Curs 1

Algebră Liniară, Geometrie Analitică şi Ecuaţii Diferenţiale

Capitolul I

Algebră liniară
1 Vectori şi matrice

1.1 Introducere ı̂n vectori

Informal, un vector este o listă finită ordonată de numere şi scrisă pe coloană sau pe linie, cu sau
fără paranteze rotunde/pătrate, cum ar fi de exemplu
 
1.2 + i
 0
v= −3.16 i


În funcţie de domeniul ı̂n care se ı̂ntâlnesc, vectorii se mai numesc şi secvenţe, tupluri, şiruri, liste,
cuvinte, etc.
Conceptul de vector a fost utilizat ı̂n ı̂nvăţământul preuniversitar la Geometrie sau la Fizică. În
acest curs vom aborda vectorii sub aspect algebric, urmând să utilizăm exemplele geometrice ca
suport intuitiv.
Până la finalul acestui capitol, veţi ı̂ntâlni (cel puţin!) trei importante exemple de aplicare ı̂n
Computer Science a noţiunilor studiate: compresia imaginilor, recunoaşterea feţelor şi algoritmul
PageRank utilizat ı̂n motorul de căutare Google pentru sortarea rezultatelor căutării ı̂n funcţie de
importanţa acestora.

1
1.1 Introducere ı̂n vectori 1 VECTORI ŞI MATRICE

Vector
Definiţie 1.1. Vom numi vector o matrice cu o singură coloană.
 
v1
 .. 
v=.
vn

Componentele vectorului sunt v1 , . . . , vn , iar n ∈ N∗ este numărul de componente al vectorului

(sau dimensiunea vectorului).

În exemplul cu care am ı̂nceput capitolul, v este un vector cu 4 componente, iar componentele sale
sunt numere complexe; de exemplu, a treia componentă a sa este v3 = −3.16 i.
Vom nota vectorii cu simboluri ı̂ngroşate u, v, w, . . . etc., iar compunentele acestora cu ui , vi , wi , ....
Doi vectori sunt egali u = v dacă şi numai dacă au acelaşi număr de componente n ∈ N∗ , şi aceleaşi
componente ui = vi , ∀ i ∈ {1, . . . , n}.
Fie kn mulţimea vectorilor cu n componente din k. Pentru capitolul de Algebră liniară, vom avea
nevoie de o structură de corp comutativ pe k.1 Elementele lui k (componentele vectorilor) se vor
numi scalari.  
0
 .. 
Vectorul nul este vectorul cu toate componentele egale cu zero, 0 =  . . Dacă va fi necesar, vom
0
scrie 0n pentru a evidenţia numărul de componente n ale vectorului nul.
Un vector unitar este un vector cu toate componentele nule, mai puţin una singură, egală cu 1.
Iată mai jos vectorii unitari cu n componente:
     
1 0 0
0 1 0
     
e1 =   , e2 =   , . . . , en = 0
0 0  
 ..  ..  ..
 .  .  .
0 0 1

Un vector se numeşte rar (“sparse”, ı̂n limba engleză) dacă majoritatea componentelor sale sunt
nule. Vectorii unitari sunt exemple de vectori rari. Cel mai rar vector este, evident, vectorul nul.
Exemplu 1.2. 1) RGB. Un vector cu trei componente reale (ı̂ntre 0 şi 255) poate reprezenta
o culoare, componentele vectorului indicând intensităţile culorilor constituente – roşu (Red),
verde (Green) şi albastru (Blue).
           
1 0 0 1 0.5 1
0 1 0 1 0.5 0.5
0 0 1 0 0.5 0.5
Această reprezentare a culorilor se scrie uneori sub formă procentuală (de exemplu, nuanţa
de roz de mai sus este (100%, 50%, 50%)) sau convertită binar, cu valori de la 0 la 255 (deci
(255, 128, 128)).
1
Anexa ?? conţine mai multe detalii referitoare la corpuri.

2
1.2 Interpretarea geometrică a vectorilor reali. 1 VECTORI ŞI MATRICE

2) Analiza formală a conceptelor.2 În multe aplicaţii un vector colectează informaţii referi-
toare la proprietăţi diferite ale unui singur obiect. Componentele vectorului sunt numite de
obicei atribute. Se realizează astfel o ierarhie conceptuală plecând de la o mulţime de obiecte
şi proprietăţile acestora. Fiecare concept din ierarhie reprezintă obiectele care partajează o
mulţime de proprietăţi. Analiza formaă a conceptelor este un instrument utilizat de exemplu
ı̂n extragerea de cunoştinţe din date (edata mining) sau ı̂nvăţare automată, utilizând teoria
matematică a structurilor ordonate şi a laticelor (Capitolul ??).

3) Prelucrarea limbajului natural.3 Documentele pot fi percepute ca vectori ı̂ntr-un spaţiu

multi-dimensional, ı̂n care fiecare dimensiune corespunde unui cuvânt posibil. Mai precis,
componenta respectivă a documentului/vectorului indică de numărul de apariţii ale cuvântului
corespunzător ı̂n document (sau 1 dacă apare, 0 dacă nu). Clusterele de documente astfel
obţinute corespund deseori grupurilor de documente din acelaşi domeniu.

1.2 Interpretarea geometrică a vectorilor reali.

R
Vectorii coloană cu componente reale v = vi i=1,n ∈ n pot fi puşi ı̂n corespondenţă bijectivă cu
punctele unui spaţiu n-dimensional. Astfel, pentru n ≤ 3, se obţin următoarele:

1) n = 0: o mulţime cu un singur punct {0}.4

R

2) n = 1: dreapta reală . Fiecare vector v = x are o singură componentă x ∈ R, şi se poate
identifica cu aceasta.
v
x

R R
 
2 2 x
3) n = 2: planul euclidian . Mai precis, dacă notăm un vector v ∈ prin v = , atunci
y
acestuia ı̂i corespunde un punct din plan (vârful vectorului) şi reciproc, fiecărui punct (x, y)
din plan ı̂i corespunde un vector având originea ı̂n (0, 0) şi vârful ı̂n (x, y), numit vectorul
de poziţie asociat.
 
y x
v=
y

4) n = 3: spaţiul euclidian (tridimensional) R3 . Ca mai sus, există o corespondenţă bijectivă

2
Interfaţa Om Calculator, curs anul IV.
3
Inteligenţă Artificială, curs anul IV.
4
R
Vom vedea mai târziu, ı̂n capitolul ??, că mulţimea n este un exemplu de produs cartezian, şi motivaţia pentru
R
care 0 este o mulţime cu un singur element este determinată de cardinalitate.

3
1.3 Operaţii cu vectori. 1 VECTORI ŞI MATRICE

 
x
ı̂ntre punctele din spaţiu (x, y, z) şi vectorii de poziţie asociaţi v = y  ∈ R3.
z

 
z x
v = y

z
y
x

Intuitiv, acestea sunt două reprezentări echivalente ale aceluiaşi concept. În funcţie ı̂nsă de ceea ce
dorim să obţinem, putem utiliza abordarea algebrică (vectori coloană) sau geometrică (puncte ı̂n
spaţiul euclidian).5

1.3 Operaţii cu vectori.

Vectorii sunt matrice cu o singură coloană; ı̂n particular, operaţiile cu matrice induc operaţii cu
vectori. Vom menţiona pentru moment doar două operaţii:

1) Adunarea vectorilor
     
v1 w1 v1 + w1
v =  ...  , w =  ...  =⇒ v + w =  ..
     
. 
vn wn vn + wn

2) Înmulţirea vectorilor cu scalari

   
v1 αv1
α ∈ k, v =  ...  ∈ kn =⇒ α · v =  ... 
   

vn αvn

Dacă nu există pericol de confuzie, vom nota cu αv rezultatul ı̂nmulţirii unui vector v cu un
scalar α, ı̂n loc de α · v.
5
“Four man, who had been blind from birth, wanted to know what an elephant was like, so they asked an elephant
driver for information. He led them to an elephant, and invited them to examine it, so one man felt the elephant’s
leg, another its trunk, another its tail and the fourth its ear. Then they attempted to describe the elephant to
one another. The first man said ‘The elephant is like a tree’. ‘No’, said the second, ‘the elephant is like a snake’.
‘Nonsense’, said the third, ‘the elephant is like a broom’. ‘You are all wrong’, said the fourth, ‘the elephant is like
a fan’. And so they went on arguing amongst themselves, while the elephant stood watching them quietly.”. P.T.
Johnstone, Sketches of an Elephant: A Topos Theory Compendium, Oxford University Press (2002).

4
1.4 Interpretarea geometrică a operaţiilor cu vectori 1 VECTORI ŞI MATRICE

1.4 Interpretarea geometrică a operaţiilor cu vectori

     
x1 x2 x1 + x2
1) Adunarea vectorilor + = corespunde geometric regulii paralelogramu-
y1 y2 y1 + y2
lui:    
x1 x2
y1 + y2 +
 
x2 y1 y2
y2
y2
 
y1 x1
y1

x2 x1 x1 + x2
     
x x αx
2) Înmulţirea unui vector cu un scalar α, şi anume α = conduce, din punct
y  y αy
x
de vedere geometric, la un vector coliniar cu vectorul , având acelaşi sens, dacă scalarul
y
α este
 pozitiv,
  respectiv de sens opus, dacă α < 0. Pentru α = 0 se obţine vectorul nul:
x 0
0 = = 0.
y 0
 
x  
x
αy y α
y y

x αx
(α > 0)