INTRODUCEREA NOŢIUNII DE VECTOR

NOTE DE CURS

Notele de curs se completează cu explicaţiile suplimentare, graficele

şi exemplele predate la curs!

1. Vectori ı̂n două dimensiuni

Dacă avem două numere reale v1 şi v2 , perechea lor defineşte vec-
torul de dimensiune doi ~v :
 
v v1 = prima componentă a lui ~v
Vectorul coloană ~v = 1
v2 v2 = a doua componentă a lui ~v

Îl vom scrie pe ~v ca o coloană nu o linie. Până acum nu am facut

altceva decât să scriem cu o singură literă ~v 1.
Adunarea vectorilor se face pe fiecare componentă:
Adunarea ~v = v1 şi w~ = w1 atunci ~v + w~ = v1 + w1 .
     

vectorilor v2 w2 v2 + w2

Scăderea urmează aceeaşi idee: componentele lui ~v − w ~ sunt v1 − v2 şi

v2 − w2 .
O altă operaţie de bază este ı̂nmulţirea cu scalari. Vectorii pot fi
ı̂nmulţiţi cu 2, sau −1 sau cu orice alt număr c real. Pentru a determina
de exemplu 2~v , vom ı̂nmulţi fiecare componentă a lui ~v cu 2:
   
Înmulţirea cu 2~v = 2v1 = ~v + ~v şi − ~v = −v1 .
scalari 2v2 −v2

Componentele lui c~v sunt cv1 şi cv2 , iar numărul c se numeşte un
”scalar”.
Observăm că suma dintre ~v cu −~v este vectorul zero. Acesta se
va nota cu ~0, care nu este acelaşi lucru cu numărul 0. Vectorul ~0
are componentele 0 şi 0. Algebra liniară se bazează pe aceste operaţii
~v + w
~ şi c~v şi dw,
~ adică adunarea vectorilor şi ı̂nmulţirea lor cu
scalari.
1Vom nota vectorii cu o literă cu săgeată deasupra sau cu o literă ı̂ngroşată v
1
2 NOTE DE CURS

Acum vom combina adunarea cu ı̂nmulţirea cu scalari pentru a pro-

duce ”combinaţii liniare” ale vectorilor ~v şi w.
~ Înmulţim mai ı̂ntâi
pe ~v cu c şi pe w
~ cu d. Apoi adunăm c~v + dw.
~

Suma lui c~v cu dw

~ este o combinaţie liniară c~v + dw.
~

Patru combinaţii liniare speciale sunt următoarele:

1~v + 1w
~ = suma vectorilor
1~v − 1w
~ = diferenţa vectorilor
0~v + 0w
~ = vectorul zero
c~v + 0w
~ = vectorul c~v
Vectorul zero este totdeauna o combinaţie posibilă (coeficienţii sunt
zero). De fiecare dată când vom ı̂ntalni un ”spaţiu” de vectori, vectorul
zero va fi inclus.
Figurile de mai jos ne arată cum putem vizualiza vectorii. Vectorul
~v este reprezentat de o săgeată. Vârful săgeţii (pentru vectorul ~v ) este
la v1 = 4 unităţi pe axa orizontală şi v2 = 2 unităţi pe axa verticală.
Vectorul pleacă din origine (acolo unde ambele componente sunt zero).
Astfel putem reprezenta vectorul şi ca fiind un punct din plan. Vom
vizualiza şi adunarea vectorilor, vom duce un vector paralel cu w ~ care
să plece din vârful vectorului ~v . Vom forma un triunghi şi vom obţine
suma celor doi vectori. Putem observa că ~v + w ~ este diagonala par-
alelogramului construit pe vectorii ~v şi w. ~ De aceea, uneori, regula
de adunare a vectorilor se numeşte regula paralelogramului sau regula
triunghiului.

Observăm că putem pleca cu vectorul ~v şi apoi să-l adunăm pe w ~

dar putem pleca şi de la w~ şi să-l adunăm pe ~v şi vom obţine acelaşi
răspuns. Cu alte cuvinte ~v + w~ =w ~ + ~v (comutativitatea).
 ALGEBRA LINIARA 3

Când am adunat vectorii ~v şi w ~ am spus că ı̂n vârful lui ~v vom
pune punctul de plecare al lui w, ~ asfel am mutat punctul de plecare
al vectorului w ~ din origine. Lungimea şi direcţia nu s-au schimbat!2
Săgeata nouă este paralelă cu cea veche, doar punctul de plecare este
diferit. Vectorul paralel care are aceeaşi direcţie şi aceeaşi lungime este
acelaşi vector cu cel iniţial.
Problemă: Date fiind două puncte ı̂n plan, să spunem A(1, 2) şi
−→
B(3, 4), ce coordonate va avea vectorul AB?
−→
Putem proceda ı̂n felul următor: ducem un vector paralel cu AB pe
care să-l aşezăm cu punctul de plecare ı̂n origine. Atunci punctul din
vârful vectorului ne va da coordonatele sale. −→ −→ −−→
O metodă mai simplă
  este  de a observa
 că OA + AB = OB şi deci
−→ −−→ −→ 3 1 2
AB = OB − OA = − = (a se vedea şi figura de mai jos)
4 2 2

2Când discutăm despre direcţie avem ı̂n vedere şi ”sensul”, de exemplu ~v şi −~v
au direcţii opuse. În unele cărţi, ~v şi −~v au aceeaşi direcţie dar sensuri opuse.
4 NOTE DE CURS

Putem concluziona că dacă avem

 două puncte A(a1 , a2 ) şi B(b1 , b2 ),
−→ b − a1
atunci vectorul AB = 1 .
b 2 − a2
−→
Vectorul care pleacă din origine şi are vârful ı̂n A, adică OA, ı̂l vom
numi vectorul de poziţie al punctului A.

2. Vectori ı̂n trei dimensiuni

Un vector cu două componente corespunde unui punct din planul
xOy. Acum vectorii vor avea trei componente v1 , v2 şi v3 . Aceşti
vectori se află ı̂n spaţiul Oxyz. Vectori tipici din acest spaţiu sunt de
exemplu
     
1 2 3
~v = 1  ~ = 3 iar ~v + w
şi w   ~ = 4 .

−1 4 3

Un vector ~v corespunde unei săgeţi ı̂n spaţiul tridimensional. De obicei

săgeţile au punctul de plecare ı̂n origine O(0, 0, 0), adica acolo unde
se ı̂ntâlnesc axele de coordonate. Săgeata se termină ı̂n punctul cu
coordonatele v1 , v2 şi v3 . Există o potrivire perfectă ı̂ntre vectorii
coloană, săgeţile care pleacă din origine şi punctele unde se termină
săgeţile.  
1
De acum ı̂nainte un vectorul ~v =  1  ı̂l vom scrie şi ca ~v =
−1
(1, 1, −1). Motivul este doar pentru a economisi spaţiu, dar ~v =
(1, 1, −1) nu este un vector linie! Este un  vector coloana pe care l-
am scris cu paranteze pe linie. Vectorul 1 1 −1 este diferit chiar
dacă are aceleaşi componente. Vectorul linie este de fapt ”transpusa”
coloanei vectorului ~v .
În trei dimensiuni adunarea se face la fel, pe componente. Este clar
acum cum putem aduna vectori ı̂n 4 sau 5 dimensiuni şi chiar ı̂n n
dimensiuni. Adunarea se face tot cu regula paralelogramului (sau a
triunghiului).
O combinaţie de vectori din trei dimensiuni este de exemplu ~u + 4~v −
2w:
~
       
Combinaţia liniară 1 1 2 1
Înmulţim cu 1, 4, −2 0 + 4 2 − 2  3  = 2 .
Apoi adunăm 3 1 −1 9
 ALGEBRA LINIARA 5

3. Întrebări importante
Pentru un vector ~u, singurele combinaţii liniare sunt multiplii c~u.
Pentru doi vectori, toate combinaţiile sunt c~u + d~v . Pentru trei vectori,
combinaţiile posibile sunt c~u + d~v + ew.~ Ce reprezintă o combinaţie şi
ce reprezintă toate combinaţiile? Putem considera orice numere reale
c, d şi e. Presupunem că ~u, ~v şi w
~ sunt vectori ı̂n spaţiu.
1. Ce reprezintă din punct de vedere geometric toate combinaţiile
c~u?
2. Ce reprezintă din punct de vedere geometric toate combinaţiile
c~u + d~v ?
3. Ce reprezintă din punct de vedere geometric toate combinaţiile
c~u + d~v + ew?
~

4. Vectori speciali
Pentru a face calcule cu vectori, de obicei avem nevoie de axele de
coordonate. Vectorii unitate3 care sunt ı̂n lungul axelor se notează cu:
   
~i = 1 0
şi ~j = ı̂n plan, respectiv
0 1
     
1 0 0
~i = 0 , ~j = 1 şi ~k = 0 ı̂n spaţiu .
0 0 1
Combinaţiile liniare dintre ~i şi ~j, respectiv dintre ~i, ~j şi ~k produc toţi
vectorii din plan respectiv din spaţiu. De exemplu,
 
  1
3
~v = 3~i + ~j = ~ = ~i + 2~j − 2~k =  2  .
şi w
1
−2

5. Produsul scalar
Produsul scalar  (numit şi produs
 punct sau produs interior)
v w1
a doi vectori ~v = 1 şi w
~= este
v2 w2
~v · w
~ = v1 w1 + v2 w2 .
Produsul scalar dintre doi vectori se poate face folosind ı̂nmulţirea
de matrici astfel: ı̂nmulţim transpusa primei coloane cu coloana celui
de-al doilea vector:
3Care au lungimea 1.
6 NOTE DE CURS

     
4 −1   −1
~v · w
~= · = 4 2 = 0.
2 2 2
În matematică, zero este ı̂ntotdeauna un număr special. Pentru pro-
dusul interior faptul că acesta este zero ı̂nseamnă că cei doi vectori
sunt perpendiculari.
Exercitiu. Arătaţi că ~i şi ~j sunt perpendiculari.
Din definiţie se observă că ~v · w
~ =w ~ · ~v (comutativitatea).
Exemplu. Presupunem că avem trei bunuri pe care le cumpărăm
sau le vindem. Preţurile lor sunt (p1 , p2 , p3 ) pentru fiecare unitate, iar
acesta este vectorul preţ. Cantităţile pe care le vindem sau pe care le
cumpărăm sunt (q1 , q2 , q3 ), pozitive când le vindem şi negative când le
cumpărăm. Atunci venitul total este
   
q1 p1
venitul total = q2 · p2  = q1 p1 + q2 p2 + q3 p3 = produsul scalar
  
q3 p3
În realitate sunt mult mai multe produse şi preţuri. În n dimensiuni
~v · w
~ = v1 w1 + · · · + vn wn .

6. Lungimea vectorilor şi vectori unitate

Un caz important al produsului scalar este produsul scalar cu el
ı̂nsuşi. De exemplu, când ~v = (1, 2, 3) atunci ~v · ~v = k~v k2 = 14.
k · k se numeşte normă şi reprezintă lungimea vectorului.
Definiţie. Lungimea lui ~v este radical din ~v · ~v :
√ q
lungimea = k~v k = ~v · ~v = (v12 + v22 + · · · + vn2 ).
În următoarea figură sunt desenaţi vectorii (1, 2) şi (1, 2, 3) şi calcu-
late lungimile lor.
 ALGEBRA LINIARA 7

Cuvântul unitate ı̂nseamnă că măsura este egală cu 1.

Definiţie. Un vector unitate este un vector care are lungimea 1.
Atunci ~u · ~u = 1.   1
2
1
2
Un exemplu ı̂n patru dimensiuni, ~u =  
1 are lungimea k~uk =
2
1
2
√ q
~u · ~u = 14 + 14 + 14 + 1
4
= 1, deci ~u este vector unitate.
     
~ 1 ~ 0 cos θ
Vectorii standard unitate ı̂n plan sunt i = ,j = şi ~u =
0 1 sin θ
unde θ este unghiul făcut de vector cu axa Ox. Dacă θ este 0 atunci
~u = ~i iar dacă θ = 90◦ (sau π2 radiani), ~u = ~j.

Dacă ~v 6= ~0 atunci vectorul unitate ~u = ~v /k~v k este vectorul

unitate ı̂n aceeaşi direcţie cu ~v şi se numeşte versorul lui ~v .

În următoarea figură este desenat versorul lui ~v = (1, 1) iar ı̂n
următoarea cercul trigonometric şi vectorii unitate.

Unghiul drept. Produsul interior (scalar) este ~v · w

~ = 0 dacă
~v este perpendicular pe w.
~

Demonstraţie. Atunci când ~v şi w

~ sunt perpendiculari, ei formează
două laturi ale unui triunghi dreptunghic. A treia latura, ipotenuza,
este ~v − w.
~ Aplicând teorema lui Pitagora avem
k~v k2 + kwk2 = k~v − wk
~ 2.
Scriind formulele pentru lungimile de mai sus ı̂n două dimensiuni obţinem
(v12 + v22 ) + (w12 + w22 ) = (v1 − w1 )2 − (v2 − w2 )2
8 NOTE DE CURS

Desfacem parantezele şi obţinem v1 w1 + v2 w2 = 0 adică ~v · w

~ = 0. 
Concluzia este că unghiul drept produce ~v · w~ = 0. Produsul inte-
rior este zero atunci când unghiul este θ = 90 . Vectorul ~v = ~0 este
◦

perpendicular pe orice vector deoarece ~0 · w

~ este ı̂ntotdeauna zero.

~ sunt vectori unitate iar θ unghiul dintre ei, atunci

Dacă ~u şi U
~ ~ | ≤ 1.
~u · U = cos θ şi |~u · U

Va rezulta de aici formula cosinusului:

Dacă ~u şi w
~ sunt vectori care au ı̂ntre ei un unghi θ, atunci
~v · w
~
cos θ = .
k~v kkwk
~

Deoarece | cos θ| ≤ 1, formula cosinusului ne dă două inegalităţi4

importante:

INEGALITATEA LUI SCHWARTZ |~v · w|

~ ≤ k~v kkwk
~
şi
INEGALITATEA TRIUNGHIULUI k~v + wk
~ ≤ k~v k + kwk
~

7. Produsul vectorial şi produsul mixt

Produsul vectorial a doi vectori este tot un vector iar acest produs
este special pentru trei dimensiuni. Anumite proprietăţi ale acestui
produs sunt utile ı̂n geometrie şi fizică.

Definiţie. Produsul vectorial al vectorilor ~u = (u1 , u2 , u3 ) şi

~v = (v1 , v2 , v3 ) este vectorul
 
 ~i ~j ~k 
~u×~v = u1 u2 u3  = (u2 v3 −u3 v2 )~i+(u3 v1 −u1 v3 )~j+(u1 v2 −u2 v1 )~k.
 
 v1 v2 v3 

Vectorul ~u × ~v este perpendicular pe ~u şi pe ~v . În plus ~v × ~u =

−(~u × ~v ).

4Inegalitatea
lui Schwartz este una dintre cele mai importante inegalităţi ı̂n
matematică şi a fost descoperită ı̂n Franţa, Germania şi Rusia, de aceea uneori
este numită inegalitatea Cauchy-Buniakowsky-Schwartz.
 ALGEBRA LINIARA 9

Arătaţi că ~u × ~v perpendicular pe ~u (şi pe ~v )!

   
1 1
Exemple. (a) Produsul vectorial al vectorilor ~u = 1 şi ~v = 1
1 2
 
1
este −1.
0

 
~i ~j ~k       
1 1  1 1  1 1 
~ ~ ~  ~ ~
 
1 = i   − j 1 2 + k 1 1 = i − j.
1 1      

1 1 2
1 2

(b) Produsul vectorial verifică regula mâinii drepte. Faceţi un desen

şi arătaţi că ~i × ~j = ~k, ~j × ~k = ~i şi ~k × ~i = ~j.
Putem defini produsul vectorial bazându-ne pe vectori şi nu pe com-
ponentele lor.
Definiţie. Produsul vectorial al vectorilor ~u şi ~v are lungimea

k~u × ~v k = k~ukk~v k| sin θ|,

unde θ este unghiul dintre cei doi vectori şi direcţia este perpendiculară
pe ~u şi ~v respectând regula mâinii drepte.
Observăm că lungimea produsului vectorial dintre vectorii ~u şi ~v
reprezintă aria paralelogramului construit pe cei doi vectori.
Această definiţie este mai bună pentru fizicieni care nu folosesc mereu
axele de coordonate. Ei consideră (u1 , u2 , u3 ) ca fiind poziţia masei şi
(Fx , Fy , Fz ) forţa care acţionează pe ea. Dacă F~ este paralelă cu ~u,
atunci ~u × F~ = ~0, adică nu este nicio rotire. Produsul vectorial ~u × F~
este forţa de torsiune. Lungimea sa k~ukkF~ k| sin θ| măsoară momentul
care produce rotirea.
Putem considera acum produsul scalar dintre produsul vectorial ~u ×~v
şi w.
~ Acesta se numesţe produsul mixt şi se calculează
 
 u1 u2 u3 
 
(~u × ~v ) · w
~ =  v1 v2 v3  .
w 1 w 2 w 3 

Vom nota (~u × ~v ) · w

~ = (~u, ~v , w)
~ şi observăm că (~u, ~v , w)
~ = (w,
~ ~u, ~v ). A
nu se confunda cu vectorul (u1 , u2 , u3 )! Produsul mixt este un număr.
10 NOTE DE CURS

8. Proiecţii
În aplicaţii vom avea nevoie de proiectia unui vector pe diferite
direcţii. Un vector poate fi viteza V~ (sau notată V5) sau o forţă F:
1. Un avion zboară către nord-est şivântul
 bate cu viteza de 100km/h
100
spre est. Care este proiectia lui V = pe direcţia de zbor6 A?
0
2. Gravitaţia face o bilă să se rostogolească
  pe suprafaţa 2x+2y+z =
0
0. Care este proiecţia forţei F =  0  pe plan şi pe perpendiculara
mg
pe plan?
În urmatoarea figură sunt desenate cele două aplicaţii descrise mai
sus. Desenul din mijloc ne arată cum putem calcula proiecţia folosind
definiţia cosinusului şi formula cosinusului cu ajutorul produsului scalar.
În desen, |B| reprezintă lungimea vectorului B sau cu notaţia folosită
mai sus |B| = kBk. ~

Vom calcula acum proiecţia lui B pe A. Vom nota această proiecţie

cu P. În desenul de mai sus ipotenuza este lungimea lui B, notată
pe desen cu |B|. Lungimea lui P este |P| = |B| cos θ. Componenta
perpendiculară are lungimea |B| sin θ. Cosinusul este pozitiv dacă este
mai mic de 90◦ . Cosinusul (cât şi P) este 0 atunci când A şi B sunt
perpendiculari. Din formula produsului scalar avem
|A||B| cos θ = A · B
rezultă că lungimea proiecţiei P este
A·B
|B| cos θ = .
|A|

5Reamintim faptul că vom nota vectorii cu o săgeată deasupra, adică ~a, ~b, F~ ,
etc. sau cu litere ı̂ngroşate adică a, b, F, etc.
6La aterizare cât şi ı̂n timpul zborului este important de ştiut viteza vântului
care bate din spate, adică ı̂n direcţia zborului (tailwind) precum şi viteza vântului
din lateral (crosswind).
 ALGEBRA LINIARA 11

Pentru a descrie vectorul P trebuie să ı̂nmulţim lungimea sa cu vec-

torul unitate al lui A. Rezultă că P este
  
A·B A A·B
P= = A,
|A| |A| |A|2
sau cu notaţiile din secţiunile anterioare
~·B
A ~
P~ = ~
A.
~
kAk 2

9. Probleme propuse
În enunţul problemelor am folosit uneori următoarea notaţie pentru
un vector:
 T
~a = a1 a2 a3
Semnul T este folosit pentru transpusa unei matrice. Matricea trans-
pusă este matricea ı̂n care schimbăm liniile cu coloanele, deci
 
 T a1
a1 a2 a3 = a2  . 
a3
 
3  
4
1. Dacă ~v = −1 şi w
  ~= să se calculeze lungimile lor.
−3
2
p √ p
Soluţie. k~
v k = 3 2 + (−1)2 + 22 = 14 şi kwk
~ = 42 + (−3)2 =
√
25 = 5.
−−→ −−→
2. Fie P1 (3, −1, 2) şi P2 (1, 2, 0). Să se calculeze P1 P2 şi kP1 P2 k.
−−→
Soluţie. Vectorul P1 P2 este
   
1−3 −2
−−→ 
P1 P2 = 2 − (−1) =  3 
0−2 −2
şi
−−→ p √
dist(P1 P2 ) = kP1 P2 k = (−2)2 + 32 + (−2)2 = 17.
3. Determinaţi coordonatele punctului M (x, y, z) aflat la jumătatea
distanţei dintre P (3, −1, 5) şi Q(−1, 2, 3).
 T  T  T
Soluţie Fie p~ = 3 −1 5 , ~q = −1 2 3 şi m ~ = x y z
−→
vectorii de poziţie pentru P , Q şi M . Avem P Q = ~q − p~. Cum M este
−−→ −→
situat la mijlocul segmentului P Q obţinem P M = 12 P Q = 12 (~q − p~).
12 NOTE DE CURS
 
3−1
−−→ −−→
Astfel m~ = OM = p~ + P M = p~ + 12 (~q − p~) = 21 (~p + ~q) = 12 −1 + 2 =
5+3
 
1
 1 .
2
4
 T  T
4. Arătaţi că ~v = 7 −28 35 şi w ~ = −5 20 −25 sunt
 T  T
paraleli iar ~u = 2 −3 6 şi ~z = 1 −2 3 nu sunt paraleli.
Soluţie Avem ~v = − 57 w ~ astfel ~u şi w
~ sunt paraleli (cu direcţii opuse).
Dacă ~u şi ~z ar fi paraleli atunci unul este multiplu scalar al celuilalt, să
zicem ~u = t~z, pentru un scalar t. Comparând componentele obţinem
2 = t, −3 = −2t şi 6 = 3t. Evident nu există un astfel de t şi astfel cei
doi vectori nu pot fi paraleli.
5. Considerăm P (3, −2) şi Q(−1, 6) ı̂n plan.
(1) Reprezentaţi vectorii de poziţie p~ şi ~q pentru P şi Q ı̂n forma
matriceală şi calculaţi lungimile lor;

(2) Desenaţi şi calculaţi formulele matriceale şi lungimile vectorilor

p~ + ~q, p~ − ~q, 3~p − 2~q;

(3) Acelaşi lucru pentru P (4, −1, 3) şi Q(−2, 4, −8) ı̂n spaţiu.
−→ −→
6. Calculaţi ı̂n fiecare caz kP Qk şi P Q
(1) P (2, −1, 3) şi Q(0, 1, 1);

(2) P (0, 2, −3) şi Q(4, −1, 2);

(3) P (2, 0, −5) şi Q(0, 5, 7);

(4) P (1, 2, 3) şi Q(3, 2, 1).

7.
 
−1
−→  
(1) Fie P (3, −2, 1). Determinaţi Q astfel ı̂ncât P Q = 2 ;
5
 
3
−→  
(2) Fie Q(0, −1, 3). Găsiţi P astfel ı̂ncât P Q = 0 .
−2
 T  T  T
8. Fie ~u = 2 −1 3 , ~v = 0 2 −3 şi w ~ = −5 1 2 .
Calculaţi
 ALGEBRA LINIARA 13

(1) 3~u − 5~v + 7w;

~

(2) 7~u + 2~v − 5w;

~

(3) k3~u − 21 ~v + wk;

~

(4) k 12 (~u + ~v + 2w)k.

~
9. Simplificaţi expresiile următoare
(1) 3(2w ~ − 2~u − ~v ) − 2(~u + w
~ − 5~v ) + 2(4~u + 4~v − 2w);
~

(2) 5(~u − ~v − 2w)

~ + 3(2~v + 3w ~ − 3~u) − 2(3~u + ~v + 8w).
~
 T
10. Determinaţi toţi vectorii ~u care sunt paraleli cu ~v = 3 5 −1
şi satisfac k~uk = 3k~v k.
11. În fiecare caz P , Q şi R sunt trei vârfuri ale paralelogramului
P QRS. Determinaţi vârful S.
(1) P (3, −1, −1), Q(1, −2, 0), R(1, −1, 2);

(2) P (2, 0, −1), Q(−2, 4, 1), R(3, −1, 0).

12. În fiecare caz determinaţi mijlocul segmentului P Q
(1) P (2, −3, 5), Q(−1, 7, −3);

(2) P (1, 2, 3), Q(−3, 5, −3).

13. În fiecare caz arătaţi că afirmaţia este adevărată sau daţi un
contraexemplu. Fie ~u, ~v şi w
~ trei vectori.
(1) ~0 este singurul vector de lungime 0;

(2) Dacă k~v − wk

~ = 0 atunci ~v = w;
~

(3) Dacă ~v = −~v atunci ~v = ~0;

(4) Dacă k~v k = kwk

~ atunci ~v = w;
~

(5) Dacă k~v k = kwk

~ atunci ~v = ±w;
~

(6) Dacă w
~ = t~v pentru un scalar t atunci ~v şi w
~ au aceeasi direcţie;

(7) Dacă ~v şi ~v + w

~ sunt paraleli atunci ~v şi w
~ sunt paraleli;

(8) k(−5)~v k = −5k~v k, pentru orice ~v ;

14 NOTE DE CURS

(9) Dacă k~v k = k2~v k atunci ~v = ~0;

(10) k~v + wk~ = k~v k + kwk, ~ pentru orice ~v şi w. ~

   
6 2
14. Dacă ~v = −2 şi w ~ = −1 atunci ~v · w ~ = 6 · 2 + (−2) · (−1) +
5 −3
5 · (−3) = −1.    
−1 2
15. Găsiţi unghiul θ dintre ~v = −2 şi w
  ~ = 1.

1 1
~v ·w
Soluţie Avem cos θ = k~vk·kwk ~
~
= √1+4+1·√4+1+1 = √−3
−2−2+1 √ = − 1 . Cum
6 6 2
◦
θ ∈ [0, π] obţinem θ = 2π 3
sau θ = 120 .
16. Arătaţi că punctele A(3, −1, 2), B(5, −2, 5) şi C(2, 0, 3) sunt
vârfurile unui triunghi dreptunghic.
−→  T −→  T −−→
Soluţie Avem AB = 2 −1 3 , AC = −1 1 1 şi BC =
 T −→ −→
−3 −2 −2 . Observăm că AB · AC = −2 − 1 + 3 = 0 şi astfel
−→ −→
vectorii AB şi AC sunt ortogonali ceea ce ı̂nseamnă că ∠A = π2 .
17. Găsiţi două ecuaţii pentru c şi d astfel ı̂ncât combinaţia liniară
c~v + dw~ să fie egală cu ~b, unde
     
2 −1 ~ 1
~v = w
~= b= .
−1 2 0
18. Descrieţi geometric (dreaptă, plan sau tot R3 ) toate combinaţiile
liniareale            
1 3 1 0 2 0 2
(a) 2 şi 6 (b) 0 şi 2 (c) 0, 2 şi 2.
3 9 0 3 0 2 3
   
4 −2
19. Desenaţi ~v = şi w~ = cât şi ~v + w~ şi ~v − w
~ ı̂n acelaşi
1 2
sistem de coordonate xOy.   
5 1
20. Dacă ~v + w ~ = şi ~v − w
~ = , calculaţi şi desenaţi vectorii
1 5
~v şi w.
~    
1 −3
21. Calculaţi ~u + ~v + w ~ unde ~u = 2 , ~v = 1  şi
~ şi 2~u + 2~v + w,   
3 −2
 
2
~ = −3. Cum ne putem da seama că ~u, ~v şi w
w  ~ sunt ı̂n acelaşi plan?
−1
Aceştia rămân ı̂n acelaşi plan deoarece w ~ = c~u + d~v . Găsiţi c şi d.
 ALGEBRA LINIARA 15

22. Fiecare combinaţie liniară a lui ~v = (1, −2, 1) şi w ~ = (0, 1, −1)
adaugă un vector ı̂n planul format de cei doi. Determinaţi c şi d astfel
~ = (3, 3, −6). De ce combinaţia nu poate da (3, 3, 6)?
ı̂ncât c~v + dw
23. În planul xOy desenaţi toate cele nouă combinaţii liniare:
   
2 0
c +d , cu c = 0, 1, 2 şi d = 0, 1, 2
1 1
24. Calculaţi produsul scalar ~u · ~v , ~u · w~ cât şi ~u · (~v + w) ~ · ~v
~ şi w
pentru vectorii
     
−0.6 4 1
~v = ~v = şi w
~= .
0.8 3 2
25. Pentru vectorii de la problema 24 calculaţi lungimile k~uk, k~v k
şi kwk
~ şi verificaţi inegalitatea lui Schwartz pentru perechile ~u şi ~v
respectiv pentru ~v şi w. ~
26. Determinaţi versorii vectorilor ~v şi w ~ de la problema 24, apoi
cosinusul unghiului dintre ei. Alegeţi trei vectori ~a, ~b şi ~c care să facă
unghiuri de 0◦ , 90◦ şi 180◦ cu w. ~
27. Pentru orice vectori unitate ~v şi w, ~ determinaţi produsul scalar
dintre (a) ~v şi −~v , (b) ~v + w ~ şi ~v − w
~ (c) ~v − 2w ~ şi v + 2w.
~
28. Determinaţi versorii ~u1 şi ~u2 ai vectorilor ~v = (1, 3) şi w ~ =
~ ~
(2, 1, 2). Determinaţi doi vectori unitate U1 şi U2 care sunt perpendic-
ulari pe ~u1 şi ~u2 .
29. Descrieţi toţi vectorii w ~ = (w1 , w2 ) care sunt perpendiculari pe
~v = (2, −1).
30. Determinaţi unghiul dintre urmatoarele   perechi  devectori:
    2 2
1 1
(a) ~v = √ şi w ~= (b) ~v =  2  şi w ~ = −1
3 0
−1 2
       
1 −1 3 −1
(c) ~v = √ şi w ~= √ (d) ~v = şi w
~= .
3 3 1 −2
31. Stabiliţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false
(daca este adevarată justificaţi iar dacă este falsă daţi un contraexem-
plu)
(a) Dacă ~u = (1, 1, 1) este perpendicular pe ~v şi w, ~ atunci ~v este
paralel cu w. ~
(b) Dacă ~u este perpendicular pe ~u şi w, ~ atunci ~u este perpendicular
pe ~v + 2w.~
√ (c) Dacă ~u şi ~v sunt vectori perpendiculari unitate atunci k~u − ~v k =
2.
32. Determinaţi doi vectori nenuli ~v şi w ~ care să fie perpendiculari
pe (1, 0, 1) şi care să fie perpendiculari şi ı̂ntre ei.
16 NOTE DE CURS

10. Probleme suplimentare

1. Arătaţi că mijloacele laturilor unui patrulater oarecare sunt vârfurile
unui paralelogram.
Soluţie. Fie A, B, C şi D vârfurile patrulaterului şi fie E, F , G şi H
−→
mijloacele laturilor patrulaterului. Este suficient să arătăm că EF =
−−→ −→ −−→
HG deoarece atunci laturile corespunzătoare sunt paralele (EF şi HG
−→ −−→
au aceeaşi direcţie) şi de lungimi egale (deoarece kEF k = kHGk).
−−→ −→
Observăm că EB = 21 AB deoarece E este mijlocul segmentului AB şi
−−→ −−→
la fel BF = 21 BC. Atunci
−→ −−→ −−→ 1 −→ 1 −−→ 1 −→ −−→ 1 −→
EF = EB + BF = AB + BC = (AB + BC) = AC.
2 2 2 2
−−→ 1 −→ −→ 1 −→ −−→
Analog obţinem HG = 2 AC şi astfel EF = 2 AC = HG.
2. Verificaţi că
~ 2 = k~v k2 + 2(~v · w)
k~v + wk ~ 2,
~ + kwk
pentru orice ~v şi w.
~
Soluţie Din definiţie avem
~ 2 = (~v + w)
k~v + wk ~ · (~v ) + w)
~ = ~v · ~v + ~v · w ~ · ~v + w
~ +w ~ ·w
~
= k~v k2 + 2(~v · w) ~ 2.
~ + kwk
3. Cât de lung este un vector ~v = (1, 1, . . . , 1) ı̂n 9 dimensiuni?
Determinaţi un versor ~u al lui ~v şi un vector unitate w ~ care este per-
pendicular pe ~v .
4. Care sunt cosinusurile unghiurilor unghiurilor α, β, θ dintre vec-
torul (1, 0, −1) şi vectorii ~i, ~j şi ~k? Verificaţi formula cos2 α + cos2 β +
cos2 θ = 1.
5. Demonstraţi următoarele formule pentru produsul scalar: (a)
~v · w
~ =w ~ · ~v (b) ~u · (~v + w)
~ = ~u · ~v + ~u · w~ (c) (c~v ) · w ~ = c(~v · w) ~
(d) Folosind punctul (b) cu ~u = ~v + w ~ 2 = ~v · ~v +
~ arătaţi că k~v + wk
2~v · w
~ +w ~ · w.
~
6. Este posibil ca trei vectori din plan ~u, ~v şi w ~ să aibă ~u · ~v < 0,
~v · w~ < 0 şi ~u · w
~ < 0. Dar trei vectori din spaţiu? Dar patru vectori
~ ~z pot avea ~u · ~v < 0, ~v · w
din plan ~u, ~v , w, ~ < 0, w ~ · ~z < 0 şi ~z · ~u < 0?
7. Un romb este un paralelogram ı̂n care toate laturile au lungimi
egale. Arătaţi că diagonalele oricărui romb sunt perpendiculare.
Soluţie Fie ~v şi w
~ doi vectori adiacenţi. Calculăm
(~v − w)
~ · (~v + w)
~ = ~v · ~v + ~v · w
~ −w
~ · ~v − w ~ = k~v k2 − kwk
~ ·w ~ 2=0
deoarece k~v k = kwk(fiind
~ romb). Prin urmare ~v + w~ şi ~v − w
~ sunt
ortogonali şi astfel diagonalele sunt perpendiculare.
 ALGEBRA LINIARA 17

8. Pentru ~v = (1, 1) şi w

~ = (1, 5) determinaţi un număr c astfel ı̂ncât
~ − c~v să fie perpendicular pe ~v . Determinaţi apoi o formulă pentru c
w
pornind de la orice doi vectori nenuli ~v şi w.
~