NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ

CURSUL 15
Estima prin calcul
• Problema directă a estimei-soluţia analitică

• Calculul simplu

• Calculul simplu se foloseşte atunci când

deplasarea navei se face pe un singur drum.
Pentru determinarea coordonatelor punctutului
de sosire se folosesc următoarele relaţii:
• unde: j 1, l 1 şi j 2, l 2 sunt coordonatele
punctelor de plecare şi de sosire; Dj şi Dl -
diferenţele de latitudine şi de longitudine

• Valorile elementelor necesare determinării

coordonatelor punctului de sosire se
calculează din triunghiul de drum N 0 N 2 n 2 şi
din triunghiul Mercator N 0N 1n 1 , astfel:
 
n2 N2

e
n1 N1

c


m

N0
   m  cos D
(11. 2)
  e  sec ;
în c are: e  m  sin D (11. 3)

unde:    es te diferenţa de latitudine; m-dis tanţa parc urs ă, D-drumul

navei; e-deplas area es t-ves t
• Problema directă se poate rezolva analitic
folosind triunghiul de drum şi triunghiul
Mercator cu relaţiile de mai sus sau
tablele de punct, de unde se scot Δφ şi e,
funcţie de valoarea Da şi m şi Δλ funcţie
de φ m şi e.
• Calculul compus se foloseşte atunci când deplasarea navei
între punctul iniţial şi cel final se face pe mai multe drumuri. În
acest caz este necesară cunoaşterea coordonatelor geografice
ale punctelor de schimbare de drum. Pentru aceasta se adună
diferenţele de latitudine corespunzătoare schimbărilor de
drum şi deplasările parţiale est-vest pentru a se obţine
diferenţa de latitudine totală şi deplasarea est-vest totală.
• Adunând diferenţa de latitudine totală la latitudinea punctului
de plecare se obţine latitudinea punctului de sosire. Diferenţa
de longitudine totală se scoate din tablele nautice folosind ca
argumente latitudinea medie şi deplasarea est-vest totală.
Adunând diferenţa de longitudine totală la longitudinea
punctului de plecare se obţine longitudinea punctului de
sosire.
a) Re zolvare a analitică a pro ble me i inve rs e a e s time i în funcţie
de latitudine a me die
Problema invers ă a es timei s e rezolvă pentru latitudini medii
mai mic i de 60 0 ş i diferenţă de latitudine mai mic ă de 5 0 .
Se determină mai întâi diferenţele de c oordonate c u relaţiile:

   2  1
   2  1
• Erorile care influenţează precizia estimei grafice
sunt următoarele:
• - eroarea de citire a indicaţiilor aparaturii de
navigaţie şi a hărţii marine;
• - erorile în determinarea corecţiei compasului
giro, magnetic şi a lochului cuantificate în
eroarea de drum şi de distanţă ;
• - eroarea în determinarea derivei navei;
• - erorile personale ale navigatorului.
 N”2

ED
N2 Em O Em m oD

Emax oD N
ED

N’2
unde:  D es te eroarea în drum c are es te inc lus ă în eroarea c orec ţiei
(giro) c ompas ului; m - dis tanţa reală parc urs ă; E D -es te eroarea dru-
m
mului ş i es te: E D   D ; U-eroarea în dis tanţa indic ată de loc h în %; E m -eroarea
57,3
m
în dis tanţa parc urs ă: E m   l , as tfel c ă eroarea maximă pos ibilă E m a x , (c a rază a
100
c erc ului erorilor) es te:

E max  m 2  (m  E m ) 2  2m(m  E m ) cos D

• Situaţia de incertitudine în navigaţia estimată apare atunci
când se navigă în zone dificile de navigaţie sau în apropierea
acestora sau când informaţiile referitoare la aceste zone sunt
vechi sau incomplete.
• Această situaţie de incertitudine trebuie contracarată prin
folo-sirea valorilor erorilor în drum şi în distanţă în estima
grafică, în aşa fel încât să poată fi trasată o traiectorie optimă a
navei. În figura sunt reprezentate punctele de plecare, de
sosire şi de schimbare de drum (N0...N3) şi pentru fiecare în
parte, eroarea în determinarea poziţiei şi a distanţei parcurse,
sub forma unor cercuri de eroare însumată. Funcţie de aceste
cercuri de eroa-re, sunt trasate drumurile optime ce leagă
aceste puncte şi, de ase-menea, drumurile afectate de eroare,
de o parte şi de alta a drumurilor optime, putându-se astfel
aprecia dacă nava se poate deplasa în siguranţă în interiorul
sectoarelor de drumuri determinate de aceastea din urmă.
 DN1
ED N2
Em Em Em N
1
DN2 Em

ED EDmax

EDmax
N3
Em
Em
DN3
N0