ARC PE ELIPSOID

Pentru a determina valoarea în metri a unui minut de meridian la o latitudine oarecare,
vom apela la figura 2-5 care prezintă o secţiune prin elipsoidul terestru care are forma unei
elipse. După cum se ştie, raza de curbură a unei elipse, comparativ cu cercul, este variabilă, ea
luând valori minime la ecuator şi maxime la poli.
Considerăm două arce de meridian egale, QA şi PB, QA situat la ecuator şi PB la pol.
Reţinem că raza de curbură este întotdeauna normală la suprafaţa elipsei. Ca urmare , vom
duce razele de curbură normale la meridianul eliptic în cele patru puncte Q, A, P şi B. Ele se
vor întâlni, două câte două, în centrul de curbură al fiecărui arc de meridian.
După cum se observă din figură, la ecuator, cele două raze QC şi QA se întâlnesc mai
repede decât în cazul razelor de curbură PD şi BD ale arcului de meridian situat la pol, adică
QC şi AC (ρ1) sunt mai mici decât PD şi BD (ρ2), ρ1< ρ2, ceea ce confirmă faptul că raza de
curbură a meridianului eliptic variază de la minimum la ecuator la maximum la pol.
P
Tot din figură se observă că la arce
B
egale unghiurile la centrul de curbură sunt
E
α' F diferite, astfel că α1 > α2 .
G
ρ Afirmaţia de mai sus conduce la
A ρ1 ρ2 concluzia că unui unghi de un minut la
α ϕ centrul Pământului îi va corespunde un arc de
Q
C
Q' elipsoid de valoare diferită pe meridian,
funcţie de latitudine, astfel că minutul de
D
meridian măsurat la ecuator va avea valoarea
minimă în timp ce arcul de meridian măsurat
la pol, corespunzător unui unghi la centrul
P'
Pământului de 1’ va fi mai mare decât cel de
Figura 2-6 pe ecuator. Aşadar, minutul de meridian
Figura 2-6
variază de la ecuator la pol în sens crescător.
Din cele enunţate mai sus, rezultă că este necesar să determinăm o relaţie matematică,
cu ajutorul căreia să putem calcula valoarea lungimii unui minut de meridian la o latitudine
dată.
Vom apela la formula aproximativă a razei de curbură (ρ) a meridianului eliptic,
exprimată funcţie de latitudinea la care se măsoară şi semiaxele elipsei:
a+b a−b
ρ= −3 cos 2ϕ (2 – 6)
2 2
Dând valori pentru φ, 0o la ecuator şi 90 o la pol, obţinem:
a+b a −b
ρe = −3 pentru φ = 0o
2 2
a+b a−b
ρp = +3 pentru φ = 90o
2 2
Se observă şi din cele două relaţii de mai sus că raza de curbură a arcului eliptic este
mai mare la pol decât la ecuator.
Tot în figura 2 - 5 considerăm arcul de meridian eliptic EG subântins unui unghi de 1’
, având raza de curbură ρ la o latitudine dată φ. Notând acest arc cu l şi aproximându-l ca
fiind un arc de cerc, putem scrie relaţia:
1 1
l = ρ . sin 1' = ρ =ρ (2 – 7)
cos ec1' 3437,7468
Înlocuind pe ρ cu valoarea dată de formula aproximativă , obţinem următoarea relaţie:
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 31

1 ⎛a+b a −b ⎞
l= ⎜ −3 cos 2ϕ ⎟ (2 – 8)
3437,7568 ⎝ 2 2 ⎠

Introducând în relaţia de mai sus valorile corespunzătoare elipsoidului internaţional

pentru a şi b, obţinem o relaţie generală de forma:
l = 1.852,3 – 9,3 .cos2φ (2 – 9)
cu ajutorul căreia putem determina valoarea minutului de meridian funcţie de latitudine.
Folosind relaţia de mai sus putem determina variaţia minutului de meridian de la
ecuator la poli care este cuprinsă între 1.843m la ecuator şi 1.861,6 m la pol.

Exemplu: să se determine mărimea unui minut de meridian la latitudinea de 15° .

Rezolvare: aplicarea formulei (2 - 9) conduce la relaţia următoare:
l = 1.852,3 − 9,3 ⋅ cos 30°
cos 30° = 0,86603
l = 1.852,3 − 9,3 ⋅ 0,86603 = 1.844, 2459 ≈ 1.844, 2

Mai jos este prezentată o tabelă calculată pentru câteva latitudini reprezentative (din
15 în 15o). Putem compara valoarea obţinută cu cea din tabel.
o

Latitudinea Lungimea arcului de meridian

de 1’ [m]
0o 1.843,0
15o 1.844,2
30o 1.847,6
45o 1.852,3
60o 1.856,9
75o 1.860,4
90o 1.861,6

2.4. UNITĂŢI DE MĂSURĂ UTILIZATE ÎN NAVIGAŢIE

În navigaţie, ca în toate domeniile de activitate umană, este necesar să existe şi să se
folosească anumite unităţi de măsură. Pentru că relaţia matematică fundamentală a deplasării
unui mobil între două puncte rămâne S= V x t, principalele unităţi de măsură folosite în
navigaţie vor fi legate de aceste trei elemente.

2.4.1.Unităţi de măsură pentru lungime.

Metrul este unitatea de măsură folosită în navigaţie pentru măsurarea distanţelor,

lungimilor, lăţimilor şi înălţimilor mici. Astfel, vom folosi metrul pentru a exprima
dimensiunile navei (lungime, lăţime, înălţime deasupra apei, pescaj), pentru a măsura
înălţimea ochiului observatorului deasupra liniei de plutire, pentru a măsura adâncimea apei şi
înălţimea formelor de relief şi a reperelor de navigaţie de la litoral. În unele cazuri, metrul este
folosit pentru măsurarea lăţimii canalelor navigabile sau chiar a lăţimii fluviilor maritime.
După cum este cunoscut, pe plan mondial se tinde să se uniformizeze sistemele de
măsură, sistemul metric fiind sistemul care va deveni sistem unic. Paralel cu acesta coexistă
sistemul saxon de măsură bazat pe inci (inches) , picioare (feet), yarzi (yards), braţe
(fathoms).
32 Capitolul 2

Ţara noastră a aderat la sistemul metric în anul 1883. Sistemul metric are un etalon
confecţionat din iridiu-platină a cărui secţiune transversală aduce cu forma literei X şi se
păstrează în condiţii constante de presiune, temperatură şi umiditate la Biroul Internaţional de
măsuri şi greutăţi de la Sèvres (Franţa). Aliajul ales are un coeficient de dilataţie termică
deosebit de redus şi pentru acest motiv a fost ales pentru confecţionarea etalonului de
lungime. Lungimea sa la temperatura de 0o este egală cu a zecea milioana parte dintr-un sfert
de meridian pământesc. Acest etalon se mai numeşte metrul legal.
Pe măsură ce acurateţea în determinarea dimensiunilor Pământului a crescut, s-a
constat că acest metru legal nu mai corespunde noilor măsurători şi că ar fi, de fapt, cu 0,23
mm mai scurt decât a zecea milioana parte a sfertului de meridian terestru. Pentru a evita
ulterioarele modificări ale etalonului, s-a acceptat valoarea atribuită metrului legal la
Conferinţa internaţională de măsuri şi greutăţi care a avut loc la Paris în anul 1899.
Metrul este elementul de referinţă şi pentru celelalte sisteme de măsură, convertirea
unităţilor de măsură ale acestora făcându-se în multiplii şi submultiplii metrului.
Mila marină (nautical mile) reprezintă lungimea arcului de meridian terestru la
latitudinea de 45o. Este folosită pentru măsurarea lungimilor şi uneori pentru determinarea
suprafeţelor unor raioane sau zone maritime, caz în care acestea se determină în mile marine
pătrate (square nautical miles) .
Origine termenului derivă din limba latină – de la cuvântul „milla” care însemna o
mie, mai precis o mie de paşi .
Pe suprafaţa elipsoidului terestru, după cum se considera anterior, lungimea unui arc
de meridian de 1’ variază funcţie de latitudinea locului, conform relaţiei (2 – 9) astfel:
l = 1852,3 − 9,3 ⋅ cos 2ϕ
Relaţia de mai sus atribuie arcului de 1’ de meridian valori cuprinse între 1843 m la
ecuator şi 1.861,6 m la poli. De aici, făcând media aritmetică, rezultă valoarea de 1.852,3 m
pe latitudinea de 45 o.
Această valoare a fost adoptată ca valoare standard de lungime în navigaţie la
Conferinţa hidrografică internaţională din 1929.
Pornind de la determinările moderne a semiaxelor elipsoidului internaţional de rotaţie
(a şi b), lungimea arcului de 1’ de meridian al sferei terestre poate fi determinată la precizie
folosind relaţia matematică de mai jos:
2πR 2π 3 a 2 b
1Mm = = = 1.852,3m
360°.60' 360°.60'
Lungimea milei marine diferă, totuşi, de la ţară la ţară, fără diferenţe semnificative,
diferenţe care sunt neglijabile.
Navigatorii englezi au considerat că lungimea unei mile marine trebuie să reprezinte
lungimea unui arc de 1’ de meridian la latitudinea unde se măsoară şi din această cauză, în
apele englezeşti mila marină măsoară 1.853,182 m, echivalentul arcului de 1’ de meridian
măsurat la latitudinea de 48 o.
Pentru americani, valoarea unei mile marine este de 1.853,248, deoarece ei au
considerat că trebuie luată ca mărime de calcul valoarea lungimii arcului de 1’ de meridian al
unei sfere terestre a cărei suprafaţă este egală cu cea a elipsoidului de rotaţie.
O serie de ţări ca Italia, Olanda şi Danemarca au optat pentru valoarea de 1.851,85 m
plecând de la ideea că lungimea unui minut de meridian trebuie calculată dintr-un cadran de
meridian a cărui lungime este egală cu 10.000.000 m. Introducând această lungime în formula
de mai jos se obţine valoarea pe care aceste state au adoptat-o oficial.

10.000.000
1Mm = = 1.851,85m
360°.60'
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 33

Alte state europene printre care şi România au adoptat ca lungime a milei marine
valoarea de 1852,3 m.
Subdiviziunea milei marine este cablul (cable) care reprezintă a zecea parte dintr-o
milă marină şi are deci lungimea de 185,2 m. Cablul se foloseşte, de regulă, pentru a exprima
distanţele mai mici de o milă marină sau pur şi simplu ca diviziune a milei marine sub forma :
5,8 Mm = 5 mile şi 8 cabluri. În unele cazuri el este utilizat în locul milei marine . De
exemplu, în loc de 5,8 Mm putem spune 58 de cabluri.
În determinarea unor relaţii matematice specifice navigaţiei estimate se foloseşte şi
mila ecuatorială (Me), care reprezintă lungime arcului de ecuator de 1’ al elipsoidului
terestru.
Cunoscând faptul că raza ecuatorului elipsoidului terestru este egală cu semiaxa mare
(a), lungimea unei mile ecuatoriale poate fi determinată cu relaţia:
a a
1Me = a. sin 1' = = = 1.855,39m
cos ec1' 3.437,75
Pentru încă o perioadă bună de timp unităţile din sistemul metric şi cele anglo-saxone
vor continua să coexiste. Din această cauză sunt prezentate în continuare şi unităţile de
lungime folosite în sistemul anglo-saxon.
Unitatea de măsură etalon este yardul (similar metrului). Un yard are o lungime de
0,914 m. El este realizat sub forma unei bare de bronz pe care sunt marcate două repere din
aur dispuse la distanţa etalon de mai sus. „Imperial Standard Yard” – cum se numeşte
etalonul, este păstrat la temperatura de 62oF (12,2o C).

Dintre submultiplii yardului, se folosesc în navigaţie:

- piciorul (foot- singular, feet - plural) având o lungime de 0,3048 m şi care reprezintă
1/3 dintr-un yard (atenţie la pronunţia la plural a cuvântului feet deoarece unii adaugă
la sfârşit litera s specifică pluralului englezesc, ceea ce aici este total incorect);
- inci-ul (inch - singular, inches - plural) care este egal cu 0,0254 m şi care reprezintă
1/12 dintr-un picior şi 1/36 dintr-un yard.

Unele scări de pescaj sunt marcate în picioare şi inci. Notaţia valorilor pescajelor se face
după cum urmează: 27 picioare şi 9 inci = 27’ 09”.

Dintre multiplii yardului în navigaţie se folosesc:

- braţul (fathom) =1,83 m sau egal cu 2 yarzi – folosit pentru măsurarea adâncimii apei
alături de picior pentru adâncimile mici; poate fi considerat ca fiind a mia parte dintr-o
milă marină.
- cablul (cable) = 183 m, egal cu 100 braţe, 200 yarzi sau 600 de picioare.
În scopul convertirii unităţilor de măsură din sistemul anglo-saxon în unităţi de măsură
metrice, Tablele DH-90 conţin următoarele table de conversie:
- tabla 53 –Echivalenţa unităţilor de măsură engleze cu unităţile sistemului
internaţional;
- tabla 54 – Fathoms, feet şi yards în metri şi invers.

Cum facem transformările?

O primă metodă este aceea bazată pe folosirea tablei 53. Cu un calculator de buzunar vom
face foarte rapid înmulţiri sau împărţiri pentru realizarea oricăror transformări.

Exemple:
1. Câţi centimetri reprezintă 16 de inci? 16x2, 54 = 40, 64cm
34 Capitolul 2

2. Câţi metri reprezintă 78 de picioare? 78x0, 3048 = 23, 77m

3. Câţi metri reprezintă 2.436 de braţe? 2.436x1,8288 = 4.454, 95m

O a doua metodă se bazează pe folosirea tablei 54.

Vom lua un singur exemplu: Să se determine câţi metri reprezintă 2.436 de braţe?
Pentru a putea folosi tabla vom proceda astfel:
Împărţim cel 2436 de braţe în: 2400 +30+6 şi cu aceste valori intrăm în tablă astfel:
- pentru 2.400 braţe intrăm la 20 pe verticală şi la 4 pe orizontală. Vom citi 43,89
deci pentru noi va fi de 100 de ori mai mult deoarece avem 2.400 şi nu 24, deci
vom obţine 4.389 m;
- pentru 30 braţe extragem din tablă valoarea de 54,86 m;
- pentru 6 braţe obţinem valoarea de 10,97 m.
Recapitulăm:
2.400 braţe .........4.389,00 m
30 braţe............. 54,86 m
6 braţe............ 10,97 m
2.436 braţe ..........4.454,83 m
Comparând cu metoda de mai sus, constatăm o diferenţă destul de mică.

2.4.2. Unităţi de măsură pentru viteză

Unitatea de măsură pentru viteza navelor este nodul (knot) şi reprezintă viteza unei nave
care se deplasează cu o milă marină în intervalul de timp de o oră.

1Nd = 1Mm/h
Adeseori, se exprimă în mod greşit şi total neprofesional: „Nava are o viteză de 12 noduri
pe oră”.
În calculele matematice şi în reprezentările grafice, se impune de multe ori folosirea şi
altor etaloane de viteză cum ar fi cablul/minut şi metrul/secundă. Pentru rapiditatea acestor
calcule vom proceda astfel:
noduri
- din noduri în cabluri/minut : = cbl / min Exemplu: 12 Nd = 2 cab/min;
6
noduri
- din noduri în m/s : = m / s Exemplu 10 Nd = 5 m/s.
2
Pentru a transforma invers, vom înmulţi cabluri/minut cu 6 şi vom obţine noduri şi vom
înmulţi m/s cu 2 şi vom obţine tot noduri.

2.4.3. Unităţi de măsură pentru timp

În navigaţie, funcţie de situaţie, se folosesc majoritatea unităţilor de timp până la nivelul

anului. Precizia cu care se măsoară timpul merge de la 0,5 secunde în calculele astronomice
până la nivelul a 5-10 zile, interval de timp folosit de meteorologi pentru întocmirea unor
prognoze.
În mod frecvent, pentru ţinerea la zi a navigaţiei, se folosesc orele şi minutele.
Pentru calculele astronomice vom folosi valorile efemeridelor zilnice ale aştrilor pe care le
extragem dintr-un calendar anual. Din această cauză putem conta pe faptul că măsurarea
timpului la bord se poate întinde chiar până la nivelul unui an.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este diferenţa de latitudine dintre
două puncte şi care este relaţia cu care
se calculează?
2. Cum se calculează diferenţa de
latitudine în cazul în care se navigă
dintr-o emisferă în alta?
3. Cum se calculează diferenţa de
latitudine în cazul în care se navigă în
aceeaşi emisferă (nordică sau sudică)?
4. Ce este diferenţa de longitudine dintre
două puncte şi care este relaţia cu care
se calculează?
5. Cum se calculează diferenţa de
longitudine când punctul de plecare şi
cel de sosire se găsesc în aceeaşi
emisferă (estică sau vestică)?
6. Cum se calculează diferenţa de
longitudine când punctul de plecare şi
cel de sosire se găsesc în emisfere
diferite?
7. Ce este deplasarea est-vest?
8. Care este diferenţa dintre deplasarea
est-vest şi diferenţa de longitudine?
9. Care este formula de calcul a
EXERCIŢII
1. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul
ϕ 1 = 62°14 ' N şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 56°18' N ?
2. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul
ϕ 1 = 28°13' N şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 51°08' N ?
3. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul
ϕ 1 = 14°28 '.0S şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 46°17 ' S ?
4. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul
ϕ 1 = 38°12 '.0S şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 06°18' S ?
5. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul
ϕ 1 = 18°54 '.3N şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 26°13'.9S ?
35
deplasării est-vest şi cum se determină ea?
10. Care este formula de calcul a lungimii
unui arc de meridian de un minut la o
latitudine oarecare şi cum se obţine ea?
11. Care sunt unităţile de măsură pentru
lungime folosite în navigaţie?
12. Ce este mila marină, care este valoarea ei
şi cum s-a ajuns la această valoare?
13. Ce este mila ecuatorială şi care este
mărimea ei?
14. Ce este cablul şi când se utilizează?
15. Care sunt unităţile de măsură anglo-
saxone pentru lungime folosite în
navigaţie?
16. Care sunt unităţile de măsură pentru
viteză utilizate în navigaţie?
17. Cum transformăm viteza din noduri în
cabluri pe minut?
18. Cum transformăm viteza din noduri în
metri pe secundă?
19. Cum transformăm viteza din cabluri pe
minut în noduri?
20. Cum transformăm viteza din metri pe
secundă în noduri?
6. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul
ϕ 1 = 24°15'.3S şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 43°27 '.9N ?
7. Care este diferenţa de longitudine
dintre două puncte situate unul pe
meridianul λ 1 = 028°59 '.2E şi celălalt
pe meridianul λ 2 = 035°14 '.7E ?
8. Care este diferenţa de longitudine
dintre două puncte situate unul pe
meridianul λ 1 = 032°21'.4E şi celălalt
pe meridianul λ 2 = 029°05 '.3E ?
9. Care este diferenţa de longitudine
dintre două puncte situate unul pe
meridianul λ 1 = 007°19 '.5W şi celălalt
pe meridianul λ 2 = 113°52 '.4W ?
10. Care este diferenţa de longitudine
dintre două puncte situate unul pe
meridianul λ 1 = 085°42 '.3W şi celălalt
pe meridianul λ 2 = 001°26 '.9W ?
36 Capitolul 2

11. Care este diferenţa de longitudine meridianele λ 1 = 062°14 '.5W şi

dintre două puncte situate unul pe λ 2 = 105°59 '.6W ?
meridianul λ 1 = 002°23'.4E şi celălalt 15. Care este lungimea unui arc de un minut
pe meridianul λ 2 = 089°14 '.3W ? de meridian la latitudinea ϕ = 32° ?
12. Care este diferenţa de longitudine 16. Câţi metri reprezintă 67 picioare? Dar 98
dintre două puncte situate unul pe picioare?
meridianul λ 1 = 106°24 '.6W şi celălalt 17. Câţi metri reprezintă 42 yarzi? Dar 55
pe meridianul λ 2 = 003°15 '.9E ? yarzi?
13. Care este diferenţa de longitudine 18. Câţi kilometri reprezintă 24,4 Mm? Dar
dintre două puncte situate unul pe 39,8 Mm?
meridianul λ 1 = 128°14 '.6E şi 19. Câte mile marine reprezintă 22,6 Km?
celălalt pe meridianul Dar 51,4 Km?
λ 2 = 164°24 '.3W ? 20. Câte cab/min reprezintă viteza de 15 Nd?
14. Care va fi mărimea deplasării est-vest Dar viteza de 18 Nd? Dar viteza de 9 Nd?
între două puncte situate pe paralelul 21. Câţi metri pe secundă reprezintă viteza de
ϕ = 28°17 '.3N cunoscând că cele 12 Nd? Dar 15 Nd?
două puncte sunt situate pe 22. Câte noduri reprezintă viteza de 11 m/s?
Dar viteza de 58 m/s?

SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Δϕ = 5°56 ' S ; 12. Δϕ = 5°56 ' S ;
2. Δϕ = 22°55 ' N ; 13. Δϕ = 22°55 ' N ;
3. Δϕ = 31°49 ' S ; 14. Δϕ = 31°49 ' S ;
4. Δϕ = 31°54 ' N ; 15. Δϕ = 31°54 ' N ;
5. Δϕ = 45°08 '.2S ; 16. Δϕ = 45°08 '.2S ;
6. Δϕ = 67°43'.2N ; 17. Δϕ = 67°43'.2N ;
7. Δλ = 6°15 '.5E ; 18. Δλ = 6°15 '.5E ;
8. Δλ = 3°16 '.1W 19. Δλ = 3°16 '.1W
9. Δλ = 106°32 '.9W 20. Δλ = 106°32 '.9W
10. Δλ = 84°15 '.4E 21. Δλ = 84°15 '.4E
11. Δλ = 86°50 '.9W 22. Δλ = 86°50 '.9W