Dreapta

Unitatea de învăţare nr. 7

DREAPTA

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

La sfarsitul acestei unitati, cursantul va fi capabil sa:
• înţeleagă noţiunea de dreaptă
• să aplice în exerciţii noţiunile învăţate
• să reprezinte grafic noţiunile învăţate.

Cuprins

1 Dreapta determinată de un punct şi un vector director

2 Dreapta determinată de două puncte
3 Probleme rezolvate
Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr.7
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare nr.7
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispoziție pe platorma universității, va recunoaște și aplica definițiile și proprietățile dreptei în
probleme. Studiul individual aferent unității este acoperit in 2-3h.

53
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Dreapta

1 DREAPTA DETERMINATĂ DE UN PUNCT ȘI UN VECTOR

DIRECTOR

Considerăm o dreaptă d care trece prin punctul M0(x0,y0,z0) şi are un vector director

v (l,m,n) (fig.7.1).
→ 
Punctul M(x,y,z) aparţine dreptei d dacă şi numai dacă vectorii M 0 M ºşi v sunt coliniari.
 
Dacă notăm cu r şi r0 vectorii de poziţie ai punctelor M şi M0 respectiv, adică:

       
r = x i + y j + zk , r0 = x 0 i + y 0 j + z 0 k (7.1)

Fig. 7.1

→   → 
avem M 0 M = r − r0 şi din condiţia de coliniaritate a lui M 0 M cu v obţinem ecuaţia în V3 a
dreptei d,
     
d: r − r0 = tv, t ∈ R sau r = r0 + tv, t ∈ R (7.2)

numită ecuaţia vectorială a dreptei definită de un punct şi un vector director.

Ecuaţia vectorială (7.2) este echivalentă cu trei ecuaţii în R3 ce se obţin trecând la

proiecţiile pe axe ale vectorilor r → r0 şi v :
D: x-x0=tl, y-y0=tm, z-z0=tn, t ∈ R (7.3)

numite ecuaţiile parametrice ale dreptei d. Aceste ecuaţii se pot scrie sub forma următoare:
x − x 0 y − y0 z − z0
d: = = (7.4)
l m n
cu convenţia că dacă un numitor este nul, atunci numărătorul respectiv este nul. Ecuaţiile
(7.4) se numesc ecuaţiile canonice ale dreptei d.

Definiţia 7.1 Coordonatele ( l,m,n ) ale unui vector director v al dreptei d se numesc
parametrii directori ai dreptei d.

Din condiţia v(l, m, n ) ≠ O(0,0,0) rezultă că pot fi nule cel mult două din cele trei numere
l,m,n.
Dacă n=0 şi l, m ≠ 0 atunci ecuaţiile carteziene (7.4) sunt echivalente cu:
x - x 0 y − y0
d: = , z = z0
l m
şi reprezintă o dreaptă paralelă cu planul xOy.
Dacă m=n=0 ºi l≠0 atunci ecuaţiile carteziene (7.4) devin:
d: y=y0, z=z0
54
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Dreapta

şi reprezintă o dreaptă paralelă cu axa Ox.

  
Considerăm o dreaptă d de vector director v (l,m,n). Fie v 0 versorul lui v şi α,β,γ

unghiurile pe care le face cu dreapta d (deci şi v ) cu axele de coordonate Ox,Oy,Oz
respectiv (fig. 7.2).

Fig. 7.2

Evident avem relaþiile:

    
l = prOx v = pri v = ( v, i ) =|| v || cos α
    
m = prOy v = prj v = ( v, j) =|| v || cos β (7.5)
    
n = prOz v = prk v = ( v, k ) =|| v || cos γ
întrucât   

 v l i + m j + nk   
v0 =  =  = i cos α + j cos β + k cos γ
|| v || || v ||

unde || v ||= l 2 + m 2 + n 2
Definiţia 7.2 Coordonatele cosα cosβ cosγ ale versorului director al dreptei d se
numesc cosinusurile directoare ale dreptei d.
Evident, între cosinusurile directoare şi parametrii directori l,m,n ai dreptei d avem
relaţiile:
l m n
cos α = ; cos β = ; cos γ = ; (7.6)
2 2 2 2 2 2
l +m +n l +m +n 2
l + m2 + n 2

întrucât || v 0 ||= 1 între cosinusurile directoare avem relaţia:
cos2α + cos2β + cos2γ=1 (7.7)

2 DREAPTA DETERMINATĂ DE DOUĂ PUNCTE

Fie odreaptă d determinată

 
de două puncte M1(x1,y1,z1) şi M2(x2,y2,z2) de vectorii de

poziţie: rs = OM s = x s i + ys j + z s k s=1,2.
Reducem acest caz la cazul precedent considerând că dreapta trece prin M1(x1,y1,z1) şi are
 →   
vectorul director v = M 1 M 2 = ( x 2 − x 1 ) i +( y 2 − y1 ) j +( z 2 − z 1 )k , ori în acest caz d are ecuaţia
vectorială:
  →
d : r - r1 = tv, t ∈ R sau, totuna (7.8)
   
r - r1 = t( r2 − r1 ), t ∈ R (7.9)

55
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Dreapta

Trecând la coordonate în (7.9) şi eliminând parametrul t obţinem ecuaţiile:

x − x1 y − y1 z − z1
d: = = (7.10)
x 2 − x1 y 2 − y1 z 2 − z1

3. PROBLEME REZOLVATE

1. Se consideră dreapta determinată de punctele A(1,2,3) şi B(-2,1,4). Să se

găsească punctele ei de intersecţie cu planele de coordonate.

Soluţie.
Ecuaţiile dreptei sunt
x − 2 y −1 z − 4
= = .
3 1 −1
Notând cu t valoarea comună a rapoartelor, ecuaţiile parametrice (7.1) au expresia:
x = 3t − 2, y = t + 1, z = −t + 4 . Punctul de intersecţie cu planul xOy are z=0, deci t=4.
Ca urmare, coordonatele punctului de intersecţie sunt (10,5,0). Analog, dreapta
 5 10 
intersectează planul yOz în punctul  0, ,  , iar planul xOz în (-5,0,5).
 3 3

2. Să se determine cosinusurile directoare ale dreptelor

x −1 y − 5 z + 2
a) = = ;
4 −3 12
2 x − 3 y − 3 z − 9 = 0
b)  .
x − 2 y + z + 3 = 0

Soluţie.
a) Vectorul director al dreptei este v(4,−3,12 ) . Din (7.3) rezultă
4 4 12
cos α = ± , cos β =  , cos γ = ± ;
13 13 25
i j k
 
b) Direcţia dreptei este dată de v = N1 × N 2 = 2 −3 −3 = −9i -5 j-k.
1 −2 1
Cosinusurile directoare sunt
−9 −5 −1
cos α = , cos β = , cos γ = .
107 107 107

x+3 y −5 z +2 x −5 y − 4 z −8
3. Să se arate că dreptele ( D1 ) : = = , ( D2 ) : = = sunt
4 −3 5 4 2 5
secante şi să se afle punctul lor de intersecţie.

Soluţie.
Condiţia ca două drepte ( Di ) , i =1,2 ce trec prin punctele ( xi , y i , z i ) şi au vectorii

directori vi (li , mi , ni ) să fie secante (coplanare) este

56
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Dreapta

x 2 − x1 y 2 − y1 z 2 − z1
l1 m1 n1 = 0 .
l2 m2 n2
8 − 1 10
Cum 4 − 3 5 = 0 , dreptele sunt secante.
4 2 5
Pentru a găsi coordonatele punctului de intersecţie, se rezolvă sistemul
x + 3 y −5 z + 2
 4 = − 3 = 5 = t
 .
 x − 5 y − 4 z − 8
= = =u
 4 2 5
Deoarece x = 4t − 3 = 4u + 5 , y = −3t + 5 = 2u + 4, z = 5t − 2 = 5u + 8 , se obţine t=1 şi,
corespunzător punctul (1,2,3).

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare nr.7

1. Să se scrie ecuaţiile dreptei care trece prin punctul (2,-5,3) şi
este :
a) paralelă cu axa Oz ;
x −1 y − 2 z + 3
b) paralelă cu dreapta (D1 ) : = =
4 −6 9
2 x − y + 3 z + 1 = 0
c) este paralelă cu dreapta (D2 )  .
5 x + 4 y − z − 7 = 0

2. Să se scrie ecuaţiile unei drepte care trece prin punctul A(1,1,-

2) şi este paralelă cu dreapta D
x − 4 y + 2 z +1
a) D : = = ;
2 3 4
 x − y + 3z + 2 = 0
b) D : 
2 x − y + 2 z − 3 = 0.

3. Să se calculeze distanţa de la punctul A(1,1,1) la dreapta D

x −1 y +1 z −1
a) D : = = ;
2 1 3
x − y + z = 0
b) D : 
 x + y − z + 2 = 0.

57
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Dreapta

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la

întrebările din testul de autoevaluare nr.7
1.
a) Direcţia dreptei este k (0,0,1) , deci (7.2) se scrie
x−2 y +5 z −3
= = .
0 0 1
b) Direcţia dreptei este aceeaşi cu a dreptei (D1 ) adică v(4,−6,9) .
Ca urmare, ecuaţiile dreptei sunt
x−2 y +5 z −3
= = .
4 −6 9
c) Vectorul director al dreptei (D2 ) este v 2 = N 1 × N 2 , unde
N 1 (2,−1,3) , N 2 (5,4,−1) . Se obţine v 2 = (−11,17,13) , astfel că ecuaţiile
dreptei sunt
x−2 y +5 z −3
= = .
− 11 17 13
2.

a) Vectorul director al dreptei D este v (2,3,4) . Dreapta căutată are
ecuaţiile
x −1 y −1 z + 2
D: = = ;
2 3 4

b) Vectorul director al dreptei D este v (−5,−8,1) . Ecuaţiile dreptei
x −1 y −1 z + 2
sunt D : = = .
−5 −8 1

3.
a) Fie M 0 ∈ D un punct oarecare. Pentru x=1 prin rezolvarea
sistemului se obţin coordonatele (1,-1,1) ale punctului M 0 . Rezultă

M 0 A× v 26
d ( A; D) =  = ,
v 7

unde v (2,1,3) este vectorul director al dreptei D;
3
b) Analog, d ( A; D) = .
2

58
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Dreapta

Bibliografie

1. Letiția Ion, Ionela Țicu, "Probleme de algebră și geometrie analitică",

Editura Crizon, Constanta 2011
2. Letitia Ion, Mihaela Badea - “Complemente de algebra si geometrie”,
Editura Nautica, Constanta, 2005
3. Radu C., Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială, Editura
All, Bucureşti, 1998.
4. Atanasiu Gh., Munteanu Gh., Postolache M., Algebră liniară ,
geometrie analitică şi diferenţială, ecuaţii diferenţiale (Culegere de
probleme), Editura All, Bucureşti, 1994.
5. Udrişte C., Probleme de albebră, geometrie, ecuaţii diferenţiale,
Bucureşti, 1994.
6. Măneanu V., Carp D., Elemente de Algebră, Geometrie şi Calcul
Tensorial, vol. 1,2, Institutul de Marină Civilă, Constanţa, 1997.

59
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii