1

Laboratorul 6

CALCULUL DRUMULUI FINAL

Drumul final (D2) este drumul care se adoptă din ultimul punct intermediar de pe
ortodromă până în punctul de sosire (B). Între punctele intermediare de pe ortodromă este o
diferență de longitudine de 5° sau 10°. Este calculul Nr.8 al ortodromei.

Se determină cu ajutorul formulei:

Regula semnelor: + φ1 și φ2 au nume diferite

a
- φ1 și φ2 au același nume
+ Δλ < 90°
b
- Δλ > 90°

Valoarea rezultată este valoare cuadrantală în cercul trigonometric. Este necesar să

determinăm cadranul de orizont în care se găsește și apoi să o convertim în valoare circulară.

În funcție de emisfera punctului de sosire, de semnul lui ctgD și de numele diferenței

de longitudine folosim unul din cele două tabele de mai jos

EMISFERA NORDICĂ Cadran D EMISFERA SUDICĂ Cadran D

Δλ = E I / NE Δλ = E II / SE
+ +
Δλ = W IV / NW Δλ = W III / SW
ctgD ctgD
Δλ = E II / SE Δλ = E I / NE
- -
Δλ = W III / SW Δλ = W IV / NW

sau regulile următoare:

CONTARE: ctgD = + contarea este litera polului emisferei punctului de sosire

ctgD = - contarea este litera opusă polului emisferei punctului de sosire
SENS: semnul lui Δλ

Atunci când folosim tablele de azimut ABC intrăm în tabla A cu Δλ pe post de HOUR
ANGLE și cu φ2 pe post de Lat. În tabla B intrăm cu Δλ pe post de HOUR ANGLE și cu φ1
pe post de Dec. În tabla C intrăm cu C pe post de A&B CORRECTION și cu φ2 pe post de
Lat. (Atenție! Este invers față de drumul inițial!)

Avem grijă să aplicăm în mod corect regula semnelor pentru A, B și C:

- A are numele contrar latitudinii φ1 dacă Δλ<90° ( se intră intră prin partea de sus a
tablei); A are numele latitudinii φ1 dacă Δλ>90° ( se intră prin partea de jos a tablei)
- B are întotdeauna numelel lui φ2
- C reprezintă suma algebricădintre A și B și are numele celui mai mare .
 2

Drumul final cuadrantal obținut conform regulilor de mai sus se retranscrie

inversând contarea!

Exemplu: din calcul rezultă NE43°.2. Valoarea cuadrantală finală va fi SE43°.2

Exercițiul 1

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire: .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC:

Caz particular – nu există contare, există numai sens care este EST, adică 090°.0
 3

Exercițiul 2

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire: .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC:

Se observă că drumul obținut cuadrantal este dispus în cadranul NE. Aplicând regula,
drumul final cuadrantal va avea forma
 4

Exercițiul 3

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire:

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC:

 5

Exercițiul 4

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire: .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC:

 6

Exercițiul 5

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire: .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC:

 7

Exercițiul 6

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire: .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC:

 8

Exercițiul 7

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire: .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC:

 9

Exercițiul 8

Să se calculeze drumul final (D2) pentru ortodroma care trece prin punctele:
- plecare:
- sosire:
1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

8. Calculul drumului final (D2)

Rezolvare cu tablele de azimut ABC: