Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: „TEEN PERFORM - Program inovator de îmbunătăţire a rezultatelor şcolare în învăţământul liceal”
Contract număr: POSDRU/153/1.1/S/136612
Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava

Disciplina MATEMATICĂ
FIŞĂ DE LUCRU

Tema/Unitatea: Vectori în plan. Geometrie analitică

Prof. Monoranu Doina
Breviar teoretic
Vectori în plan

I. Segmente orientate. Noţiunea de vector

O pereche ordonată  A, B  de puncte ale planului determină în mod unic:
a). un segment AB  cu lungimea l  d ( A, B);
b). o direcţie dată de dreapta AB ; c). un sens dat de semidreapta (AB.
Definiţie: O pereche ordonată de puncte  A, B  din plan se numeşte segment orientat (vector
legat).Notaţie: AB.
Observaţii:
1. Punctul A se numeşte originea (punctul de aplicaţie) iar punctul B extremitatea (vâful) segmentului
orientat AB ;
2. Lungimea segmentului AB  se numeşte modulul segmentului orientat AB ; Notaţie: AB .
3. Dreapta AB se numeşte suportul segmentului orientat AB iar direcţia ei se numeşte direcţia
segmentului orientat AB.
Definiţie: Se numesc segmente echipolente două segmente orientate care au aceeaşi direcţie, acelaşi
modul şi acelaşi sens. Notaţie: AB ~ CD .
Definiţie: Mulţimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu un segment orientat dat AB se numeşte
vector (vector liber). Notaţie: AB .
Observaţii:
1. Orice segment orientat din această mulţime se numeşte reprezentant al vectorului AB ;
2. Vectorii liberi se pot nota şi cu litere mici a, b, u , v,... .
Definiţie: Doi vectori se numesc vectori egali dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi sens şi acelaşi modul.
Definiţie: Doi vectori se numesc vectori coliniari dacă au aceeaşi direcţie.
Definiţie: Doi vectori se numesc vectori opuşi dacă au acelaşi modul, aceeaşi direcţie şi sensuri diferite.
Observaţii:
1.Vectorul nul este vectorul care are modulul 0 iar direcţia şi sensul sunt nedeterminate;
2.Vectorul unitar (versor, vector unitate) este vectorul care are modulul 1.

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 Regula triunghiului
II. Adunarea vectorilor Regula paralelogramului
B
Definiţie: Fie a, b doi vectori şi OA , AB
reprezentanţi ai acestora.Se numeşte b suma B C
O
celor doi vectori vectorul s care are ca reprezentant
A
OB .
O A

1.Regula triunghiului se extinde la adunarea mai multor vectori şi se numeşte regula poligonului:
A1 A2  A2 A3  ...  An 1 An  A1 An
2. Dacă A1  An atunci A1 A2  A2 A3  ...  An 1 An  0 .
Proprietăţile adunării vectorilor:
Oricare ar fi vectorii u , v, w au loc: 1. u  v  v  u (comutativitatea);
2. u  0  0  u  u ( 0 este element neutru); 3. (u  v)  w  u  (v  w) (asociativitatea);
4. u  (u )  (u )  u  0 ( u este vectorul opus lui u ).
 
Notaţie: u  v  u  v ,oricare ar fi vectorii u şi v .
III. Înmulţirea cu scalari a vectorilor
Definiţie: Fie v un vector şi    . Vectorul  v este vectorul Proprietăţi ale înmulţirii cu scalari:
care are: Oricare ar fi vectorii şi au loc:
 aceeaşi direcţie cu v ;
1. sau ;
 acelaşi sens cu v daca α>0 şi sens opus cu v dacă   0 ;
2. ; 3. ;
 modulul egal cu  v .
4. ; 5. .
IV. Coliniaritatea a doi vectori
Teoremă: Vectorii u şi v sunt vectori coliniari dacă şi numai dacă există α  astfel încât v   u .
Observaţii:
1. Vectorii u şi v sunt vectori coliniari dacă şi numai dacă există  ,   *
astfel încât  u   v  0 ;
2. Dacă u şi v sunt vectori necoliniari, atunci din orice relaţie de forma  u   v  0      0 ;
3. Punctele A,B,C sunt puncte coliniare dacă şi numai dacă există α   încât AB   BC .
V. Reper cartezian. Coordonatele unui vector
Definiţie: Fie o dreaptă d în plan. Se numeşte reper cartezian pe dreapta d o pereche O, i formată  
dintr-un punct O de pe dreaptă şi un versor i al direcţiei acestei drepte. Notaţie: Ox ,  O, i  .
Observaţii:
1. d se numeşte axă (axa de coordonate), O se numeşte originea iar i versorul reperului;
2. Dacă M  x   d atunci OM  xi ; Y
A
3. x se numeşte abscisa (coordonata) vectorului OM . (
Definiţie: Fie Ox şi Oy două axe ortogonale în plan.
Se numeşte reper cartezian în plan tripletul O, i, j ,  X

unde i şi j sunt versorii celor două axe. Notaţie: xOy , O, i, j .  Y

Observaţii:
1. O se numeşte originea reperului, Ox se numeşte axa absciselor, iar Oy axa ordonatelor;

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
2. Dacă A ( x, y) este un punct din plan atunci OA  xi  y j;
3. ( x, y) se numesc coordonatele vectorului OA . Notaţie: OA ( x, y) .
Teoremă (descompunerea vectorului AB după versorii i şi j ): Dacă A( x1 , y1 ), B( x2 , y2 ) sunt puncte din
plan atunci AB  ( x2  x1 )i  ( y2  y1 ) j.
Proprietăţi:
Dacă A( x1 , y1 ), B( x2 , y2 ), C( x3 , y3 ) sunt puncte necoliniare din plan atunci:
1. AB  ( x2  x1 ) 2  ( y2  y1 ) 2 ;
 x1  x2 y1  y2 
2. Dacă M este mijlocul segmentului  AB  atunci M 
2 
, ;
 2
x x x y y y 
3. Dacă G este centrul de greutate al ABC atunci G  1 2 3 , 1 2 3  .
 2 2 
Operaţii cu vectori:
Dacă u  x1 i  y1 j şi v  x2 i  y2 j atunci au loc: Teoremă: Vectorii şi
1. u  v  ( x1  x2 )i  ( y1  y2 ) j ; sunt vectori coliniari dacă
2. u  v  ( x1  x2 )i  ( y1  y2 ) j ; şi numai dacă
3.  u   x1 i   y1 j,  ;
4. u  x12  y12 .

VI. Vectorul de poziţie al unui punct în plan

Definiţie:Fie O un punct în plan. Vectorul OA se numeşte vectorul de poziţie al punctului A şi se notează
rA .
Teoremă: Dacă A,B sunt puncte distincte din plan atunci AB  rB  rA .
Teoremă: Dacă A,B sunt puncte distincte din plan şi M este mijlocul segmentului [AB]
rA  rB
atunci rM  .
2
AM r  k rB
Teoremă: Fie A şi B puncte distincte din plan şi M  [AB] astfel încât  k , k  0 atunci rM  A .
MB 1 k

A M B Teoremă: Dacă I este centrul cercului înscris în ABC atunci

A arA  brB  crC
rI  .
abc
Teoremă: Dacă I este centrul cercului înscris în ABC atunci
arA  brB  crC
rI  .
abc

VII. Centre de greutate

Definiţie: Fie A1 , A2 ,..., An , n  *
, puncte din plan. Se numeşte centru de greutate al sistemului de
puncte A1 , A2 ,..., An , un punct G din plan cu proprietatea că GA1  GA2  ...  GAn  0 .
Teoremă (de unicitate şi existenţă): Un sistem A1 , A2 ,..., An , n  * , de puncte din plan admite un
singur centru de greutate.
Teoremă (relaţia lui Leibniz): Dacă A1 , A2 ,..., An , n  * , este un sistem de puncte din plan, G centrul

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 său de greutate şi M un punct oarecare din plan atunci MA1  MA2  ...  MAn  nMG .
rA  rB  rC
Teoremă: Dacă G este centrul de greutate al ABC atunci rG  .
3
Teoremă: Dacă G este centrul de greutate al triunghiului ABC atunci GA  GB  GC  0 .
Teoremă: Dacă G este centrul de greutate al ABC atunci oricare ar fi O un punct din plan are loc:
1
OG  (OA  OB  OC ) .
3
Teoremă (Pappus): Fie ABC . Dacă punctele M   AB  , N   BC  , P   CA  împart aceste segmente
în acelaşi raport atunci ABC şi MNP au acelaşi centru de greutate.

VIII. Alte teoreme remarcabile în geometria plană

Teoremă (Sylvester): Dacă O şi H sunt centrul cercului circumscris, respectiv ortocentrul ABC
atunci: OH  OA  OB  OC .
Consecinţa 1: Într-un triunghi centrul cercului circumscris  O  , centrul de greutate  G  şi ortocentrul
 H  sunt puncte coliniare.
Observaţie: Dreapta pe care se află punctele O, G, H se numeşte dreapta lui Euler.
Consecinţa 2: În orice triunghi, cu notaţiile uzuale, au loc relaţiile:
a). HA  HB  HC  3HG; b). HA  HB  HC  2HO.
Consecinţa 3 (relaţia lui Euler): Fie ABC şi O mijlocul segmentului OH  . Atunci are loc relaţia
'

OA  OB  OC  2OO' .
Observaţie: Cercul care trece prin mijloacele laturilor unui triunghi, prin picioarele înălţimilor
triunghiului şi prin mijloacele segmentelor care unesc vârfurile triunghiului cu ortocentrul acestuia se
numeşte cercul lui Euler (cercul celor nouă puncte).
Teoremă (Menelaus): Fie triunghiul ABC şi A' , B' , C ' trei puncte astfel încât
A'  BC , B '   AC  , C '   AB  . Dacă A' , B' , C ' sunt puncte coliniare, atunci are loc relaţia:
A' B B 'C C ' A
  1.
A'C B ' A C ' B
Teoremă (Reciproca teoremei lui Menelaus): Fie triunghiul ABC şi A'  BC, B'  AC, C '  AB astfel
încât două dintre punctele A' , B' , C ' sunt situate pe două laturi ale triunghiului, iar al treilea punct este
situat pe prelungirea celei de-a treia laturi sau toate punctele A' , B' , C ' sunt situate pe prelungirile laturilor
A' B B 'C C ' A
triunghiului. Dacă are loc relaţia
'
 '  '  1 , atunci punctele A' , B' , C ' sunt puncte coliniare.
AC B A C B
Teoremă (Ceva): Fie triunghiul ABC şi A' , B' , C ' trei puncte astfel încât A'   BC  , B '   CA  , C '   AB 
. Dacă dreptele AA' , BB' , CC ' sunt concurente, atunci are loc relaţia
A' B B 'C C ' A
  1.
A'C B ' A C ' B
Teoremă (Reciproca teoremei lui Ceva): Fie triunghiul ABC şi A' , B' , C ' trei puncte astfel încât
A' B B 'C C ' A
A'   BC  , B '   CA  , C '   AB  . Dacă are loc relaţia '
 '  '  1 , atunci dreptele AA' , BB' , CC '
AC B A C B
sunt concurente.

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
Teoremă (Van Aubel): Fie triunghiul ABC şi punctele A'   BC  , C   AC '  , B   AB '  . Dacă dreptele
B ' A C ' A PA
AA , CB , BC sunt concurente într-un punct P , atunci are loc relaţia
' ' '
  .
B 'C C ' B PA'
IX. Produsul scalar a doi vectori
Definiţie: Fie u şi v vectori. Se numeşte produs scalar al vectorilor u şi v numărul real u  v  cos(u , v).
Notaţie: u  v = u  v  cos(u , v).
Teoremă (exprimarea în coordonate a produsului scalar): Dacă u  x1 i  y1 j şi v  x2 i  y2 j
atunci u  v  x1 x2  y1 y2 .
Observaţie: i  i  1, j  j  1, i  j  j  i  0 .
Teoremă: Fie u şi v vectori. u  v  x1 x2  y1 y2  0 . Observaţie:
Proprietăţi: Fie vectorii u , v, w şi m . Atunci au loc:
2
1. u  u  u ; 2. u  v  v  u (comutativitate);

   
3. m u  v  mu  v  u  mv ;   4. u  v  u v .
5. u  v  0 pentru cos (u, v)  0 şi u  v  0 pentru cos (u, v)  0 ;
 
6. u  v  w  u  v  u  w (distributivitatea faţă de adunarea vectorilor);

Elemente de geometrie analitică

     x2  x1    y2  y1 
2 2
1. Distanţa dintre două puncte A x1, y1 şi B x2 , y2 : AB  .
y y
2. Panta dreptei AB : m AB  2 1 , x2  x1
x2  x1
x  xB y  yB
3. Coordonatele mijlocului M al segmentului  AB  : xM  A , yM  A .
2 2
4. Coordonatele punctului N care împarte segmentul  AB  în raportul k :
x  kx2 y  ky2
xN  1 , yN  1 .
1 k 1 k
  
5. Coordonatele ortocentrului G al ABC unde A x1, y1 , B x2 , y2 , C x3 , y3 :   
x x x y  y  y3
xG  1 2 3 , yG  1 2 .
3 3

6. Ecuaţia dreptei determinată de un punct şi o direcţie: Fie M 0 x0 , y0 şi vectorul v  a, b  atunci
d : r  r0  tv, t  , unde r0 vectorul de poziţie al punctului M 0 , iar r vectorul de poziţie al punctului
M  d.
 x  x0  at
7. Ecuaţii parametrice ale dreptei : d :  ,t  .
 y  y0  bt
x  x0 y  y0
8. Ecuaţia carteziană a dreptei : d :  , a  0 şi b  0.
a b
5

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 a
9. Ecuaţia generală a dreptei : d : ax  by  c  0, a  0 sau b  0, unde m   panta dreptei d  b  0  .
b
10. Ecuaţia explicită a dreptei : d : y  mx  n, unde m este panta dreptei şi n este ordonata la origine.

11. Ecuaţiile dreptelor paralele cu axele de coordonate : d : x  a, dreaptă verticală , d : y  b, dreaptă

orizontală.
x y
12. Ecuaţia dreptei prin tăieturi : d :   1, a  0 şi b  0 unde A  a, 0 şi B  0, b  reprezintă punctele de
a b
intersecţie ale dreptei cu axele de coordonate.
 
13. Ecuaţia dreptei determinate de punctul M 0 x0 , y0 şi panta m : d : y  y0  m x  x0 .  
14. Ecuaţia dreptei determinate de două puncte distincte A x1, y1 şi B x2 , y2 :   
 x y 1
y  y1 x  x1  
d:  , x1  x2 şi y1  y2 SAU  x1 y1 1  0.
y2  y 1 x2  x1 x
y2 1  2
15. Unghiul a două drepte în plan. Fie d1 : a1x  b1 y  c1  0 şi d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 . Atunci unghiul
dreptelor este unghiul format de vectorii lor directori şi este determinat de relaţia:
a1a2  b1b2
cos   .
a12  b12  a22  b22
16. Poziţia relativă a două drepte în plan. Dreptele d1 : a1x  b1 y  c1  0 şi d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 sunt :
a b c a b c
a) paralele d1 || d 2  1  1  1  m1  m2 . b) confundate d1  d 2  1  1  1 .
a2 b2 c2 a2 b2 c2
a b
c) concurente d1  d 2   A  1  1 . d) perpendiculare d1  d 2  a1a2  b1b2  0  m1  m2  1.
a2 b2
Condiţia de paralelism: d1 || d 2  m1  m2 . Condiţia de perpendicularitate: d1  d 2  m1  m2  1.

ax0  by0  c
 
17. Distanţa de la punctul M 0 x0 , y0 la dreapta h : ax  by  c  0 : d M 0 , h    2 2
.
a b
BC  d  A, BC 
    
18. Aria triunghiului cu vârfurile A x1, y1 , B x2 , y2 , C x3 , y3 :  A

ABC 

2
.

x1 y1 1
1
SAU A  ABC 
   , unde   x y2 1
  2 2
x3 y3 1

  
19. Condiţia de colinianitate a punctelor A x1, y1 , B x2 , y2 , C x3 , y3 :   
y y x x x1 y1 1
A  BC  1 2  1 2 , x3  x2 , y3  y2 SAU x2 y2 1 0
y3  y2 x3  x2
x3 y3 1
20.CERCUL
 x  a   y  b   r 2 , unde C  a, b  este centrul cercului, iar r   0,  este
2 2
20.1 Ecuaţia cercului este:

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 raza cercului
20.2. Dacă C  a, b   O  0, 0  ecuaţia cercului este: x 2  y 2  r 2 .
m n
20.3. Ecuaţia generală a cercului este: x 2  y 2  mx  ny  p  0, unde a   , b   , r  a 2  b 2  p .
2 2
Exemple de itemi de tip examen de bacalaureat
1. Fie triunghiul ABC . Să se determine k  Z astfel încât 3BC  3CA  k AB .
2. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC și GM BC , M   AC  . Să se determine k  R astfel încât
GM  k BC .
3. Să se determine coordonatele simetricului punctului A față de mijlocul segmentului  BC  dacă A  0, 4  ,
B(0, 2) , C (3, 2) .
4. Se consideră punctele A  6, 3 , B  6, 9  , C  0, 2  . Să se determine coordonatele vectorului
1
u AB  2 BC .
2
5. Să se calculeze AB  AC  CD în cazul A  4,5  , B  4, 2  , C  0, 2  , D  0, 6  .
6. Să se determine m  R pentru care dreptele d1 : 2 x  my  3  0 și d2 : mx  y  5  0 sunt paralele.
7. Se consideră în plan punctele A 1,1 , B  2, 1 , C  0, 1 , D  3,1 . Să se verifice că dreptele AB și
CD sunt paralele.
8. Să se determine m  R pentru care punctele să fie coliniare :
a) A  2,5  , B 1, 5 , C  3, m  ; b) A  2,3  , B  1, m+ 2  , C  3, m  .
9. Să se determine ecuația medianei duse din vârful C al triunghiului ABC în cazurile :
a) A 1, 2  , B  5, 6  , C  1,1 ; b) A  2,3  , B 1, 2  , C  3,  1
10. Să se determine lungimea înălțimii duse din vârful O al triunghiului MON , unde M  4, 0  , N  0, 3 și
O  0, 0 

1. Arătați că unghiul vectorilor u  i  3 j și v  2i  j este obtuz.
2. Punctele A , B , C , D verifică relația 3 AB  2 AC  AD . Arătați că B , C , D sunt coliniare .
3. Calculați distanța de la punctul A  2, 2  la dreapta determinate de punctele B 1, 0  și C  0,1 .
4. Scrieți ecuația dreptei care conține punctul M  3, 2  și este perpendicular pe dreapta d : x  2 y  5  0 .
5. Determinați a  R pentru care distanța dintre dreptele d1 : x  y  2015  0 și d2 : x  y  a  0 să fie
egală cu 2 .
6. Fie punctele A  1, 2  , B  4, 6  și C  3, -1 . Aflați lungimea bisectoarei din A a triunghiului ABC .
7. Fie A 1, 2  și B  3, 1 . Determinați ecuațiile dreptelor care trec prin A și sunt situate la distanța 2 de B
 1
n

8. În reperul cartezian xOy se consideră punctele An  log 2   , log 3 9n  și Bn  -n, 2n  , n  N  .
 2 
 
a) Să se determine ecuația dreptei B1 și B2 .
b) Să se arate că An  Bn , oricare ar fi n  N  .
c) Să se demonstreze că pentru orice n  N  , punctul An aparține dreptei A1 A2 .

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar