Problema directă a estimei

Se dă: poziţia de plecare a navei, prin coordonatele ei geografice,

drumul urmat de navă şi distanţa parcursă.
Se cere: determinarea punctului estimat al navei după deplasarea navei
în drumul şi la distanţa dată.
Pentru explicarea modului de rezolvare pe hartă a problemei directe a
estimei ne vom folosi de următorul exemplu:

Exemplul 1 (fig. 1 extrasă din harta „Kelibia to Tripoli”).

La ora 08.10, cl1 = 32,2 Mm se determină punctul observat al navei Z1,
având coordonatele ϕ1 = 33001’ N; λ1 = 13007’.5 E. Din acest punct se navigă în
Dg = 2880.5 (∆g = -10.5) până la ora 09.15; cl2 = 48.4 Mm. Factorul de corecţie
al lochului = 1.03.
La ora 09.15 nava ia Da = 2650.
Să se determine punctul estimat al navei Z2 la ora 09.15.

Rezolvare:
- se pune punctul observat Z1 („punct de plecare”) pe hartă cu ajutorul
coordonatelor geografice. Alături de punctul care reprezintă poziţia navei se
notează ora şi citirea la loch, sub formă de fracţie; ora - la numărător şi citirea la
loch - la numitor;
- se calculează drumul adevărat al navei corespunzător Dg = 2880.5, în
modul cunoscut:
Calcul Da
Dg=288°5
+Δg= - 1°5
Da=287°0

- se trasează pe hartă drumul adevărat al navei (Da = 2870) din punctul

de plecare Z1;
 EXEMPLUL 1

EXEMPLUL 2

Fig 1
- se calculează distanţa m parcursă de navă din distanţa loch ml şi
factorul de corecţie al lochului:
ml = cl2 − cl1 = 48 ⋅ 4 − 32.2 = 16.2 Mm
m = 16.2 × 1.03 = 16.8 Mm
- cu o deschizătură de compas egală cu distanţa parcursă de navă
(m=16.8 Mm) între orele 08.10 şi 09.15 şi cu originea în Z1, se intersectează
drumul navei (direcţia de deplasare a navei determinată de Da = 2870), în
punctul Z2.
Z2 reprezintă punctul estimat al navei la ora 09.15; punctul estimat se
înseamnă pe hartă printr-o liniuţă perpendiculară pe drumul navei. În dreptul lui
se notează ora şi citirea la loch, în modul indicat mai sus.
Coordonatele punctului estimat Z2 sunt: ϕ21=33005’ N; λ2=12048’.3 E;
 - prin punctul estimat Z2 se trasează drumul în care se continuă
navigaţia (Da = 2650).

Problema inversă a estimei

Se dau coordonatele punctului de plecare şi ale celui de sosire.

Se cere: drumul parcurs pe care nava trebuie să-l urmeze între cele
două puncte şi distanţa de parcurs.

Exemplul 2
O navă se află în punctul Z3 de coordonate ϕ3 = 33001’ N; λ3 =
12043’E şi trebuie să se deplaseze în punctul Z4, de coordonate ϕ4 = 32055’ N; λ4
= 13005’.3 E.
Se cere drumul pe care nava trebuie să-l ia pentru a se deplasa din
punctul Z3 în Z4 şi distanţa de parcurs.

Rezolvare (fig. 1):

- se trece pe hartă punctul de plecare Z3 şi cel de sosire Z4 cu ajutorul

coordonatelor lor geografice;
- se unesc cele două puncte şi se obţine direcţia de deplasare a navei.
Se citeşte drumul adevărat al navei Da = 1080), cu sensul de la punctul de
plecare Z3 spre punctul de sosire Z4;
- cu o deschidere de compas egală cu Z3Z4 se măsoară distanţa dintre
cele două puncte (m = 19.5 Mm), pe scara latitudinilor.