Sunteți pe pagina 1din 25

Algebra Liniara si Geometrie Analitica 25

1 Spat ii punctual euclidiene reale


Un spat iu an c se numeste spat iu punctual euclidian daca pe spat iul sau vectorial director V este dat un
produs scalar, adica V este un spat iu vectorial euclidian cu corpul scalarilor IR.

In cele ce urmeaza:
1. c va desemna un spat iu punctual euclidian real cu spat iul vectorial director V ; produsul scalar va notat cu
un punct
< v
1
, v
2
>
not.
= v
1
v
2
, iar norma vectorului v V va notata cu [ v[ =

v v.
2. c
n
va desemna spat iul punctual euclidian canonic pe IR
n
, unde spat iul an este /
n
= /ff(IR
n
), iar spat iul
euclidian director este E
n
(adica IR
n
pe care se considera produsul scalar canonic).
Un reper an (O, B) n care B V este o baza ortonormata se numeste reper euclidian.
Distant a dintre doua puncte A, B c este, prin denit ie, lungimea vectorului AB, adica d(A, B) =

AB

.
Daca (O, B) este un reper euclidian B = e
1
, . . . , e
n
si A(a
1
, . . . , a
n
), B(b
1
, . . . , b
n
) c, atunci
d(A, B) = [AB[ =
_
(a
1
b
1
)
2
+ + (a
n
b
n
)
2
. (1)
Distant a dintre doua mult imi /
1
, /
2
c este, prin denit ie
inf
P
1
/
1
P
2
/
2
[P
1
P
2
[
not.
= d(/
1
, /
2
).
Unghiul a doua drepte d
1
, d
2
c, care au ca vectori directori a
1
, respectiv a
2
, este unghiul celor doi vectori
directori, adica
cos
_

d
1
, d
2
_
=
a
1
a
2
[ a
1
[ [ a
2
[
.
Toate unghiurile considerate vor avea masura n intervalul [0, ).
Daca H c este un hiperplan, atunci un vector nenul v V , perpendicular pe subspat iul vectorial director al
hiperplanului se numeste vector normal la hiperplan. Un vector normal la hiperplanul H este transvers subspat iului
vectorial director al lui H, deci deneste o orientare pe H. Daca P
0
H este un punct xat, atunci un punct P H
daca si numai daca P
0
P v P
0
P v = 0. Daca O c este un punct (de obicei originea unui reper euclidian) si
notam r
0
= OP
0
, r = OP (numit i vectori de pozit ie ai punctelor P
0
, respectiv P, fat a de punctul O), obt inem
(H) : ( r r
0
) v = 0, (2)
(numita ecuat ia vectoriala a hiperplanului).
Unghiul a doua hiperplane H
1
, H
2
c orientate, de vectori normali v
1
, respectiv v
2
, este dat de unghiul acestor
vectori:
cos
_

H
1
, H
2
_
=
v
1
v
2
[ v
1
[ [ v
2
[
.
Fie V de dimensiune n si B = e
1
, . . . , e
n
V o baza ortonormata. Daca P
0
(x
1
0
, . . . , x
n
0
) H si v =
(v
1
, . . . , v
n
) V este un vector normal la hiperplan, atunci un punct P(x
1
, . . . , x
n
) H are loc (2), care se mai
scrie:
(H) : v
1
_
x
1
x
1
0
_
+ + v
n
(x
n
x
n
0
) = 0, (3)
(numita ecuat ia carteziana a hiperplanului).
Fie v = (v
1
, . . . , v
n
) V un vector nenul. Mult imea punctelor P(x
1
, . . . , x
n
) c ale caror coordonate verica
ecuat ia:
(H) : v
1
x
1
+ + v
n
x
n
+ = 0 (4)
este un hiperplan care are vectorul v ca vector normal. Ecuat ia (4) este numita tot ecuat ia carteziana generala a
hiperplanului.
Fie o = v
1
, . . . , v
n1
V un sistem de n 1 vectori liniar independent i. Atunci orice hiperplan H, care are
ca subspat iu director subspat iul lui V generat de o, admite ca vector normal produsul vectorial v
1
v
n1
.
26 Paul Popescu si Marcela Popescu
Propozit ia 1 Fie H un hiperplan si e punctul A c.
1. Daca hiperplanul este dat prin ecuat ia vectoriala (2) si vectorii de pozit ie n raport cu un punct O, al lui A
si al unui punct P
0
H, sunt OA = r
A
si OP
0
= r
0
, atunci
d(A, H) =
[( r
A
r
0
) v[
[ v[
.
2. Daca hiperplanul este dat prin ecuat ia carteziana (3) si A(a
1
, . . ., a
n
), atunci
d(A, H) =
[v
1
_
a
1
x
1
0
_
+ + v
n
(a
n
x
n
0
) [
_
(v
1
)
2
+ + (v
n
)
2
..
3. Daca hiperplanul este dat prin ecuat ia carteziana generala (4) si A(a
1
, . . ., a
n
) atunci
d(A, H) =
[v
1
a
1
+ + v
n
a
n
+ [
_
(v
1
)
2
+ + (v
n
)
2
. (5)
Propozit ia 2 Distant a dintre doua hiperplane paralele H
1
si H
2
, date de ecuat iile:
(H
1
) : v
1
x
1
+ + v
n
x
n
+ = 0,
(H
2
) : v
1
x
1
+ + v
n
x
n
+ = 0
este:
d(H
1
, H
2
) =
[ [
_
(v
1
)
2
+ + (v
n
)
2
.
Propozit ia 3 Distant a de la un punct A la o dreapta d, care are vectorul director a, este data de formula
d(A, d) =
[ a AB[
[ a[
, (6)
unde B d este un punct oarecare, iar produsul vectorial se considera ntr-un subspat iu vectorial euclidian arbitrar,
de dimensiune 3, W V , care cont ine vectorii a si AB.
Remarca. Se poate considera, de exemplu, O necont inut n 2-planul determinat de A si d, iar ca W V se
considera 3-subspat iul director al subspat iului an al lui c generat de O, A si d. Daca dimc = 3 (adica dimV = 3),
atunci produsul vectorial se poate considera n c.
O perpendiculara comuna a doua drepte d
1
si d
2
este o dreapta care intersecteaza si este perpendiculara pe d
1
si d
2
.
Propozit ia 4 Daca d
1
si d
2
sunt doua drepte neparalele care nu se intersecteaza, atunci perpendiculara comuna a
celor doua drepte exista, este unica si are urmatoarele ecuat ii n c

= /ffin(d
1
d
2
) :
_
a
1
( a
1
a
2
) ( r r
A
) = 0
a
2
( a
1
a
2
) ( r r
B
) = 0
,
unde d
1
cont ine punctul A si are vectorul director a
1
, iar d
2
cont ine punctul B si are vectorul director a
2
.

In c
3
, daca d
1
d
2
,= _/ si d
1
,= d
2
, perpendiculara comuna are aceleasi ecuat ii.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 27
Vectorul a = ( a
1
a
2
) este perpendicular pe a
1
si pe a
2
. Fie
1
planul care cont ine pe A si are ca vectori
directori pe a
1
si a (deci vector normal a
1
( a
1
a
2
)), iar
2
planul care cont ine pe B si are ca vectori directori
pe a
1
si a (deci vector normal a
2
( a
1
a
2
)). Rezulta ca d
1

1
si d
2

2
, iar
1

2
= d este o dreapta care
are ca vector director pe a (vectorul director comun). Avem ca d
1
d, d
2
d, d
1
, d
1
, d
2
, d
2
. Dreapta
d este deci perpendiculara comuna. Din construct ia lui d =
1

2
, rezulta unicitatea ei (pentru ca orice dreapta
d

care ar perpendiculara comuna ar trebui sa e inclusa n


1

2
). Cum (
1
) : a
1
( a
1
a
2
) ( r r
A
) = 0 si
(
2
) : a
2
( a
1
a
2
) ( r r
B
) = 0, rezulta ca ecuat iile lui d se obt in ca n enunt .

In c
3
, daca d
1
d
2
,= _/ si d
1
,= d
2
, perpendiculara comuna se obt ine ca
1

2
, cu notat iile anterioare, deci
are aceleasi ecuat ii.
Sa remarcam ca daca d
1
| d
2
, d
1
,= d
2
, cu vectorul director a, atunci exista o inntate de perpendiculare
comune. Acestea sunt incluse n planul determinat de d
1
si d
2
, avand ca vector director un vector paralel cu
si perpendicular pe vectorul a.
Propozit ia 5 Fie d
1
, d
2
c doua drepte neparalele, care au vectorii directori a
1
, respectiv a
2
, iar A d
1
, B d
2
si e c

= /ffin(d
1
d
2
) (subspat iul an generat de d
1
si d
2
). Atunci distant a dintre cele doua drepte este
d(d
1
, d
2
) =

[ a
1
, a
2
, AB]

[ a
1
a
2
[
,
unde produsul mixt este calculat n c

.
Daca d
1
d
2
,= _/ , atunci d(d
1
, d
2
) = 0.
Daca d
1
| d
2
, atunci
d(d
1
, d
2
) =

a
1
AB

[ a
1
[
.

In c
3
, d
1
d
2
,= _/ , sau d
1
| d
2
, (adica d
1
si d
2
coplanare) [ a
1
, a
2
, AB] = 0.
Proiect ia unui punct A pe un k-plan c

c este:
- punctul A, daca A c

, sau
- punctul A

pentru care AA

este vector normal la hiperplanul c

/ffin(c

A).
Se noteaza A

= pr
E
A. Proiect ia unei mult imi de puncte pe c

este proiect ia pe c

a tuturor punctelor mult imii.


Propozit ia 6 Proiect ia unui subspat iu punctual euclidian c

c pe un alt subspat iu punctual euclidian c

c
este o aplicat ie an a, iar aplicat ia liniara indusa ntre spat iile vectoriale directoare este un proiector ortogonal (de
spat ii vectoriale euclidiene).
Propozit ia 7 Proiect ia unui subspat iu punctual euclidian c

c pe un alt subspat iu punctual euclidian c

c
este un subspat iu punctual euclidian pr
E
c

.
28 Paul Popescu si Marcela Popescu
Un alt exemplu de aplicat ie ana este aplicat ia izometrica. O aplicat ie izometrica este o aplicat ie f : c c

ntre doua spat ii punctual euclidiene care are proprietatea ca pastreaza distant a, adica [AB[
E
= [f(A)f(B)[
E
,
()A, B c.
Propozit ia 8 O aplicat ie izometrica, f : c c

, este o aplicat ie ana injectiva.


O izometrie este o aplicat ie surjectiva si izometrica. Folosind propozit ia 8 rezulta ca o izometrie este un
izomorsm an. Daca se considera repere ortonormate, atunci aplicat ia liniara indusa ntre spat iile vectoriale
euclidiene este, de asemenea, o izometrie, prin urmare matricea acestei aplicat ii liniare corespunzatoare bazelor
ortonormate este o matrice ortogonala.
Simetricul unui punct A fat a de un k-plan c

c este punctul A

c astfel ca punctul A

= pr
E
A (proiect ia
lui A pe c

) este mijlocul segmentului [AA

]. Se noteaza A

= s
E
A. Simetrica unei mult imi de puncte fat a de c

este obt inuta din simetricele tuturor punctelor mult imii fat a de c

.
Propozit ia 9 Fie d
1
, d
2
c doua drepte concurente n O, cu vectorii directori a
1
si respectiv a
2
. Atunci cele
doua bisectoare ale dreptelor d
1
si d
2
trec prin O

si au vectorii directori
1
[ a
1
[
a
1

1
[ a
2
[
a
2
.
Unghiul dintre o dreapta si un hiperplan este unghiul pe care l face dreapta cu un vector normal la hiperplan.
Pentru mai multa claritate, se deneste not iunea de orientare a unui spat iu punctual euclidian (deci n particular a
unui hiperplan), ca ind o orientare a spat iului vectorial director. Deoarece o orientare a unui spat iu vectorial este
data prin xarea orientarii pozitive denite de o baza data, rezulta ca orientarea unui spat iu punctual euclidian
se face prin xarea orientarii pozitive denite de un reper cartezian dat.

In cazul unui hiperplan H, xarea unui
vector normal n la hiperplan si a unei orientari a spat iului euclidian c induce o orientare a hiperplanului H.
Propozit ia 10 Daca (O, B) este un reper euclidian care deneste o orientare pozitiva a spat iului punctual euclidian
c si n este un vector unitar, normal la un hiperplan H c, atunci exista o singura orientare a hiperplanului H
astfel ncat pentru orice reper euclidian (O
1
, B
1
) al lui H, reperul euclidian (O
1
, B

= n B
1
) al lui c este pozitiv
orientat.
2 Spat iul euclidian tridimensional canonic
Vom deni n continuare spat iul vectorial al vectorilor legat i cu originea O xata si spat iul vectorial al vectorilor
liberi din spat iul (euclidian) o, studiat n liceu.
Spat iul o este format din puncte, iar o mult ime de puncte formeaza o gura geometrica. Figuri geometrice
n spat iu sunt: dreptele, planele, semidreptele, semiplanele, segmentele de dreapta, triunghiurile, poligoanele,
poliedrele, interioarele de poligoane si de poliedre convexe etc. Planele, dreptele si punctele sunt not iuni primare.
Un sistem de axiome (care poate sistemul axiomatic al lui Hilbert, ori al lui Birkho, ori alt sistem echivalent),
enunt a un set de proprietat i primare (numite axiome) pe care le au not iunile primare.

In continuare vom presupune
cunoscute denit iile si proprietat ile legate de geometria euclidiana a spat iului o.
Un segment orientat (sau vector legat) se deneste ca ind un dublet de puncte (P, Q), notat

PQ, unde punctul
P se numeste origine, iar punctul Q se numeste extremitate. Daca P ,= Q, dreapta PQ se numeste dreapta suport
a lui

PQ. Daca P = Q, atunci

PP se numeste vectorul nul si orice dreapta care trece prin P este dreapta suport
pentru aceste.
Daca se xeaza un punct O T, atunci se poate considera mult imea 1
O
=

OA[A T, a segmentelor orientate


cu originea n punctul O (sau a vectorilor legat i n O). Pe mult imea 1
O
se denesc doua legi de compozit ie:
- o lege de compozit ie interna + : 1
O
1
O
1
O
, numita adunarea vectorilor din 1
O
, care asociaza vectorilor

OA si

OB 1
O
vectorul

OC, notat

OA +

OB, unde C este al patrulea varf al paralelogramului [OACB] (posibil


degenerat, daca O, A si B sunt coliniare) construit pe cei doi vectori, ca laturi;
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 29
- o lege de compozit ie externa : IR1
O
1
O
, numita nmult irea cu scalari a vectorilor din 1
O
, care asociaza
unui numar IR si unui vector

OA 1
O
vectorul

OC, notat

OA, unde C este un punct coliniar cu O si


A, denit astfel: daca > 0, atunci segmentul [OC] are lungimea nmult ita cu lungimea segmentului [OA] si
O / [AC], daca = 0, atunci C = O, iar daca < 0, atunci segmentul [OC] are lungimea nmult ita cu
lungimea segmentului [OA] si O [AC].
Lema urmatoare este o consecint a imediata a denit iei nmult irii cu scalari.
Lema 1 Fie O, A, B o coliniare, iar M AB este un punct astfel ncat segmentul [OM] are lungimea 1.
Atunci

OA =

OM, unde:
1. = [OA[ > 0, daca O / [AM] sau
2. = [OA[ 0, daca O [AM].
Trei vectori

OA,

OB si

OC se spune ca sunt coplanari daca punctele O, A, B si C se gasesc n acelasi plan si
necoplanari n caz contrar.
Propozit ia 11 Tripletul (1
O
, +, ) este un spat iu vectorial real, numit spat iul vectorial al vectorilor legat i n O,
n care orice trei vectori necoplanari formeaza o baza.
Sa consideram n continuare vectori legat i care nu au neaparat aceeasi origine.
Doi vectori legat i

PQ si

P

se numesc
- echipolent i si se scrie

PQ

, daca ambii vectori legat i sunt nuli, ori, n caz contrar, poligonul PQQ

este un paralelogram, eventual degenerat ( segmentele [PQ

] si [P

Q] au acelasi mijloc);
- paraleli si se scrie

PQ |

, daca dreptele lor suport sunt paralele.


Propozit ia 12 Relat iile de echipolent a si de paralelism ale vectorilor legat i din spat iu sunt relat ii de echivalent a.
Evident ca doi vectori echipolent i sunt paraleli, proprietatea recproca neind adevarata (contraexemplu: doi
vectori paraleli care nu au aceeasi lungime).
Relat ia de echipolent a ind o relat ie de echivalent a pe mult imea tuturor vectorilor legat i 1
leg
, se poate considera
mult imea claselor de echivalent a, care este mult imea 1
lib
, a vectorilor liberi. Astfel, daca

AB 1
leg
este un vector
legat, atunci clasa sa de echivalent a, care se noteaza cu AB, este formata din mult imea tuturor vectorilor

1
leg
care au proprietatea ca

AB

. Se observa ca, daca se xeaza un punct O o, exista o aplicat ie bijectiva


F
O
: 1
O
1
lib
, care asociaza unui vector legat

OA 1
O
clasa sa de echivalent a AB 1
lib
. Prin inversa acestei
biject ii, ecarui vector liber a 1
lib
i se poate asocia n mod unic un vector

OA 1
leg
astfel ncat a = OA.
Se poate constata ca daca se considera doua puncte O, O

T, atunci aplicat ia = F
1
O

F
O
: 1
O
1
O

este o biject ie si are proprietat ile (

OA +

OB) = (

OA) + (

OB) si (

OA) = (

OA), ()

OA,

OB 1
O
si
IR, deci este un izomorsm de spat ii vectoriale reale.
Rezulta astfel ca:
- daca

OA

si

OB



OA+

OB

, ()O, O

o (prin adunarea a doi vectori legat i


ntr-un punct O se obt ine un vector echipolent cu vectorul ce rezulta prin adunarea vectorilor echipolent i legat i
ntr-un oricare alt punct O

);
- daca IR si

OA

OA

, ()O, O

o (prin nmult irea unui vector legat ntr-un punct


O cu un numar real , se obt ine un vector echipolent cu vectorul ce rezulta prin nmult irea vectorului echipolent
legat n O

cu ).
30 Paul Popescu si Marcela Popescu
Pe mult imea 1
lib
se denesc doua legi de compozit ie:
- o lege de compozit ie interna + : 1
lib
1
lib
1
lib
, numita adunarea vectorilor liberi, care asociaza la doi vectori
a = OA,

b = OB 1
lib
vectorul liber OC, unde

OC =

OA +

OB, notat a +

b (dupa cum am vazut, denit ia nu
depinde de punctul O) si
- o lege de compozit ie externa : IR1
lib
1
lib
, numita nmult irea cu scalari a vectorilor din 1
lib
, care asociaza
unui numar IR si unui vector a = OA 1
lib
, vectorul corespunzator clasei

OA, notat a (dupa cum am


vazut deja, denit ia nu depinde de punctul O).
Urmatorul rezultat se poate demonstra prin vericarea axiomelor specice unui spat iu vectorial.
Lema 2 Fie (V, +, ) un K-spat iu vectorial, M este o mult ime si : V M o biject ie. Se considera:
legea de compozit ie interna : M M M, x y = (
1
(x) +
1
(y)) si
legea de compozit ie externa : K M M, x = (
1
(x)).
Atunci (M, , ) este un K-spat iu vectorial, iar este un izomorsm de spat ii vectoriale.
Trei vectori liberi a,

b si c se spune ca sunt coplanari daca pentru trei reprezentant i

OA,

OB si

OC , punctele
O, A, B si C se gasesc n acelasi plan si necoplanari n caz contrar. Evident, denit ia nu depinde de punctul O.
Propozit ia 13 (1
lib
, +, ) este un spat iu vectorial real n care orice trei vectori necoplanari formeaza o baza.
Propozit ia 14 Mult imea o, a punctelor spat iului, formeaza un spat iu punctual euclidian.
Urmatorul rezultat este o consecint a imediata a celor demonstrate anterior. Reamintim ca c
3
este spat iul
punctual euclidian canonic.
Teorema 1 Fie patru puncte O, E
1
, E
2
, E
3
o, astfel ncat dreptele OE
1
, OE
2
, OE
3
sunt perpendiculare doua
cate doua, segmentele [OE
1
], [OE
2
] si [OE
3
] au lungimea 1. Sa consideram aplicat ia : o c
3
, care asociaza lui
A o, punctul (A) = (a, b, c) c
3
, unde
OA = aOE
1
+ bOE
2
+ cOE
3
.
Atunci este un izomorsm de spat ii punctual euclidiene.

In spat iul euclidian canonic c


3
se poate considera reperul canonic (O, B
can
), unde O(0, 0, 0) este originea, iar
B
can
= e
1
, e
2
, e
3
, e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 0) si e
3
= (0, 0, 1). Reperul canonic deneste orientarea directa a
planului euclidian c
3
. Un reper euclidian n c
3
este un dublet (O

, B), unde B E
3
este o baza ortonormata si
O

c
3
. Daca
B = v
1
, v
2
, v
3
este o baza pozitiv orientata, atunci matricea de trecere de la B
can
la B se poate exprima cu ajutorul
unghiurilor lui Euler.

In continuare vom scrie explicit aceasta matrice. Sa presupunem ca e
1
, e
3
, e
3
, = v
1
, v
2
, v
3
.
Fie:

f
1
vectorul unitar care este vector director al subspat iului
L( e
1
, e
2
) L( v
1
, v
2
) ;

f
2
vectorul unitar astfel ncat baza B
1
=

f
1
,

f
2
, e
3
este ortonormata si direct orientata;

1
vectorul unitar astfel ncat baza B
2
=

f
1
,

f

1
, v
3
este ortonormata si direct orientata.
Matricile de trecere succesive sunt de forma:
[B
can
, B
1
] =
_
_
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
_
_
, [B
1
, B
2
] =
_
_
1 0 0
0 cos sin
0 sin cos
_
_
,
[B
2
, B] =
_
_
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
_
_
,
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 31
prin urmare [B
can
, B] =
=
_
_
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
_
_
_
_
1 0 0
0 cos sin
0 sin cos
_
_
_
_
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
_
_
=
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
cos cos
sin cos sin
cos sin
sin cos cos
sin sin
sin cos +
+cos cos sin
sin sin+
+cos cos cos
cos sin
sin sin sin cos cos
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
. (7)
Cei trei parametri , , [0, 2) nu sunt unic determinat i. Pentru a obt ine o reprezentare biunivoca cu schimbarile
de baza directe, se iau punctele corespunzatoare
(cos cos cos , sincos cos , sin cos , sin) S
3
(unde S
3
este sfera centrata n origine, de raza 1, din E
4
).
Rezulta ca o schimbare de reper ortogonal n c
3
este determinata de sase parametri (trei provin de la schimbarea
originii si trei de la schimbarea bazei).
Ne vom ocupa n continuare de subspat iile spat iului euclidian canonic c
3
.
Ecuat iile canonice ale unei drepte determinate de un punct A(a, b, c) si vectorul director v = (p, q, r) se scriu:
(d) :
x a
p
=
y b
q
. =
z c
r
.
Ecuat iile parametrice ale aceleiasi drepte sunt:
(d) :
_
_
_
x = a+ pt
y = b+ qt
z = c+ rt
, t IR.
Ecuat iile canonice ale unei drepte determinate de punctele A(a, b, c) si B(d, e, f) sunt:
(d) :
x a
d a
=
y b
e b
. =
z c
f c
.
Distant a de la un punct A la o dreapta d care cont ine punctul B si are vectorul director a, se calculeaza cu
formula (6):
d(A, d) =
[ a AB[
[ a[
.
Distant a dintre dreptele neparalele d
1
(care cont ine punctul A si are ca vector director vectorul a
1
) si d
2
(care
cont ine punctul B si are ca vector director vectorul a
2
) este data de formula:
d(d
1
, d
2
) =

[ a
1
, a
2
, AB]

[ a
1
a
2
[
;
daca d
1
d
2
,= _/ , atunci d(d
1
, d
2
) = 0; daca d
1
| d
2
atunci:
d(d
1
, d
2
) =

a
1
AB

[ a
1
[
32 Paul Popescu si Marcela Popescu
(propozit ia 5).
Din propozit ia 4 rezulta ecuat ia perpendicularei comune a doua drepte:
_
a
1
( a
1
a
2
) ( r r
A
) = 0
a
2
( a
1
a
2
) ( r r
A
) = 0
.
Un plan care cont ine un punct A(a, b, c) si are ca vector normal n = (l, m, n) ,= (0, 0, 0), are ecuat ia carteziana:
() : l(x a) + m(y b) + n(z c) = 0.
Un plan care cont ine un punct A(a, b, c) si are ca vectori directori vectorii necoliniari v
1
= (l, m, n) si
v
2
= (l

, m

, n

) are ecuat iile parametrice:


_
_
_
x = a + ls + l

t
y = b + ms + m

t
z = c + ns + n

t
, s, t IR.
Prin eliminarea parametrilor s, t IR, se regaseste ecuat ia carteziana a planului sub forma:
() : n
1
(x a) + n
2
(y b) + n
3
(z a) = 0,
unde:
(n
1
, n
2
, n
3
) = v
1
v
2
=

e
1
e
2
e
3
l m n
l

=
= (mn

nm

, nl

ln

, lm

ml

).
Ecuat ia anterioara se poate scrie sub forma:
() :

x a y b z c
l m n
l

= 0,
sau
() :

x y z 1
a b c 1
l m n 0
l

= 0.
Daca planul cont ine punctele A(a, b, c), B(a

, b

, c

) si vectorul v = (l, m, n) (necoliniar cu vectorul AB) este


cont inut n subspat iul director, atunci are ecuat ia
() :

x a y b z c
a

a b

b c

c
l m n

= 0,
sau
() :

x y z 1
a b c 1
a

1
l m n 0

= 0.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 33
Daca planul cont ine punctele A(a, b, c), B(a

, b

, c

) si C(a

, b

, c

), astfel ca vectorii AB si AC sunt necoliniari,


atunci ecuat ia planului este:
() :

x a y b z c
a

a b

b c

c
a

a b

b c

= 0,
sau
() :

x y z 1
a b c 1
a

1
a

= 0.
Doua plane (neparalele) si

se intersecteaza dupa o dreapta d . Fie () : lx + my + nz + p = 0 si


(

) : l

x + m

y + n

z + p

= 0 ecuat iile celor doua plane, cu vectorii normali n = (l, m, n) si n

= (l

, m

, n

).
Presupunerea ca planele si

nu sunt paralele este echivalenta cu oricare din condit iile:


vectorii n si n

nu sunt coliniari;
rang
_
l m n
l

_
= 2;
n n

,=

0.

In condit iile considerate, se obt in ecuat iile dreptei de intersect ie:


(d) :
_
lx + my + nz + p = 0
l

x + m

y + n

z + p

= 0
.
Sa remarcam ca un vector director al dreptei d este vectorul a = n n

.
Ecuat ia unui plan

care cont ine dreapta d este:


(

) : (lx + my + nz + p) + (l

x + m

y + n

z + p

) = 0, (8)
numit a ecuat ia fasciculului de plane care cont ine dreapta d.

Intr-adevar, daca

este un plan care cont ine dreapta


d, cu vectorul director a = n n

, vectorul sau normal n

= (l

, m

, n

) este perpendicular pe vectorul a, la fel ca


vectorii n = (l, m, n) si n

= (l

, m

, n

). Rezulta ca n, n

si n

(L( a))

((L( a))

are dimensiunea 2); deoarece


vectorii n si n

sunt necoliniari, ei formeaza o baza n acest subspat iu, deci (), IR astfel ncat n

= n + n

.
Rezulta ca l

= l +l

, m

= m+m

si n

= n+n

. Fie A(a, b, c) d. Au loc relat iile l(x a) +m(y b)+


+n(z c) = 0, de unde p = la mb nc; analog p

= l

a m

b n

c si p

= l

a m

b n

c. Deci are loc si


p

= p + p

, de unde rezulta ecuat ia (8).


Distant a de la un punct A(a, b, c) la un plan de ecuat ie () : lx + my + nz + p = 0 este data de
d(A, ) =
[la + mb + nc + p[

l
2
+ m
2
+ n
2
(formula (5)). Un alt mod de a deduce aceasta formula este acela de a determina mai ntai proiect ia punctului A
pe planul , punctul A

= pr

A. Ecuat iile parametrice ale dreptei d

care cont ine pe A si are ca vector director


vectorul n = l e
1
+ m e
2
+ n e
3
= (l, m, n) sunt:
_
_
_
x = lt + a
y = mt + b
z = nt + c
.
Punctul A

(a

, b

, c

) se gaseste la intersect ia dreptei d

si a planului , deci a

= lt
0
+ a, b

= mt
0
+ b, c

= nt
0
+ c,
unde l(lt
0
+ a) + m(mt
0
+ b) + n(nt
0
+ +c) + p = 0, de unde t
0
=
la mb nc p
l
2
+ m
2
+ n
2
. Rezulta d(A, ) = [AA

[ =
=
_
(a a

)
2
+ (b b

)
2
+ (c c

)
2
= [t
0
[

l
2
+ m
2
+ n
2
= =
[la + mb + nc + p[

l
2
+ m
2
+ n
2
.
34 Paul Popescu si Marcela Popescu
Perpendiculara comuna d

a doua drepte date se obt ine ca dreapta de intersect ie a doua plane (propozit ia 4):
(d

) :
_
a
1
( a
1
a
2
) ( r r
A
) = 0
a
2
( a
1
a
2
) ( r r
B
) = 0
.
Astfel, daca d
1
cont ine punctul A(a, b, c) si are vectorul director a
1
, iar d
2
cont ine punctul B(a

, b

, c

) si are
vectorul director a
2
, atunci n
1
= = a
1
( a
1
a
2
) = ( a
1
a
2
) a
1
( a
2
1
) a
2
= (n
1
1
, n
2
1
, n
3
1
), n
2
= a
2
( a
1
a
2
) =
= ( a
2
2
) a
1
( a
1
a
2
) a
2
= (n
1
2
, n
2
2
, n
3
2
) si ecuat iile anterioare se scriu:
(d

) :
_
n
1
1
(x a) + n
2
1
(y b) + n
3
1
(z c) = 0
n
1
2
(x a

) + n
2
2
(y b

) + n
3
2
(z c

) = 0
.
Vom studia n continuare izometriile spat iului euclidian c
3
. Fie (O, B) un reper al spat iului euclidian c
3
.
Orice izometrie a lui c
3
care pastreaza orientarea se poate descompune sub forma (7), folosind unghiurile lui
Euler. Aceasta arata ca izometriile lui c
3
care pastreaza orientarea se pot descrie de cei trei parametri, ceea ce
realizeaza o biject ie ntre izometriile lui c
3
care pastreaza orientarea si punctele sferei S
3
E
4
, centrata n origine
si de raza 1.

In continuare vom studia forma canonica a unei izometrii, adica vom gasi un reper n care izometria
sa aib a o forma cat mai simpla.
Fie v E
3
un vector, iar [ v]
B
=
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
. Translat ia de vector v a spat iului euclidian c
3
este transformarea
t
v
: c
3
c
3
de forma t
v
(A) = A

, unde AA

= v. Ecuat iile translat iei t


v
sunt:
_
_
_
x

= x + v
1
y

= y + v
2
z

= z + v
3
. (I)
Sa remarcam ca aplicat ia liniara indusa pe E
3
este 1
E
3
, adica identitatea lui E
3
.
Fie O

(a, b, c) c
3
un punct. Simetria centrala (cu centrul n O

) este transformarea t
v
: c
3
c
3
, unde
s
O
(A) = A

ind unicul punct pentru care O este mijlocul segmentului [AA

], adica A

= 2O

A. Folosind
coordonate, ecuat iile simetriei s
O
sunt:
_
_
_
x

= x + 2a
y

= y + 2b
z

= z + 2c
. (II)
Sa remarcam ca aplicat ia liniara indusa pe E
3
este 1
E
3
.
Propozit ia 15 Fie f : c
3
c
3
o izometrie. Daca f nu este translat ie (

f ,= 1
E
3
) sau simetrie centrala (

f ,= 1
E
3
),
atunci exista un reper ortonormat (O

, B

) n care f este data prin:


_
_
_
x

= x
y

= y + b
z

= z + c
(III)
(translat ie paralela cu planul yOz compusa cu o simetrie fat a de acelasi plan);
_
_
_
x

= x + a
y

= y
z

= z
, (IV)
(translat ie n lungul axei x

x compusa cu o simetrie fat a de aceasi axa);


_
_
_
x

= x
y

= y cos z sin
z

= y sin + z cos
, (0, 2) (V)
(simetrie fat a de planul yOz compusa cu o cu o rotat ie n jurul axei x

x);
_
_
_
x

= x + a
y

= y cos z sin
z

= y sin + z cos
, (0, 2) (VI)
(translat ie n lungul axei x

x compusa cu o rotat ie n jurul aceleiasi axe).


Algebra Liniara si Geometrie Analitica 35
3 Planul euclidian bidimensional canonic
Din considerente analoge, planul euclidian T este un spat iu punctual euclidian izomorf cu spat iul punctual
euclidian canonic pe c
2
. Daca se considera O, E
1
, E
2
T astfel ncat OE
1
OE
2
si lungimea segmentelor [OE
1
]
si [OE
2
] este 1, atunci ()A T, avem OA = a OE
1
+ b OE
2
, iar izomorsmul : T c
2
se deneste prin
(OA) = (a, b).

In planul punctual euclidian c


2
se poate considera reperul canonic (O, B
can
), unde O este originea (0, 0), iar
B
can
= e
1
, e
2
, e
1
= (1, 0), e
2
= (0, 1). Reperul canonic deneste orientarea directa a planului punctual euclidian
c
2
. Un reper euclidian n c
2
este un dublet (O

, B), unde B = v
1
, v
2
E
2
este o baza ortonormata si O

c
2
.
Deoarece un vector unitar n E
2
are forma n = (cos , sin), iar un vector n

n are forma (sin, cos ),


rezulta ca vectorii v
1
si v
2
pot :
v
1
= (cos , sin), v
2
= (sin, cos ), daca (O

, B

) este pozitiv orientata, pentru ca

cos sin
sin cos

= 1;
v
1
= (cos , sin), v
2
= (sin, cos ), daca (O

, B

) este negativ orientata, pentru ca

cos sin
sin cos

= 1.
De exemplu, reperul ((2, 1), (

2
2
,

2
2
), (

2
2
,

2
2
)) este direct orientat, iar reperul
((1, 1), (

2
2
,

2
2
), (

2
2
,

2
2
)) este invers orientat.
Rezulta ca o schimbare de reper ortonormat n c
2
este determinata de trei parametri (doi de la schimbarea
originii si unul de la schimbarea bazei).
Ecuat ia dreptei determinate de un punct A(a, b) si vectorul director v = (p, q) este:
(d) :
x a
p
=
y b
q
,
sau

x y 1
a b 1
p q 0

= 0.
Ecuat ia dreptei determinate de punctele A(a, b) si B(c, d) este:
(d) :
x a
c a
=
y b
d b
,
sau

x y 1
a b 1
c d 1

= 0.
Ecuat ia dreptei determinate de un punct A(a, b) si vectorul normal n = (l, m) este:
(d) : l(x a) + m(y b) = 0.
36 Paul Popescu si Marcela Popescu
Orientarea unei drepte este data e prin xarea unui vector director v al dreptei, e prin xarea unui vector
normal n al dreptei. Daca vectorul normal n este dat, exista un singur vector director unitar v astfel ncat reperul
v, n este direct orientat. Masura unghiului a doua drepte d
1
si d
2
orientate de vectorii directori (nenuli) a
1
si a
2
este masura unghiului vectorilor a
1
si a
2
, adica este [0, ] dat de cos =
< a
1
, a
2
>
[ a
1
[ [ a
2
[
[1, 1].

In cele ce urmeaza vom studia izometriile spat iului euclidian c


2
. Am vazut (propozit ia 8) ca o izometrie
f : c
2
c
2
este o aplicat ie ana. Mai mult, este un izomorsm an. Daca (O, B) este un reper ortonormat, atunci
aplicat ia liniara

f : E
2
E
2
indusa ntre spat iile vectoriale euclidiene directoare este o izometrie, prin urmare
matricea [

f]
B
este o ortogonala, avand una din formele:
1. [

f]
B
=
_
cos sin
sin cos
_
, cand det

f = 1, caz n care izometria f se numeste de spet a ntai (sau deplasare)
sau
2. [

f]
B
=
_
cos sin
sin cos
_
, cand det

f = 1, caz n care izometria f se numeste de spet a a doua (sau
antideplasare).
Propozit ia 16 Fie o izometrie f : c
2
c
2
.
1. Daca f este o izometrie de spet a ntai, atunci:
(a) daca f nu are puncte xe, atunci f este o translat ie:

f = 1
E
2
si n orice reper ortonormat (O

, B

=
e

1
, e

2
), f este data prin
_
x

= x + a
y

= y + b
, (9)
unde v = a e

1
+ b e

2
este vectorul translat iei;
(b) daca f are puncte xe, atunci are un singur punct x O

, ind o rotat ie cu centrul n O

si n orice reper
ortonormat (O

, B

), cu centrul n O

, f este data prin


_
x

= xcos y sin
y

= xsin + y cos
, (10)
unde [0, 2) este unghiul de rotat ie.
2. Daca f este o izometrie de spet a a doua, atunci exista un reper ortonormat (O

, B

= e

1
, e

2
), n care f este
data prin
_
x

= x
y

= y + b
, (11)
adica f este o simetrie (fat a de dreapta care trece prin O

si are v

2
ca vector director), compusa cu o translat ie
(de vector b v

2
).
Sa remarcam ca o izometrie de spet a a doua data prin (11) are puncte xe daca si numai daca b = 0, caz n
care orice punct al axei de simetrie este punct x (deci exista o innitate de puncte xe).
4 Hipersuprafet e de ordinul al doilea n spat ii euclidiene reale
4.1 Hipercuadrice
Fie c un spat iu vectorial euclidian real de dimensiune n, cu spat iul vectorial director V si (O; B) un reper
euclidian.
Mult imea H a punctelor M(x
1
, . . . , x
n
) ale caror coordonate verica o ecuat ie de tipul
(H) :
n

i,j=1
a
ij
x
i
x
j
+ 2
n

i=1
b
i
x
i
+ c = 0, (12)
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 37
unde a
ij
= a
ji
, b
i
, c IR, ()i, j = 1, n, se numeste hiprcuadrica n c.

In cele ce urmeaza vom considera doar cazul
H , = _/ (cu except ia situat iei cand vom face clasicarea hipercuadricelor). Notam membrul stang al ecuat iei (12)
n

i,j=1
a
ij
x
i
x
j
+ 2
n

i=1
b
i
x
i
+ c F(x
1
, . . . , x
n
). Cecient ii polinomiali ai lui F se numesc coecient ii hipercuadricei.

In cazul n = 2, hipercuadricele sunt curbe si se numesc conice, iar n cazul n = 3 hipercuadricele sunt suprafet e
si se numesc cuadrice.
Ecuat ia (12) se poate scrie matricial n doua moduri. Daca se noteaza A = (a
ij
)
i,j=1,n
/
n
(IR), b =
_
_
_
b
1
.
.
.
b
n
_
_
_
/
n,1
(IR), X =
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_ /
n,1
(IR), atunci ecuat ia (12) devine:
(H) : X
t
A X + 2X
t
b + c = 0, (13)
sau
(H) :
_
X
1
_
t

_
A b
b
t
c
_

_
X
1
_
= 0. (14)
Fie (O; B) si (O

; B

) doua repere euclidiene si e


_
P p
0 1
_
matricea schimbarii de coordonate. Avem:
_
X
1
_
=
_
P p
0 1
__
X

1
_
. (15)
Ecuat ia (14) devine
_
X

1
_
t
_
P p
0 1
_
t
_
A b
b
t
c
__
P p
0 1
__
X

1
_
= 0, de unde rezulta ca
_
A

(b

)
t
c

_
=
_
P p
0 1
_
t
_
A b
b
t
c
__
P p
0 1
_
, (16)
adica
_
A

(b

)
t
c

_
=
_
P
t
AP P
t
Ap + P
t
b
p
t
AP + b
t
P p
t
Ap + 2p
t
b + c
_
. De aici rezulta urmatoarele reguli de schimbare a
coecient ilor hipercuadricei:
A

= P
t
AP, (17)
b

= P
t
Ap + P
t
b,
c

= p
t
Ap + 2p
t
b + c.
Se noteaza = det A si = det
_
A b
b
t
c
_
. Avem A

= P
t
AP, deci

= det A

= det(P
t
AP) =
(det P
t
)(det A)(det P) = (det A)(det P)
2
= = (det P)
2
, deci

= (det P)
2
.
Analog, avem

= det
_
A

(b

)
t
c

_
=
= det
_
_
P p
0 1
_
t
_
A b
b
t
c
__
P p
0 1
_
_
=
= det
_
P p
0 1
_
t
det
_
A b
b
t
c
_
det
_
P p
0 1
_
=
=
_
det
_
P p
0 1
__
2
det
_
A b
b
t
c
_
= (det P)
2
det
_
A b
b
t
c
_
= = (det P)
2
, deci

= (det P)
2
.
38 Paul Popescu si Marcela Popescu
Dar daca schimbarile de reper sunt ortogonale, avem (det P)
2
= 1, deoarece P
t
P = I
n
. Rezulta ca

= si

= ,
deci numerele si nu depind de reperul ortonormat ales. Daca ecuat ia hipercuadricei se scrie F(x
1
, . . . , x
n
) = 0,
atunci

= (1)
n
si

= (1)
n+1
, deci semnul lui sau se poate schimba, dar faptul ca sau sunt sau nu
sunt nule, nu depinde de ecuat ia considerata sau de reperul ortonormat ales. Anularea lui sau este importanta
pentru ca ofera informat ii privitoare la hipercuadrica. Astfel, daca ,= 0, hipercuadrica are centru unic, iar daca
= 0, hipercuadrica nu are centru unic; daca ,= 0, hipercuadrica este nedegenerata, iar daca = 0, hipercuadrica
este degenerata.
Daca A /
n
(IR) atunci:
valorile proprii
1
, . . . ,
n
ale matricii A sunt radacinile ecuat iei det(AI
n
) = 0;
un vector propriu al matricii A este o matrice X /
n,1
(IR) pentru care exista o valoare (proprie) IR
astfel ncat AX = X.
Daca V este spat iu vectorial euclidian, B V este o baza ortonormata si A /
n
(IR) este o matrice simetrica
asociata unei forme biliniare pe V , atunci se pot considera
un endomorsm simetric f : V V , care n baza B are matricea [f]
B
= A si
o forma biliniara simetrica b : V V IR, care n baza B are matricea [b]
B
= A.
Daca B

este o alta baza ortonormata, atunci matricea de trecere P = [B, B

] este o matrice ortogonala (adica


P
1
= P
t
). Rezulta ca [f]
B
= P
1
AP = P
t
AP = [b]
B
, deci endomorsmul simetric f si forma biliniara simetrica
b au aceeasi matrice n orice baza ortonormata. Deoarece toate valorile proprii ale endomorsmului f sunt reale si
vectorii proprii corespunzatori pot forma o baza a lui B n care matricea endomorsmului f este diagonala, rezulta
ca aceleasi proprietat i le are si forma biliniara simetrica asociata. Rezulta ca pentru o forma biliniara simetrica:
valorile proprii ale matricii simetrice asociate sunt toate reale si
exista o baza ortogonala a spat iului euclidian V n care matricea asociata este diagonala.
Vectorii proprii ai matricii A sunt numit i direct ii principale ale hipercuadricei H.
Vom studia n continuare intersect ia unei hipercuadrice cu o dreapta.
Fie P
0
(x
1
0
, . . . , x
n
0
) c si vectorul v
0
astfel ca [ v
0
]
B
= V
0
. Fie X = X
0
+ tV
0
ecuat ia parametrica a dreptei d
care cont ine punctul P
0
si are ca vector director vectorul v
0
,=

0; X =
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_, X
0
=
_
_
_
x
1
0
.
.
.
x
n
0
_
_
_, V
0
=
_
_
_
v
1
.
.
.
v
n
_
_
_.
Intersect ia dreptei d cu hipercuadrica, t inand seama de ecuat ia (14), conduce la
_
X
0
+ tV
0
1
_
t

_
A b
b
t
c
_

_
X
0
+ tV
0
1
_
= 0, sau:
_
X
0
1
_
t

_
A b
b
t
c
_

_
X
0
1
_
+t
_
X
0
1
_
t

_
A b
b
t
c
_

_
V
0
0
_
+
+t
_
V
0
0
_
t

_
A b
b
t
c
_

_
X
0
1
_
+ t
2
_
V
0
1
_
t

_
A b
b
t
c
_

_
V
0
0
_
= 0, sau
X
t
0
AX
0
+ 2b
t
X
0
+ c + 2t(X
t
0
AV
0
+ b
t
V
0
) + t
2
V
t
0
AV
0
= 0. (18)
Vectorii v
0
, cu [ v
0
]
B
= V
0
, pentru care V
t
0
AV
0
= 0 denesc direct iile asimptotice ale hipercuadricei. Daca
v = (v
1
, . . . , v
n
) V deneste o direct ie asimptotica, atunci spunem ca hiperplanul dat prin
v
1
F
x
1
+ + v
n
F
x
n
= 0
este conjugat cu direct ia asimptotica v.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 39
Daca punctul P
0
apart ine hipercuadricei (X
t
0
AX
0
+2b
t
X
0
+c = 0), atunci dreapta d este tangenta hipercuadricei
daca ecuat ia de gradul doi n t (18) are radacinile t
1
= t
2
= 0, adica X
t
0
AV
0
+ b
t
V
0
= 0. Fie P(x
1
, . . . , x
n
)
un punct oarecare al unei drepte tangente, corespunzator lui X =
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_ = X
0
+ tV
0
. Atunci din relat ia
X
t
0
AX
0
+ 2b
t
X
0
+ c = 0 adunata cu relat ia X
t
0
AV
0
+ b
t
V
0
= 0 nmult ita cu t, rezulta
X
t
0
A(X
0
+ tV
0
) + b
t
(2X
0
+ tV
0
) + c = 0, sau
X
t
0
AX + b
t
(X
0
+ X) + c = 0,
sau:
(H
0
) :
n

i=1
a
ii
x
i
x
i
0
+

1i<jn
a
ij
(x
i
x
j
0
+ x
j
x
i
0
) +
n

i=1
b
i
(x
i
+ x
i
0
) + c = 0.
Punctul P
0
H ind dat, ecuat ia de mai sus reprezinta ecuat ia unui hiperplan care cont ine pe P
0
, numit hiperplan
tangent la hipercuadrica n P
0
. Ecuat ia sa se obt ine prin dedublarea ecuat iei hipercuadricei. Hiperplanul tangent
ntr-un punct la o hipercuadrica este format asadar din reunirea tuturor dreptelor tangente la hipercuadrica, care
trec prin acel punct.
Un punct P
0
se spune ca este centru de simetrie al hipercuadricei daca exista doua puncte A
1
, A
2
H astfel
ncat P
0
este mijlocul segmentului [A
1
A
2
].
Propozit ia 17 Fie H o hipercuadrica a carei ecuat ie este (13).
Un punct P
0
este centru al hipercuadricei daca si numai daca coordonatele sale verica sistemul de ecuat ii liniare
AX
0
+ b = 0
n
. (19)
Coordonatele centrului de simetrie se obt in asadar din sistemul:
n

j=1
a
ij
x
j
+ b
i
= 0, i = 1, n (20)
1
2
F
x
i
(x
1
, . . . , x
n
) = 0, i = 1, n (21)
AX + b = 0
n
. (22)
Hipercuadricele pentru care = det A ,= 0 au asadar un centru unic, existent a centrului nedepinzand de sistemul
de coordonate ales.
Hipercuadricele pentru care = det A = 0 nu au centru unic; pot exista o innitate de centre (daca sistemul de
ecuat ii (19) este compatibil) sau nu exista nici un centru (daca sistemul de ecuat ii (19) este incompatibil).
Propozit ia 18 Exista un reper ortonormat (O

; B

), unde baza B

V este formata din vectori care dau direct ii


principale, corespunzatoare valorilor proprii
1
, . . . ,
n
ale matricii A, astfel ca ecuat ia hipercuadricei H are una
din formele:
1.
1
_
y
1
_
2
+ +
r
(y
r
)
2
+ c

= 0;
2.
1
_
y
1
_
2
+ +
r
(y
r
)
2
+ 2b

y
r+1
= 0, unde
1

r
,= 0 si b

,= 0.
Observat ii.
1.

In cazul cand hipercuadrica are un centru, se poate lua O

acel centru si termenii de gradul ntai nu mai apar


n forma canonica. Daca cel put in o valoare proprie
i
0
= 0 si b

i
0
,= 0, atunci hipercuadrica nu are nici un centru
si termenul liber nu apare n forma canonica.
2. Am vazut (propozit ia 20) ca rangurile r = rang A si r

= rang
_
A b
b
t
c
_
sunt invariant i izometrici, adica
sunt aceeasi n orice reper ortonormat. Din formele canonice de mai sus, rezulta ca ntre r si r

pot exista numai


urmatoarele relat ii: r = r

, r

= r + 1 sau r

= r + 2.
3. Sa consideram subspat iul an al lui c care trece prin O

si are ca subspat iu director subspat iul vectorial al


lui V generat de vectorii:
40 Paul Popescu si Marcela Popescu
v

1
, . . . , v

r
, daca ecuat ia hipercuadricii poate avea forma 1. din propozit ia 18 (avem c

= 0 r

= r si c

,= 0
r

= r + 1);
v

1
, . . . , v

r+1
, daca ecuat ia hipercuadricii poate avea forma 2. din propozit ia 18 r

= r + 2.
Prin restrict ie la acest subspat iu an, hipercuadrica deneste o noua hipercuadrica. Dimensiunea p a acestui
subspat iu (p = nr, daca are loc forma 1., sau p = nr 1, daca are loc forma 2. pentru ecuat ia hipercuadricii),
se mai numeste indicele cilindric al hipercuadricei H. Prin urmare are loc urmatorul rezultat.
Propozit ia 19 Daca p este indicele cilindric al unei hipercuadrice H, atunci exista doua subspat ii ane c
0
, c

0
c,
cu subspat iile directoare ortogonale si complementare de dimensiuni p si respectiv np, astfel ca restrict ia lui H la
c
0
este o hipercuadrica H
0
, iar restrict ia lui H la c

0
este sau mult imea vida (daca H
0
= _/ ) sau ntreg c

0
(daca
H
0
,= _/ ).
De exemplu, n c
3
, pentru hipercuadricele (H
1
) : (x
1
)
2
+ (x
2
)
2
+ 1 = 0 si (H
2
) : (x
1
)
2
+ (x
2
)
2
1 = 0 se poate
lua (c
0
) : x
3
= 0 si (c

0
) : x
1
= x
2
=

2
2
. Restrict iile lui H
1
la c
0
si c

0
sunt mult imea vida; restrict ia lui H
2
la c
0
este un cerc, iar restrict ia la c

0
este c

0
.
Sa notam ca pentru o hipercuadrica nevida nedegenerata ( ,= 0), sau degenerata si cu centru unic ( = 0,
,= 0), c
0
este un punct.
O marime sau o proprietate se numeste invariant euclidian al hipercuadricei date H daca marimea sau propri-
etatea nu depinde de reperul considerat. De exemplu, marimile si sunt invariant i euclidieni.
Anumite marimi sau proprietat i ale hipercuadricei sunt invariate numai de anumite schimbari de repere eucli-
diene; acestea se numesc seminvariant i euclidieni. De exemplu, la o schimbare de reper (O; B) (O; B

) (numita
schimbare de reper centroana, sau central ana), termenul liber din ecuat ia hipercuadricei nu se schimba, prin
urmare termenul liber este un semiinvariant euclidian (la schimbarile de reper centroane). La fel,
n

i,j=1
a
ij
x
i
x
j
din
ecuat ia hipercuadricei ramane neschimbata la o schimbare de reper de forma (O; B) (O

; B), numita translat ie


de reper. Cum orice reper an (euclidian) se poate obt ine printr-o schimbare centroana de reper, urmata de o
translat ie de reper, rezulta ca semiinvariant ii euclidieni comuni acestor doua tipuri de schimbari de reper sunt
invariant ii euclidieni.
Observat ie. Suma
n

i,j=1
a
ij
x
i
x
j
din ecuat ia hipercuadricei (12) deneste o forma biliniara pe spat iul vectorial
director, pe care o notam b
H
(vezi (17)). Daca ecuat ia F(x
1
, . . . , x
n
) = 0 se nlocuieste cu ecuat ia F(x
1
, . . . , x
n
) =
0, atunci forma biliniara b
H
se nlocuieste cu forma biliniara b
H
. Deducem astfel ca forma biliniara b
H
este
determinata de hipercuadrica, abstract ie facand de semn.
Propozit ia 20 Exista urmatorii invariant i euclidieni pentru o hipercuadrica data H de ecuat ie (12):
r = rang A si r

= rang
_
A b
b
t
c
_
;
indexul negativ si indexul pozitiv al formei biliniare simetrice b
H
, asociate cuadricei H;
si ;
valorile proprii
1
, . . . ,
n
ale matricii A, adica radacinile ecuat iei caracteristice det(AI
n
) = 0 (si, implicit,
coecient ii polinomului caracteristic det(AI
n
) =
1
+
2

2
+ (1)
n1

n1

n1
+ +(1)
n

n
);
subspat iile proprii V

i
, i = 1, n, corespunzatoare valorilor proprii ale matricii A.
Observat ie. Nu tot i invariant ii din enunt ul propozit iei (20) sunt independent i unul de celalalt. De exemplu,
numarul valorilor proprii pozitive (negative, nenule) ale matricii A este egal cu indexul pozitiv (indexul negativ,
respectiv rangul) formei biliniare.
Propozit ia 21 Pentru o hipercuadrica H, de ecuat ie (14), ntr-un reper ortonormat (O; B):
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 41
coecient ii polinomului Q() = det
_
AI
n
b
b
t
c
_
sunt semiinvariant i euclidieni relativ la schimbarile cen-
troane de reper;
coecient ii formei patratice b
H
([b]
H
= A) sunt semiinvariant i euclidieni relativ la translat iile de reper;
termenul liber al polinomului Q() =
0

1
+
2

2
+ (1)
n

n
este
0
= si este un invariant
euclidian;
daca
0
=
1
= =
nr1
= 0, r 0, atunci
nr
si indicele cilindric al hipercuadricei sunt invariant i
euclidieni.
Se pot determina formele canonice ale ecuat iei unei hipercuadrice, folosind invariant ii euclidieni.
Propozit ia 22 Pentru o hipercuadrica H data prin (14), exista un reper (O

; B

) n care ecuat ia hipercuadricei


are una din formele:
1.
1
(y
1
)
2
+ +
r
(y
r
)
2
+

nr

nr
= 0, daca indicele cilindric este n r (
0
=
1
= =
nr1
= 0 si

0
=
1
= =
nr1
= 0,
nr
,= 0);
2.
1
(y
1
)
2
+ +
r
(y
r
)
2
+ 2
_

nr1

nr
y
r+1
= 0, daca indicele cilindric este n r 1 (
0
=
1
= =

nr2
= 0,
nr1
,= 0 si
0
=
1
= =
nr1
= 0,
nr
,= 0).
4.2 Conice
Fie c un spat iu punctual euclidian (real) de dimensiune doi. Hipercuadricele spat iului c se numesc conice.
Fie (O; B = e
1
, e
2
) un reper euclidian n c.
O conica este, asadar, mult imea punctelor M(x, y) c, ale caror coordonate verica ecuat ia:
() : F(x, y) a
11
x
2
+ 2a
12
xy + a
22
y
2
+ 2b
1
x + b
2
y + c = 0, (23)
unde a
11
, a
12
, a
22
, b
1
, b
2
, c IR.
Ecuat ia (23) se scrie matricial sub una din formele:
_
x y
_
_
a
11
a
12
a
12
a
22
__
x
y
_
+ 2
_
x y
_
_
b
1
b
2
_
+ c = 0,
sau
_
x y 1
_
_
_
a
11
a
12
b
1
a
12
a
22
b
2
b
1
b
2
c
_
_
_
_
x
y
1
_
_
= 0.
Propozit ia 23 Pentru conica denita de ecuat ia (23), exista urmatorii invariant i euclidieni:
r = rang
_
a
11
a
12
a
12
a
22
_
si r

= rang
_
_
a
11
a
12
b
1
a
21
a
22
b
2
b
1
b
2
c
_
_
;
indexul negativ si indexul pozitiv al formei biliniare simetrice b

asociate;
=

a
11
a
12
a
12
a
22

si =

a
11
a
12
b
1
a
21
a
22
b
2
b
1
b
2
c

;

1
,
2
(valorile proprii ale matricii A =
_
a
11
a
12
a
21
a
22
_
);
direct iile denite de vectorii proprii ai matricii A, daca
1
,=
2
.
42 Paul Popescu si Marcela Popescu
Propozit ia 24 O conica data de ecuat ia (23) are urmatorii semiinvariant i euclidieni:
coecient ii polinomului Q() =
_
_
a
11
a
12
b
1
a
21
a
22
b
2
b
1
b
2
c
_
_
= = c
2
K + sunt invariat i de schimbarile
centoane de reper;
matricea A este invariata de translat iile de reper;
Pentru conicele degenerate ( = 0), K este un invariant euclidian.
Vom prezenta n continuare aducerea la forma canonica a ecuat iei unei conice.
Fie conica () : F(x, y) a
11
x
2
+ 2a
12
xy + a
22
y
2
+ 2b
1
x + 2b
2
y + c = 0. Forma patratica asociata conicei este
p( v) = a
11
x
2
+ 2a
12
xy + a
22
y
2
=
_
x y
_
_
a
11
a
12
a
12
a
22
__
x
y
_
,
unde v = x e
1
+ y e
2
, iar B = e
1
, e
2
V este o baza ortonormata. Avem [p]
B
=
_
a
11
a
12
a
12
a
22
_
= A.
Conica este de tip eliptic, parabolic ori hiperbolic, dupa cum > 0, = 0, ori < 0, unde = det A.
Ecuat ia caracteristica este det(AI
2
) =
2
(a
11
+a
22
)+ = 0, care are radacinile
1
si
2
(valorile proprii),
ntotdeauna reale. Avem =
1

2
.
Fie v
1
si v
2
versorii proprii corespunzatori valorilor proprii
1
, respectiv
2
. Daca
1
,=
2
, atunci v
1
v
2
; daca

1
=
2
, atunci v
1
si v
2
se pot alege perpendiculari n subspat iul propriu corespunzator. Sistemele din care rezulta
coordonatele vectorilor proprii v
1
si v
2
sunt de forma:
_
_
_
(a
11

j
) + a
12
= 0
a
12
+ (a
22

j
) = 0

2
+
2
= 1
,
j = 1, 2. Daca (
1
,
1
) si (
2
,
2
) sunt solut iile celor doua sisteme, vectorii proprii sunt v
j
=
j
e
1
+
j
e
2
, j = 1, 2.
Fie schimbarea de reper
(O; B = e
1
, e
2
) (O; B

= v
1
, v
2
). Avem [B, B

] =
_

1

2

1

2
_
= P, care este matrice ortogonala. Din relat ia
_
x
y
_
=
_

1

2

1

2
__
x

_
, deducem ca x =
1
x

+
2
y

si y =
1
x

+
2
y

. Prin nlocuirea n expresia formei


patratice p, se obt ine a
11
x
2
+ 2a
12
xy + a
22
y
2
=
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
, deci:
F(x, y) = a
11
x
2
+ 2a
12
xy + a
22
y
2
+ 2b
1
x + 2b
2
y + c =
=
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
+ 2b

1
x

+ 2b

2
y

+ c = F
1
(x

, y

).
-Daca
1

2
,= 0, atunci:
F
1
(x

, y

) =
1
_
x

+ a

_
2
+
2
_
y

+ b

_
2
+ c

.
Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+ a

, y

= y

+ b

, care provine dintr-o translat ie de reper. Noul


reper are originea n punctul O

(a

, b

) (considerat n reperul (O; B

)). Rezulta ca n reperul (O

; B

) ecuat ia
conicei este:
F
2
(x

, y

)
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
+ c

= 0.
-Daca
1
,= 0,
2
= 0 si b

2
,= 0, avem
F
1
(x

, y

) =
1
_
x

+ a

_
2
+ 2b

2
_
y

+ b

_
.
Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+ a

, y

= y

+ b

, care provine dintr-o translat ie de reper. Noul


reper are originea n punctul O

(a

, b

) (considerat n reperul (O; B

)). Rezulta ca n reperul (O

; B

) ecuat ia
conicei este:
F
2
(x

, y

)
1
(x

)
2
+ 2b

2
y

= 0.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 43
-Daca
1
,= 0,
2
= 0 si b

2
= 0, avem
F
1
(x

, y

) =
1
_
x

+ a

_
2
+ c

.
Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+a

, y

= y

, care provine dintr-o translat ie de reper. Noul reper


are originea n punctul O

(a

, 0) (considerat n reperul (O; B

)). Rezulta ca n reperul (O

; B

) ecuat ia conicei
este:
F
2
(x

, y

)
1
(x

)
2
+ c

= 0.
Urmatorul tabel sistematizeaza formele canonice ale conicelor.
Ecuat ie () : Denumire
Centru
Degen
Semiin-
variant i
Figura
1
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0
Elipsa
reala
Da
Nu

i
< 0
i = 1, 2
2
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+ 1 = 0
Elipsa
imaginara
-
Nu

i
> 0
i = 1, 2
_/
3
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0 Hiperbola
Da
Nu
< 0
,= 0
4
x
2
a
2
2y = 0 Parabola
Da
Nu
= 0
,= 0
5
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 0
Punct
dublu
Nu
Nu
> 0,
= 0
6
x
2
a
2

y
2
b
2
= 0
Drepte
concurente
Nu
Nu
< 0,
= 0
7
x
2
a
2
+ 1 = 0
Drepte
imaginare
-
Da
= 0
= 0
K > 0
_/
8
x
2
a
2
1 = 0
Drepte
paralele
Da
Da
= 0
= 0
K < 0
9
x
2
a
2
= 0
Drepte
confundate
Da
Da
= 0
= 0
K = 0
.
4.3 Cuadrice
Fie c un spat iu punctual euclidian (real) de dimensiune trei. Hipercuadricele spat iului c se numesc cuadrice.
Fie (O; B = e
1
, e
2
, e
3
) un reper euclidian n c.
O cuadrica este, asadar, mult imea punctelor M(x, y, z) c, ale caror coordonate verica ecuat ia:
() : F(x, y, z) a
11
x
2
+ a
22
y
2
+ a
33
z
2
+ 2a
12
xy + 2a
23
yz + 2a
13
xz+
+2b
1
x + 2b
2
y + 2b
3
z + c = 0, (24)
unde a
11
, a
22
, a
33
, a
12
, a
23
, a
13
, b
1
, b
2
, b
3
, c IR.
Ecuat ia (24) se scrie matricial sub una din formele:
_
x y z
_
_
_
a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33
_
_
_
_
x
y
z
_
_
+ 2
_
x y z
_
_
_
b
1
b
2
b
3
_
_
+ c = 0,
44 Paul Popescu si Marcela Popescu
sau
_
x y 1
_
_
_
_
_
a
11
a
12
a
13
b
1
a
12
a
22
a
23
b
2
a
13
a
23
a
33
b
3
b
1
b
2
b
3
c
_
_
_
_
_
_
_
_
x
y
z
1
_
_
_
_
= 0.
Demonstrat iile urmatoarelor doua propozit ii sunt analoage cu cele din cazul conicelor.
Propozit ia 25 Pentru cuadrica denita de ecuat ia (24), exista urmatorii invariant i euclidieni:
r = rang
_
_
a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33
_
_
si r

= rang
_
_
_
_
a
11
a
12
a
13
b
1
a
12
a
22
a
23
b
2
a
13
a
23
a
33
b
3
b
1
b
2
b
3
c
_
_
_
_
;
indexul negativ si indexul pozitiv al formei biliniare simetrice b

asociate;
=

a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33

si =

a
11
a
12
a
13
b
1
a
12
a
22
a
23
b
2
a
13
a
23
a
33
b
3
b
1
b
2
b
3
c

;

1
,
2
,
3
(valorile proprii ale matricii A =
_
_
a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33
_
_
);
subspat iile proprii corespunzatoare valorilor proprii ale matricii A, care sunt perpendiculare doua cate doua.
Propozit ia 26 Pentru cuadrica denita de ecuat ia (24), exista urmatorii semiinvariant i euclidieni:
coecient ii polinomului Q()=
_
_
_
_
a
11
a
12
a
13
b
1
a
12
a
22
a
23
b
2
a
13
a
23
a
33
b
3
b
1
b
2
b
3
c
_
_
_
_
=
= c
3
L
2
+ K sunt invariat i de schimbarile centroane de reper;
matricea A este invariata de translat iile de reper.
Pentru cuadricele degenerate ( = 0), K este un invariant euclidian.
Daca = K = 0, atunci L este, de asemenea, un invariant euclidian.
Vom prezenta n continuare aducerea la forma canonica a ecuat iei unei cuadrice.
Fie cuadrica () : F(x, y, z) a
11
x
2
+a
22
y
2
+a
33
z
2
+2a
12
xy +2a
23
yz+ +2a
13
xz+ 2b
1
x +2b
2
y +2b
3
z +c = 0.
Forma patratica asociata cuadricei este
p( v) = a
11
x
2
+ a
22
y
2
+ a
33
z
2
+ 2a
12
xy + 2a
23
yz + 2a
13
xz =
=
_
x y z
_
_
_
a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33
_
_
_
_
x
y
z
_
_
,
unde v = x e
1
+y e
2
+z e
3
, iar B = e
1
, e
2
, e
3
V este o baza ortonormata. Avem [p]
B
=
_
_
a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33
_
_
= A.
Ecuat ia caracteristica este det(A I
3
) =
3
+
2

2

1
+ = 0, care are radacinile
1
,
2
si
3
(valorile
proprii), ntotdeauna reale. Avem
2
= a
11
+a
22
+a
33
,
1
=

a
22
a
23
a
23
a
33

a
11
a
13
a
13
a
33

+ +

a
11
a
12
a
12
a
22

si = det A,
unde =
1

3
,
1
=
1

2
+
2

3
+
1

3
si
2
=
1
+
2
+
3
.
Fie v
1
, v
2
si v
3
versorii proprii corespunzatori valorilor proprii
1
,
2
, respectiv
3
. Daca
1
,
2
si
3
sunt diferit i
doi cate doi, atunci versorii sunt perpendiculari doi cate doi; daca valorile proprii nu sunt diferite, atunci versorii
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 45
corespunzatori aceleeasi valori proprii se pot alege perpendiculari n subspat iul propriu corespunzator. Sistemele
din care rezulta coordonatele vectorilor proprii v
1
, v
2
si v
3
sunt de forma:
_

_
(a
11

j
) + a
12
+ a
13
= 0
a
12
+ (a
22

j
) + a
23
= 0
a
13
+ a
23
+ (a
33

j
) = 0

2
+
2
+
2
= 1
,
j = 1, 3. Daca (
j
,
j
,
j
), j = 1, 3, sunt solut iile celor trei sisteme, vectorii proprii sunt v
j
=
j
e
1
+
j
e
2
+

j
e
3
, j = 1, 3. Fie schimbarea de reper (O; B = e
1
, e
2
, e
3
) (O; B

= v
1
, v
2
, v
3
). Avem [B, B

] = = P
=
_
_

1

2

3

1

2

3

1

2

3
_
_
, care este matrice ortogonala. Din relat ia
_
_
x
y
z
_
_
=
_
_

1

2

3

1

2

3

1

2

3
_
_
_
_
x

_
_
, deducem ca x =
1
x

+
2
y

+
3

, y =
1
x

+
2
y

+
3
z

si z =
1
x

2
y

+
3
z

. Prin nlocuirea n expresia formei patratice p, se obt ine a


11
x
2
+ a
22
y
2
+ a
33
z
2
+ 2a
12
xy + 2a
23
yz+
+2a
13
xz =
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
+
3
(z

)
2
, deci:
F
1
(x

, y

, z

)
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
+
3
(z

)
2
+ 2b

1
x

+ 2b

2
y

+ 2b

3
z

+ c = 0.
-Daca
1

3
,= 0, atunci:
F
1
(x

, y

, z

) =
1
_
x

+ a

_
2
+
2
_
y

+ b

_
2
+
2
_
z

+ c

_
2
+ d

.
Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+ a

, y

= y

+ b

, z

= z

+ c

, care provine dintr-o translat ie de


reper. Noul reper are originea n punctul O

(a

, b

, c

) (considerat n reperul (O; B

)). Rezulta ca n reperul


(O

; B

) ecuat ia cuadricei este:


F
2
(x

, y

, z

)
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
+
3
(z

)
2
+ d

= 0.
-Daca
1
,= 0,
2
,= 0,
3
= 0 si b

3
,= 0, atunci:
F
1
(x

, y

, z

) =
1
_
x

+ a

_
2
+
2
_
y

+ b

_
2
+ 2b

3
_
z

+ c

_
.
Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+ a

, y

= y

+ b

, z

= z

+ c

, care provine dintr-o translat ie de


reper. Noul reper are originea n punctul O

(a

, b

, c

) (considerat n reperul (O; B

)). Rezulta ca n reperul


(O

; B

) ecuat ia cuadricei este:


F
2
(x

, y

, z

)
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
+ 2b

3
z

= 0.
-Daca
1
,= 0,
2
,= 0,
3
= 0 si b

3
= 0, atunci:
F
1
(x

, y

, z

) =
1
(x

+ a

)
2
+
2
(y

+ b

)
2
+ c

Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+ a

, y

= y

+ b

, z

= z

, care provine dintr-o translat ie de


reper. Noul reper are originea n punctul O

(a

, b

, 0) (considerat n reperul (O; B

)). Rezulta ca n reperul


(O

; B

) ecuat ia cuadricei este:


F
2
(x

, y

, z

)
1
(x

)
2
+
2
(y

)
2
+ c

= 0.
-Daca
1
,= 0,
2
=
3
= 0 si (b

2
)
2
+ (b

3
)
2
,= 0, atunci:
F
1
(x

, y

, z

) =
1
_
x

+ a

_
2
+ 2
_
b

+
b

+ c

_
,
unde =
_
(b

2
)
2
+ (b

3
)
2
. Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+ a

, y

=
b

+
b

+ c

, z

=
b

+
b

; se obt ine un reper (O

; B

), n care ecuat ia cuadricei este:


F
2
(x

, y

, z

)
1
(x

)
2
+ 2y

= 0.
46 Paul Popescu si Marcela Popescu
-Daca
1
,= 0,
2
=
3
= 0 si b

2
= b

3
= 0, atunci:
F
1
(x

, y

, z

) =
1
_
x

+ a

_
2
+ c

.
Fie schimbarea de coordonate data prin x

= x

+a

, y

= y

, z

= z

, care provine dintr-o translat ie de reper. Noul


reper are originea n punctul O

(a

, 0, 0) (considerat n reperul (O; B

)). Rezulta ca n reperul (O

; B

) ecuat ia
cuadricei este:
F
2
(x

, y

, z

)
1
(x

)
2
+ c

= 0.
Urmatorul tabel sistematizeaza formele canonice ale cuadricelor.
Ecuat ie () : Denumire
Cen.
Deg.
Semi-
invariant i
1
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
1 = 0 Elipsoid real
Da
Nu

i
< 0
i = 1, 3
2
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
+ 1 = 0
Elipsoid
imaginar
-
Nu

i
> 0
i = 1, 3
3
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
1 = 0
Hiprboloid cu
o panza
Da
Nu

i
:
+, ,
4
x
2
a
2

y
2
b
2

z
2
c
2
1 = 0
Hiprboloid cu
doua panze
Da
Nu

i
:
+, +,
5
x
2
a
2
+
y
2
b
2
2z = 0
Paraboloid
eliptic
Nu
Nu
= 0, ,= 0

2
> 0
6
x
2
a
2

y
2
b
2
2z = 0
Paraboloid
hiperbolic
Nu
Nu
= 0,

2
< 0
7
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
= 0 Punct dublu
Da
Da
= 0,

i
> 0
8
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
= 0
Con
patratic
Da
Da
= 0,
,= 0
9
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+ 1 = 0
Cilindru
imaginar
-
Da
= = 0,
K
1
,
K
2
> 0
10
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0
Cilindru
eliptic
Da
Da
= = 0,
K
1
,
K
2
< 0
11
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0
Cilindru
hiperbolic
Da
Da
= = 0,

2
< 0,
K ,= 0
12
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 0
Dreapta
dubla
Da
Da
= = 0,

2
> 0
K = 0
13
x
2
a
2

y
2
b
2
= 0
Plane
secante
Da
Da
= = 0,

2
< 0
K = 0
14 x
2
2py = 0
Cilindru
parabolic
Nu
Da
= = 0,

2
,
3
= 0
K ,= 0
15
x
2
a
2
+ 1 = 0
Plane
i maginare
-
Da
= = 0,

2
=
3
= 0
K = 0, L > 0
16
x
2
a
2
1 = 0
Plane
paralele
Da
Da
= = 0,

2
=
3
= 0
K = 0, L < 0
17 x
2
= 0
Plan
dublu
Da
Da
= = 0,

2
=
3
= 0
K = L = 0
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 47
Elipsoidul real are ecuat ia (E) :
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
1 = 0.
Numerele pozitive a, b, c se numesc semiaxele elipsoidului ; daca a = b = c, E deneste o sfera cu centrul n
originea reperului, de raza a.
Punctele A(a, 0, 0), A

(a, 0, 0), B(0, b, 0), B

(0, b, 0), C(0, 0, c) si C

(0, 0, c) se numesc varfurile elipsoidului.


Planele de coordonate sunt plane de simetrie, axele de coordonate sunt axe de simetrie, iar originea reperului
este centru de simetrie pentru elipsoid.
Intersect ia unui plan de coordonate cu elipsoidul este o elipsa; intersect ia unui plan, paralel cu un plan de
coordonate, cu elipsoidul este o elipsa reala, un punct sau mult imea vida.
Hiperboloidul cu o panza are ecuat ia (H
1
) :
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
1 = 0.
Punctele A(a, 0, 0), A

(a, 0, 0), B(0, b, 0) si B

(0, b, 0) se numesc varfurile hiperboloidului cu o panza.


Planele de coordonate sunt plane de simetrie, axele de coordonate sunt axe de simetrie, iar originea reperului
este centru de simetrie pentru hiperboloidul cu o panza.
Intersect ia unui plan de coordonate cu hiperboloidul cu o panza este o elipsa (xOy) sau hiperbola (xOz sau
yOz); intersect ia unui plan , paralel cu un plan de coordonate, cu hiperboloidul cu o panza este: o elipsa reala
( | xOy) sau o hiperbola ( | xOz sau | yOz).
Familiile de drepte
x
a

z
c
=
_
1
y
b
_
,
x
a
+
z
c
=
1

_
1 +
y
b
_
, IR

, sunt incluse n hiperboloidul cu o panza,


ind generatoare rectilinii (prin ecare punct trece cate o dreapta a ecarei familii).
Hiperboloidul cu doua panze are ecuat ia (H
2
) :
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
+ 1 = 0.
Planele de coordonate sunt plane de simetrie, axele de coordonate sunt axe de simetrie, iar originea reperului
este centru de simetrie pentru hiperboloidul cu doua panze.
Intersect ia unui plan de coordonate cu hiperboloidul cu doua panze poate : mult imea vida (xOy) sau hiperbola
(xOz sau yOz); intersect ia unui plan , paralel cu un plan de coordonate, cu hiperboloidul cu doua panze poate :
o elipsa reala, un punct sau mult imea vida ( | xOy) sau o hiperbola ( | xOz sau | yOz).
Paraboloid eliptic are ecuat ia (PE) :
x
2
a
2
+
y
2
b
2
2z = 0.
48 Paul Popescu si Marcela Popescu
Planele de coordonate xOz si yOz sunt plane de simetrie, planul xOy este tangent n origine (n varf) la
paraboloidul eliptic, axa Oz este axa de simetrie.
Intersect ia unui plan de coordonate cu paraboloidul eliptic poate : un punct (xOy) sau o parabola (xOz sau
yOz); intersect ia unui plan , paralel cu un plan de coordonate, cu paraboloidul eliptic poate : o elipsa reala, un
punct sau mult imea vida ( | xOy) sau o parabola ( | xOz sau | yOz).
Paraboloidul hiperbolic are ecuat ia (PH) :
x
2
a
2

y
2
b
2
2z = 0.
Planele de coordonate xOz si yOz sunt plane de simetrie, planul xOy este tangent n origine (n varf) la
paraboloidul hiperbolic, axa Oz este axa de simetrie.
Intersect ia unui plan de coordonate cu paraboloidul hiperbolic poate : doua drepte concurente (xOy) sau o
parabola (xOz sau yOz); intersect ia unui plan , paralel cu un plan de coordonate, cu paraboloidul hiperbolic
poate : o hiperbola ( | xOy) sau o parabola ( | xOz sau | yOz).
Familiile de drepte
x
a

y
b
= ,
x
a
+
y
b
=
1

z, IR

, sunt incluse n paraboloidul hiperbolic, ind generatoare


rectilinii (prin ecare punct trece cate o dreapta a ecarei familii).
Conul patratic are ecuat ia (CP) :
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
= 0.
Planele de coordonate sunt plane de simetrie, axele de coordonate sunt axe de simetrie, iar originea reperului
este centru de simetrie pentru conul patratic (varful conului).
Intersect ia unui plan de coordonate cu conul patratic poate : un punct (xOy) sau doua drepte concurente
(xOz sau yOz); intersect ia unui plan , paralel cu un plan de coordonate, cu conul patratic poate : o elipsa
( | xOy) sau o hiperbola ( | xOz sau | yOz).
Familiile de drepte care trec prin varf
x
a

z
c
=
y
b
,
x
a
+
z
c
=
y
b
, IR

, sunt incluse n conul patratic, ind


generatoare rectilinii.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 49
Cilindrul eliptic, cilindrul parabolic si cilindrul hiperbolic au ecuat iile:
(CE) :
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0, (CP) : y
2
2px = 0, (CH) :
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0.