¼ AN.UNIV.

2020-2021
EXAMEN ALGEBRA

OVIDIU VEGHEŞ

ianuarie 2022

1. Examen 14 februarie 2021

1.1. Set de probleme (Varianta A). 1. În spaţiul vectorial R2 ; R se consider¼ a sistemul
B = (b1 = (3; 1) ; b2 = ( 1; 2)) şi vectorul x = (13; 5). S¼ a B este reper în R2 ; R ,
a se arate c¼
iar folosind metoda pivot¼ arii s¼
a se determine [x]B , vectorul coordonatelor lui x în reperul B.
2. Se consider¼
a funcţionala p¼ atratic¼
a real¼ a pe R4 ; R
a de…nit¼

V (x) = x21 + 2x22 + x23 + 2x1 x2 + 4x1 x3 , unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) şi 2 R r f8g .
Folosind metoda lui Jacobi, determinaţi o form¼ a canonic¼
a a funcţionalei p¼
atratice şi valorile lui
pentru care aceasta este pozitiv de…nit¼ a.
3. În spaţul euclidian R3 ; R; h:; :i înzestrat cu produsul scalar canonic se consider¼ a subspaţiul
X = spanR (fv1 = ( 1; 1; 2) ; v2 = (0; 2; 1)g) şi vectorul v = (2; 1; 1). S¼ a se determine proiecţia
ortogonal¼ a a lui v pe X.
4. Folosind forma canonic¼ a Jordan, s¼ a se determine soluţia general¼a a sistemului de ecuaţii
diferenţiale
y 0 (x) = z (x)
, unde x 2 I R.
z 0 (x) = 54y (x) 3z (x)
5. Fie T : X ! Y un K-operator liniar şi X1 , X2 dou¼ a K-subspaţii vectoriale ale lui X. Cercetaţi
dac¼a T (X1 \ X2 ) = T (X1 ) \ T (X2 ). Justi…caţi r¼
aspunsul şi de…niţi noţiunile implicate.
6. Fie mulţimea de vectori A = fv1 = (1; 2) ; v2 = (3; 2) ; v3 = ( 2; 4)g din spaţiul vectorial
R2 ; R . S¼
a se determine şi s¼
a se justi…ce r¼aspunsul: i) ni = num¼ arul submulţimilor liniar inde-
pendente ale lui A; ii) nd = num¼ arul submulţimilor liniar dependente ale lui A; iii) ng = num¼ arul
submulţimilor lui A care reprezint¼ a un sistem de generatori ai spaţiului vectorial R2 ; R .
7-a. De…niţi noţiunea de operator liniar injectiv. Fie V, X şi Y trei K-spaţii vectoriale de
dimensiune n 2 N . Demonstraţi c¼ a dac¼
a f : V ! X şi g : X ! Y sunt operatori liniari injectivi,
atunci g f este bijectiv şi are loc
2
(dimK Im (g f )) = (dimK Im f ) (dimK Im g) şi ker f \ ker (g f ) = f0V g .
7-b. De…niţi noţiunea de operator liniar injectiv. Fie (X; R) spaţiu vectorial de dimensiune
n 2 N şi endomor…smul U : X ! X cu proprietatea c¼ a U 5 = 2U 4 , unde U k = |U :{z
: : U} .
com punere de k 1 ori
Veri…caţi dac¼
a U este inversabil şi dac¼
a este posibil ca 2 s¼
a …e valoare proprie pentru U . În cazul
în care U este inversabil, determinaţi expresia lui.
8. Fie R3 ; R dualul algebric al spaţiului vectorial R3 ; R . S¼ a se arate c¼
a ff1 ; f2 ; f3 g,
unde fi : R3 ! R, cu i = 1; 2; 3, de…nite prin f1 (x) = x1 , f2 (x) = x2 , f3 (x) = x3 , unde
x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 formeaz¼a un sistem de generatori pentru spaţiul dual.
9-a. Se consider¼ a (R1 [X] ; R; h:; :i) spaţiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult unu, cu
R1
coe…cienţi reali, înzestrat cu produsul scalar hp; qi = 0 p (x) q (x) dx, cu p; q 2 R1 [X] şi operatorul
liniar F : R1 [X] ! R1 [X] de…nit prin F (aX + b) = (a + b) X + (b a) (a; b 2 R). Determinaţi
operatorul adjunct F : R1 [X] ! R1 [X] al lui F .
1
2 OVIDIU VEGHE Ş

9-b. Se consider¼a spaţiul euclidian R3 ; R; h:; :i înzestrat cu produsul scalar canonic şi opera-
torul liniar U : R ! R3 de…nit prin U (x1 ; x2 ; x3 ) = ax1 ; 21 x2 + bx3 ; cx2 + 21 x3 , cu a; b; c 2 R.
3

Determinaţi tripletele (a; b; c) 2 R3 pentru care operatorul U este ortogonal.

1.2. Rezolvare probleme (Varianta A). Iat¼ a o posibil¼

a abordare a subiectelor.
Problema nr.1. Fie E = (e1 = (1; 0) ; e2 = (0; 1)) reperul canonic din spaţiul vectorial R2 ; R .

B = (b1 ; b2 ) este reper (deci fb1 ; b2 g este baz¼a)

e1 e2 b1 b2 x
pentru c¼a am aplicat de 2 ori lema schimbului
e1 1 0 3 1 13 singular (lema substituţiei) plecând de la reperul
e2 0 1 1 2 5
canonic E. În demonstraţia lemei se veri…c¼ a atât
e1 1 3 0 7 28 proprietatea de liniar independenţ¼
a, cât şi proprie-
b1 0 1 1 2 5 tatea de sistem de generatori ai spaţiului vecto-
1 3
b2 7 7 0 1 4 rial. Coordonatele vectorilor se determin¼ a con-
2 1
b1 7 7 1 0 3 form aceleiaşi leme (în particular şi coordonatele
2 1
b1 7 7 1 0 3 vectorului x).
1 3
b2 7 7 0 1 4
"Identi…carea coordonatelor lui x în reperul (b1 ; b2 ):"
3
[x]B = [x](b1 ;b2 ) = . Relaţia vectorial¼
a echivalent¼ a cu acest¼ a scriere matriceal¼a este
4
x = 3b1 + ( 4) b2 . Relaţia (13; 5) = 3 (3; 1) + ( 4) ( 1; 2) este şi o modalitate de veri…care a
calculelor efectuate.
Observaţie. Conform teoremei privind modi…carea coordonatelor unui vector la schimbarea
2 1
1 7 7 13 3
reperelor [x]B = [b1 ]E [b2 ]E [x]E = [e1 ]B [e2 ]B [x]E = 1 3 = .
7 7 5 4
Problema nr.2. Fie E = (e1 = (1; 0; 0) ; e2 = (0; 1; 0) ; e3 = (0; 0; 1)) reperul canonic din spaţiul
T
vectorial R3 ; R . A‡a¼m matricea A care veri…c¼ a V (x) = [x]E A [x]E , 8x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 .
2 3 2 3
1 1 2 x1
E
A = [V ](1) = 4 1 2 0 5 veri…c¼ a evident V (x) = x1 x2 x3 A 4 x2 5 ; 8x 2 R3 :
2 0 x3
1 1
Calcul¼
am 0 = 1, 1 = 1, 2 = = 1, 3 = det A = 8. Obţinem forma canonic¼
a
1 2
2 2 2 2 2 1 2 T
V (x) = 0
1
(y1 ) + 1
2
(y2 ) + 2
3
(y3 ) = (y1 ) + (y2 ) + 8 (y3 ) , unde [x]F = y1 y2 y3 .
Am considerat c¼ a F = (f1 = (c1;1 ; 0; 0) ; f2 = (c2;1 ; c2;2 ; 0) ; f3 = (c3;1 ; c3;2 ; c3;3 )) este reperul formei
canonice determinat de metoda Jacobi. Avem sgnV = 0( ) ; 0(0) ; 3(+) , adic¼ a V este o funcţional¼ a
p¼
atratic¼a pozitiv de…nit¼
a dac¼ a şi numai dac¼ a 2 (8; 1) (, 8 > 0).
T
Observaţie. Fie V (x; y) = [x]E A [y]E , 8x; y 2 R3 funcţionala biliniar¼ a simetric¼ a polar ataşat¼
a
lui V . Reperul F se obţine prin rezolvarea sistemelor
8
< 'V (e1 ; f3 ) = 0
'V (e1 ; f2 ) = 0
f'V (e1 ; f1 ) = 1 ' (e2 ; f3 ) = 0 ,
'V (e2 ; f2 ) = 1 : V
'V (e3 ; f3 ) = 1
4 2 1
şi este F = f1 = (1; 0; 0) ; f2 = ( 1; 1; 0) ; f3 = 8; 8; 8 pentru 2 R r f8g.
Problema nr.3. Fie e1 = (1; 0; 0) ; e2 = (0; 1; 0) ; e3 = (0; 0; 1) şi E = (e1 ; e2 ; e3 ) reperul canonic
din spaţiul vectorial real R3 . Acest reper este ortonormat în R3 înzestrat cu produsul scalar canonic
(adic¼ a GE = I3 ).
Etapa 1 : X = spanR (fv1 ; v2 g), unde v1 = ( 1; 1; 2), v2 = (0; 2; 1).
Rezult¼ a X este un subspaţiu vectorial în R3 (…ind acoperirea liniar¼
a c¼ a a unei mulţimi nevide
de vectori), iar fv1 ; v2 g este sistem de generatori pentru X (conform de…niţiei).
 ¼ AN.UNIV.2020-2021
EXAM EN ALGEBR A 3

2 3
1 0
Avem rang [[v1 ]E ; [v2 ]E ] = rang 4 1 2 5 = 2 = num¼ ar de vectori. Folosind o consecinţ¼aa
2 1
teoremei rangului rezult¼ a c¼a fv1 ; v2 g este liniar independent¼a.
În consecinţ¼
a fv1 ; v2 g este o baz¼ a în X şi dimR X = 2.
Etapa 2-Pasul 1 : Vom a‡a fh1 ; h2 g o baz¼ a ortogonal¼a a subspaţiului vectorial X. Obţinem
(
h1 = v1 = ( 1; 1; 2) ,
hv2 ;h1 i 4 2 2 4 2 4 1
h2 = v2 hh 1 ;h1 i
h1 = (0; 2; 1) ( 1; 1; 2) = (0; 2; 1)
6 3 ; 3; 3 = 3; 3; 3
2 3
1 0
hv1 ; v1 i hv1 ; v2 i 1 1 2 6 4
deoarece G(v1 ;v2 ) = = GE 4 1 2 5 = .
hv2 ; v1 i hv2 ; v2 i 0 2 1 4 5
2 1
Etapa 2-Pasul 2 : Vom 8 determina, prin normare, vectorii ce construiesc o baz¼ a ortonormat¼a
> 1
< u1 = kh1 k h1 = p 1 1 1 1
h1 = p6 ( 1; 1; 2) = p6 ; p6 ; p6 ,2
hh1 ;h1 i
fu1 ; u2 g a subspaţiului X:
>
: u2 = kh12 k h2 = p 1 h2 = p1 7 23 ; 43 ; 31 = p221 ; p421 ; p21
1
.
hh2 ;h2 i 3
2 4 1 2 4 1 T 7
Etapa 3 : Am folosit hh2 ; h2 i = 3 3 3 GE 3 3 3 = 3 şi calcul¼
am
h iT
hv; u1 i = 2 1 1 GE p1 p1 p2 = p1 ,
6 6 6 6
h iT
hv; u2 i = 2 1 1 GE p2 p4 p1 = p1 :
21 21 21 21

PrX (v) = hv; u1 i u1 + hv; u2 i u2 = p1 u1 + p1 u2 = 1 1 2 2 4 1 1 5 2

6 21 6; 6 ; 6 + 21 ; 21 ; 21 = 14 ; 14 ; 7 .
Problema nr.4. Înlocuim sistemul dat cu altul ce are ecuaţiile m¼ acar parţial decuplate.
y 0 0 1
Etapa 0 : Fie Z = . Forma matriceal¼a este Z = AZ, 8x 2 I R, cu A = .
z 54 3
0 1
Etapa 1 : PA ( ) = = 2+3 54 = ( + 9) ( 6) = 0. Pentru …ecare
54 3
(1) (1) x1 0
2 (A) = 9; 6 not¼ am B = A I2 şi rezolv¼
am sistemul B = .
x2 08
< x1 =
9 1 9x1 + x2 = 0
I) Pentru = 9, avem B 9 = , iar are soluţia x2 = 9 .
54 6 54x1 + 6x2 = 0 :
2R
1
Obţinem ker (B 9) = spanR . dimR ker (B 9)
= 1 = multiplicitatea lui = 9.
9
8
< x1 =
6 1 6x1 + x2 = 0
I) Pentru = 6, avem B6 = , iar are soluţia x2 = 6 .
54 9 54x1 9x2 = 0 :
2R
1
Obţinem ker (B6 ) = spanR . dimR ker (B6 ) = 1 = multiplicitatea lui = 6.
6
1 1 1
Alegem f1 = 2 ker (B 9) şi f2 = 2 ker (B6 ). Punem în evidenţ¼
a A = CDC :
9 6
6 1
0 1 1 1 9 0 15 15
A= = 9 1 :
54 3 9 6 0 6 15 15

1 v1 v10 = 9v1
Etapa 2 : Not¼
am V = C Z, cu V = şi obţinem sistemul V 0 = DV , adic¼
a .
v2 v20 = 6v2
v1 (x) = c1 e 9x
Etapa 3 : Soluţia general¼
a a sistemului anterior este , cu x 2 I = R.
v2 (x) = c2 e6x
4 OVIDIU VEGHE Ş

Etapa 4 : Folosind Z = CV , obţinem soluţia general¼

a a sistemului iniţial
y (x) = c1 e 9x + c2 e6x
, cu x 2 I = R şi c1 ; c2 constante reale …xate.
z (x) = 9c1 e 9x + 6c2 e6x
Problema nr.5. Pentru A X, ştim c¼ a T (A) = fT (x) 2 Y j x 2 Ag.
T este K-operator liniar d.n.d. T ( x + y) = T (x) + T (y), 8 ; 2 K, 8x; y 2 X.
X0 X este subspaţiu vectorial d.n.d. x + y 2 X0 , 8 ; 2 K, 8x; y 2 X0 .
"T (X1 \ X2 ) T (X1 )\T (X2 ):" Fie y 2 T (X1 \ X2 ) arbitrar. Atunci y = T (x), cu x 2 X1 \X2 .
y = T (x) 2 T (X1 ) (pentru c¼ a x 2 X1 )
Rezult¼
a şi, în consecinţ¼
a, y 2 T (X1 ) \ T (X2 ).
y = T (x) 2 T (X2 ) (pentru c¼ a x 2 X2 )
"T (X1 \ X2 ) # T (X1 ) \ T (X2 ):" Ipotezele din exerciţiu sunt veri…cate pentru
T : R2 ! R, T (x1 ; x2 ) = x1 + x2 , X1 = spanR (f(1; 0)g) , X2 = spanR (f(0; 1)g) :
Atunci avem T (X1 \ X2 ) = T (f(0; 0)g) = f0g, T (X1 ) \ T (X2 ) = R \ R = R.
Problema nr.6.
Fie E = (e1 = (1; 0) ; e2 = (0; 1)) reperul canonic din spaţiul vectorial R2 ; R .
A0 A M = [vk ]E k=1;2;3 c u vk 2A0
rang M rang M = nr:vect rang M 6= nr:vect rang M = dim R2 baz¼
a?
1 p
fv1 g 1
2
3 p
fv2 g 1
2
2 p
fv3 g 1
4
1 3 p p p
fv1 ; v2 g 2
2 2
1 2 p
fv1 ; v3 g 1
2 4
3 2 p p p
fv2 ; v3 g 2
2 4
1 3 2 p p
fv1 ; v2 ; v3 g 2
2 2 4
ni = 5 nd = 2 ng = 3
Am folosit caracterizarea propriet¼ aţilor (liniar independenţ¼a, sistem de generatori ai spaţiului)
oferit¼a de consecinţele teoremei rangului. Am pus în evidenţ¼ a şi situaţiile în care spanR (A0 ) =
2 0 2
spanR (A) = R cu A baz¼ a în R ; R .
Problema nr.7-a. T : X ! Y este K-operator liniar d.n.d. T ( x + y) = T (x) + T (y),
8 ; 2 K, 8x; y 2 X. K-operatorul liniar T este injectiv (respectiv surjectiv) d.n.d. funcţia U
este injectiv¼
a (surjectiv¼ a). În acest context, o condiţie necesar¼ a şi su…cient¼ a ca T s¼a …e injectiv
este ca ker T = f0X g. Teorema dimensiunii de la operatori liniari ne spune c¼ a, dac¼a dimK X =
n 2 N , atunci are loc relaţia dimK X = dimK ker T + dimK Im T . Dac¼ a, în plus, T este injectiv
şi dimK X = dimK Y, atunci din Im T Y şi dimK Im T = dimK X = dimK Y deducem (pe baza
principului de saturare) c¼ a Im T = Y (adic¼ a T este surjectiv) şi, în consecinţ¼ a, T este bijectiv
(adic¼a T este izomor…sm).
În contextul exerciţiului, deoarece f şi g sunt operatori liniari injectivi şi toate cele trei spaţii
vectoriale au aceiaşi dimensiune, deducem c¼ a f şi g sunt bijectivi. Compunerea a dou¼ a funcţii
bijective este bijectiv¼ a, de unde deducem c¼ a g f este bijectiv. Folosind teorema dimensiunii
pentru operatori liniari injectivi, obţinem dimK Im (g f ) = dimK V = n, dimK Im f = dimK V = n
şi dimK Im g = dimK X = n. Relaţia cerut¼ a se veri…c¼ a n2 = n n. În plus, f şi g f …ind
a pentru c¼
injectivi, avem ker f = f0V g, ker (g f ) = f0V g, de unde deducem ker f \ ker (g f ) = f0V g.
Problema nr.7-b. U : X ! X este K-operator liniar d.n.d. U ( x + y) = U (x) + U (y),
8 ; 2 K, 8x; y 2 X. K-operatorul liniar U este injectiv (respectiv inversabil) d.n.d. funcţia U
este injectiv¼
a (inversabil¼ a). În acest context, o condiţie necesar¼ a şi su…cient¼ a ca U s¼a …e injectiv
este ca ker U = f0X g.
Dac¼a U (v) = v şi v 6= 0X , atunci 2 R se numeşte valoare proprie şi v 2 X se numeşte vector
propriu corespunz¼ ator valorii proprii . Consider¼ am U : X ! X cu proprietatea c¼ a U 5 = 2U 4 şi
5 5 4 4
2 R valoare proprie a lui U . Rezult¼ a U (v) = v şi 2 U (x) = 2 v, 8v 6= 0X vector propriu
al lui U corespunz¼ ator valorii proprii . Egalând, tragem concluzia c¼ a 5 2 4 = 0 sau, explicit,
 ¼ AN.UNIV.2020-2021
EXAM EN ALGEBR A 5

2 f0; 2g. Dac¼ a U accept¼a valoarea proprie = 0, atunci el nu este inversabil (pentru c¼ a se încalc¼
a
injectivitatea lui U ). Singura posibilitate ca U s¼ a …e inversabil este ca singura valoare proprie s¼a
…e = 2.
Pe de alt¼ a parte, proprietatea c¼ a U 5 = 2U 4 se poate scrie ca U U 4 (x) = U 5 (x) = 2 U 4 (x),
8x 2 X. Exist¼ a dou¼a posibilit¼
aţi.
Cazul I . "U 4 (x) = 0X , 8x 2 X." Este situaţia în care U nu este inversabil (compunerea unor
funcţii injective este injectiv¼
a, iar dac¼
a U ar … injectiv, ar rezulta c¼
a operatorul constant nul ar …
injectiv !). Exist¼a operatori U care sunt în acest caz: operatorul nul sau un operator nilpotent de
indice 2,3 sau 4.
Cazul II . "9x 6= 0X a.î. U 4 (x) 6= 0X ." Avem dou¼ a subcazuri:
Cazul IIa. "U inversabil." Din relaţia U 5 = 2U 4 j U 1 - de 4 ori, obţinem U = 2 idX .
Cazul IIa. "U nu este inversabil." Exist¼ a operatori de acest tip: de exemplu U : R2 ! R2 ,
(1) (1)
U (x1 ; x2 ) = (2x1 ; 0) ( (U ) = 0; 2 , ker (U 0 idR2 ) = spanR (f(0; 1)g), ker (U 2 idR2 ) =
spanR (f(1; 0)g), restricţia lui U la primul subspaţiu este operatorul nul, iar restricţia lui U la al
doilea subspaţiu este izomor…sm).
Problema nr.8. Veri…carea acestei propriet¼ aţi pentru acest set de funcţii nu poate … f¼acut¼ a
decât cu de…niţia. Trebuie s¼ a ar¼
at¼
am c¼ a 8f 2 R3 = LR R3 ; R , 9 1 ; 2 ; 3 2 R astfel încât
f = 1 f1 + 2 f2 + 3 f3 .
Fie e1 = (1; 0; 0) ; e2 = (0; 1; 0) ; e3 = (0; 0; 1) şi E = (e1 ; e2 ; e3 ) reperul canonic din spaţiul
vectorial real R3 . Atunci x = (x1 ; x2 ; x3 ) arbitrar se scrie unic ca x = x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 .
Fie f 2 LR R3 ; R arbitrar. Aleg 1 = f (e1 ), 2 = f (e2 ), 3 = f (e3 ). Atunci
f (x) = f (x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 ) = x1 f (e1 ) + x2 f (e2 ) + x3 f (e3 )
= f (e1 ) x1 + f (e2 ) x2 + f (e3 ) x3 = f (e1 ) f1 (x) + f (e2 ) f2 (x) + f (e3 ) f3 (x)
= 1 f1 (x) + 2 f2 (x) + 3 f3 (x) = ( 1 f1 + 2 f2 + 3 f3 ) (x) , 8x 2 R3 .
De aici rezult¼
a relaţia f = 1 f1 + 2 f2 + 3 f3 . Am ar¼ atat c¼
a ff1 ; f2 ; f3 g este sistem de generatori
pentru spaţiul dual.
Problema nr.9-a. Fie E = (e1 = 1; e2 = X) reperul canonic din spaţiul vectorial real R1 [X].
he1 ; e1 i he1 ; e2 i 1 1 T
Not¼am GE = = 1 21 şi atunci hp; qi = [p]E GE [q]E , 8x; y 2 R1 [X].
he2 ; e1 i he2 ; e2 i 2 3
E 1 1 F (e1 ) = F (1) = X + 1
Not¼am A = [F ]E = [F (e1 )]E [F (e2 )]E = , deoarece .
1 1 F (e2 ) = F (X) = X 1
E
Not¼am B = [F ]E . Avem propriet¼ aţile [F (p)]E = A [p]E şi [F (p)]E = B [p]E , 8p 2 R1 [X].
Relaţia care de…neşte adjunctul operatorului F este hF (p) ; qi = hp; F (q)i, 8p; q 2 R1 [X].
T T
arile matriceale scriem echivalent [p]E AT GE [q]E = [p]E GE B [q]E , 8p; q 2 R1 [X].
Folosind exprim¼
Alegând pe rând pe p şi q drept e1 şi e2 , obţinem AT GE = GE B, de unde
1 1 T 1 13
1 1 1 1 9
B = GE 1 AT GE = 1
2
1 1
2
1 = 3 :
2 3 1 1 2 3 15 7
Atunci F (cX + d) = ( 7c 15d) X + 13 3 c + 9d (c; d 2 R).
Completarea demonstraţiei presupune veri…carea
T 1 1 13
1 1 1 d 5 1 1 3 1 9 d
b a 1
2
1 = 6 bc 6 ac 2 ad + 2 bd = b a 1
2
1
3 ;
1 1 2 3
c 2 3
15 7 c

pentru p = aX + b şi q = cX + d arbitrari în R1 [X].

Problema nr.9-b. Fie e1 = (1; 0; 0) ; e2 = (0; 1; 0) ; e3 = (0; 0; 1) şi E = (e1 ; e2 ; e3 ) reperul
canonic din spaţiul vectorial real R3 . Acest reper este ortonormat în R3 înzestrat cu produsul
E 3
scalar canonic (adic¼a GE = I3 ). Not¼ am A = [U ]E2 şi avem [U (x)]
3E = A [x]E , 8x 2 R . Avem
a 0 0
E
A = [U ]E = [U (e1 )]E [U (e2 )]E [U (e3 )]E = 4 0 21 b 5.
1
0 c 2
6 OVIDIU VEGHE Ş

Relaţia care de…neşte un operator U ortogonal este U U = U U = idR3 . Pe baza unei

teoreme de caracterizare, în prezenţa unui reper ortonormat (vezi E), putem scrie echivalent relaţia
A A = A A = I3 , unde A = AT pentru K = R.
2 32 3T 2 3 2 3T 2 3
a 0 0 a 0 0 1 0 0 a 0 0 a 0 0
4 0 1
b 54 0 1
b 5 =4 0 1 0 5=4 0 1
b 5 4 0 1
b 5
2 2 2 2
1 1 1 1
0 c 2 0 c 2 0 0 1 0 c 2 0 c 2
8 p p
8 >
> (a; b; c) = 1; 3 3
>
> 2 ; 2
>
> a2 = 1 >
> p p
< 2 1 < (a; b; c) = 1; 23 ; 2 3
b +4 =1
conduce la sistemul , sistem ce are soluţiile p p .
>
> c2 + 14 = 1 >
> (a; b; c) = 1; 2 3 ; 23
: 1 1 >
>
2 b 2 c = 0 >
> p p
: (a; b; c) = 1; 23 ; 2 3

2. Examen 7 iulie 2021 (Probleme propuse)

2.1. Set de probleme (Varianta 14). 1. În spaţiul vectorial R2 ; R se consider¼ a sistemul
B = (b1 = ( 6; 2) ; b2 = (2; 8)) şi vectorul x = ( 28; 34). S¼ a B este reper în R2 ; R ,
a se arate c¼
iar folosind metoda pivot¼ arii s¼
a se determine [x]B , vectorul coordonatelor lui x în reperul B.
2. Se consider¼
a funcţionala p¼ atratic¼
a real¼ a pe R4 ; R
a de…nit¼
V (x) = 2x21 + 8x22 2 x23 4x1 x2 8x1 x3 , unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) şi 2 R r f8g .
Folosind metoda lui Jacobi, determinaţi o form¼ a canonic¼ a a funcţionalei p¼
atratice şi valorile lui
pentru care aceasta este pozitiv de…nit¼ a.
3. În spaţul euclidian R3 ; R; h:; :i înzestrat cu produsul scalar canonic se consider¼ a subspaţiul
X = spanR (fv1 = ( 2; 6; 0) ; v2 = ( 4; 2; 4)g) şi vectorul v = ( 2; 4; 2). S¼ a se determine
proiecţia ortogonal¼a a lui v pe X.
4. Folosind forma canonic¼ a Jordan, s¼ a se determine soluţia general¼ a a sistemului de ecuaţii
diferenţiale
y 0 (x) = 3z (x)
, unde x 2 I R.
z 0 (x) = 10y (x) z (x)
5. Fie X1 un subspaţiu vectorial al K-spaţiului vectorial …nit dimensional X. Demonstraţi c¼ a
dac¼a exist¼a un unic subspaţiu vectorial X2 pentru care X1 X2 = X, atunci X1 = X. Reciproca
este adev¼ arat¼
a ? Justi…caţi r¼
aspunsul şi enunţaţi teoremele implicate în raţionament.
6. Fie mulţimea de vectori A = fv1 = (8; 12) ; v2 = ( 4; 2) ; v3 = ( 4; 6)g din spaţiul vec-
torial R2 ; R . S¼ a se determine şi s¼a se justi…ce r¼aspunsul: i) ni = num¼ arul submulţimilor liniar
independente ale lui A; ii) nd = num¼ arul submulţimilor liniar dependente ale lui A; iii) ng =
num¼ arul submulţimilor lui A care reprezint¼ a un sistem de generatori ai spaţiului vectorial R2 ; R .
7. De…niţi noţiunea de nucleu al unui operator liniar. Fie (X; R) spaţiu vectorial de dimensiune
n 2 N şi endomor…smul T : X ! X cu proprietatea c¼ a T 8 = 2T 7 , unde T k = T
| :{z : : T} .
com punere de k 1 ori
Veri…caţi dac¼
a T este inversabil şi dac¼
a este posibil ca 2 s¼
a …e valoare proprie pentru T . În cazul
în care T este inversabil, determinaţi expresia lui.
8. Fie R3 ; R dualul algebric al spaţiului vectorial R3 ; R . S¼ a se arate c¼
a ff1 ; f2 ; f3 g,
unde fi : R3 ! R, cu i = 1; 2; 3, de…nite prin f1 (x) = 2x1 , f2 (x) = 4x2 , f3 (x) = 6x3 , unde
x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 formeaz¼ a un sistem de generatori pentru spaţiul dual.
9. Se consider¼ a spaţiul euclidian R3 ; R; h:; :i înzestrat cu produsul scalar canonic şi operatorul
liniar T : R3 ! R3 de…nit prin T (x1 ; x2 ; x3 ) = 52 ax1 2bx2 ; 12 x2 2cx3 ; 2cx2 + 21 x3 , cu
a; b; c 2 R. Stabiliţi dac¼ a exist¼a triplete (a; b; c) 2 R3 pentru care operatorul T este ortogonal, iar
în caz c¼a exist¼a, determinaţi-le.