Curs II Nou Dependenta Indep Baze

Subspatii liniare ale lui V
Vectori liniar dependenti si liniar independenti

Baze. Dimensiunea lui V.
Schimbari de repere
Lectia II
Dimensiunea spatiului liniar V. Repere carteziene.
Oana Constantinescu
Oana Constantinescu Lectia II

Schimbari de repere
Table of Contents
1 Subspatii liniare ale lui V
2 Vectori liniar dependenti si liniar independenti
3 Baze. Dimensiunea lui V.
4 Schimbari de repere

Schimbari de repere
Denitia subspatiului liniar
Denition
Dat spatiul liniar real (V, +, ·), o submultime S nevida a acestuia se
numeste subspatiu liniar daca restrictiile legilor de compozitie + si
· la S confera multimii S structura de spatiu liniar.
S este subspatiu liniar al lui (V, +, ·) daca si numai daca

(
∀u , v ∈ S ⇒ u + v ∈ S,
∀α ∈ R, ∀u ∈ S ⇒ αu ∈ S .

Exemple de subspatii liniare
Denitions
→
−
1) Fie dreapta d . Notam cu d multimea tuturor vectorilor liberi ai
caror reprezentanti au aceeasi directie cu d:
→
− −→
d = { u ∈ V | ∃ A, B ∈ S : u = AB , (AB k d ) ∨ (AB = d ) }.
→
−
Vom numi d dreapta vectoriala asociata lui d .
2) Fie planul π. Notam cu → −
π multimea vectorilor liberi ai caror
reprezentanti au directia paralela in sens larg cu π :
→
− −→
π = { u ∈ V | ∃ A, B ∈ S : u = AB , (AB k π) ∨ (AB ⊂ π) }.
Numim →
−
π planul vectorial asociat lui π.
Dreapta si planul vectorial
→
−
Observatie: prin conventie 0 ∈ d si 0 ∈ →
−
π pentru orice dreapta d ,
respectiv plan π.
Theorem
→
− →
−
Dreapta vectoriala d si planul vectorial π sunt subspatii liniare ale
lui V.
Denitions
1) Doi sau mai multi vectori liberi sunt coliniari daca
reprezentantii lor au aceeasi directie.
2) Trei sau mai multi vectori liberi sunt coplanari daca
reprezentantii lor au directiile paralele (in sens larg) cu un acelasi
plan.
Corollary
1) Doi (sau mai multi) vectori liberi sunt coliniari daca si numai
daca apartin unei aceleiasi drepte vectoriale.
2) Trei (sau mai multi) vectori liberi sunt coplanari daca si numai
daca apartin unui aceluiasi plan vectorial.
Theorem
→
− →
−
lui V.
Denitions
plan.
Corollary
Theorem
→
− →
−
lui V.
Denitions
plan.
Corollary
Schimbari de repere
Dependenta si independenta liniara
Denitions
1) O expresie de tipul
α1 v 1 + α2 v 2 + · · · + αk v k , (1)
αi ∈ R, v i ∈ V, i ∈ 1, k , se numeste combinatie liniara de

vectorii v 1 , · · · , v k .
2) In cazul in care combinatia liniara (1) nu poate 0 decat daca
toti scalarii αi , i ∈ 1, k sunt 0, spunem ca vectorii v 1 , · · · , v k sunt
liniar independenti.
2) In cazul contrar, (daca exista cel putin un scalar nenul astfel
incat combinatia liniara (1) sa e nula) vectorii se numesc liniar
dependenti.

Observatii:
Daca unul dintre vectorii combinatiei liniare (1) este vectorul

nul, atunci vectorii sunt liniar dependenti.
Daca la un sistem de vectori liniar dependent se adauga alti

vectori, sistemul rezultat este liniar dependent.
Daca dintr-un sistem de vectori liniar independent se extrage

un numar de vectori, sistemul rezultat este liniar independent.
Un vector liber este liniar independent daca si numai daca este

diferit de vectorul nul.
Vectorii v 1 , · · · , v k sunt liniar dependenti daca si numai daca

unul dintre ei poate scris ca o combinatie liniara de ceilalti
vectori.
Observatii:





vectori.
Observatii:





vectori.
Observatii:





vectori.
Observatii:





vectori.
Theorem
1) Doi vectori sunt coliniari daca si numai daca sunt liniar
dependenti.
2)Trei vectori sunt coplanari daca si numai daca sunt liniar
dependenti.
3) Orice patru vectori liberi sunt liniar dependenti.
Schimbari de repere
Exemplu
Example
Fie a, b, c trei vectori liniar independenti.
i) Ce puteti spune despre dependenta liniara a vectorilor
l = 2b − c − a , m = 2a − b − c , n = 2c − a − b ?
ii) Scrieti vectorul s = a + b + c ca o combinatie liniara de vectorii

0
l = a + b − 2c , m
0
= a − b, n
0
= 2b + 3c ,
daca este posibil.

Indicatii
Indicatii: i) Fie λ, µ, ν ∈ R a.i. λl + µm + ν n = 0. Inlocuind

expresiile vectorilor l , m, n, scriind rezultatul ca o combinatie
liniara de vectorii a, b, c si folosind faptul ca acestia sunt liniar
independenti, se obtine sistemul
−λ + 2µ − ν = 0,


2λ − µ − ν = 0,
−λ − µ + 2ν = 0.


Sistemul este compatibil nedeterminat: λ = µ = ν. Deoarece

acesti scalari pot si nenuli, rezulta ca vectorii dati sunt liniar
dependenti.
0
ii) Cautam scalarii reali λ, µ, ν a.i. s = λl + µm0 + ν n0 .
0
Inlocuind expresiile vectorilor l , m0 , n0 si folosind faptul ca
a, b , c sunt liniar independenti, rezulta ca
λ = 45 , µ = 15 , ν = 53 .
Schimbari de repere
→
− −
Baze in V, d , →
π
Theorem
→
− →
−
i) Daca e ∈ d , e 6= 0, atunci orice vector v din d este de forma
v = αe , α ∈ R.
→
−
ii) Daca e 1 , e 2 sunt doi vectori liniar independenti din π , atunci
→
−
orice vector liber v din π este de forma
v = α1 e 1 + α2 e 2 , α1 , α2 ∈ R.
iii) Daca e 1 , e 2 , e 3 sunt trei vectori liniar independenti din V,
atunci orice vector liber v este de forma
v = α1 e 1 + α2 e 2 + α3 e 3 , α1 , α2 , α3 ∈ R.
In plus, scrierile anterioare sunt unice.

→
− −
Baze in V, d , →
π
Cu alte cuvinte, dat un sistem maximal de vectori liniar
independenti intr-unul din spatiile liniare studiate, orice alt vector
este generat de acestia, putand scris intr-un mod unic ca o
combinatie liniara de vectorii dati.
De aceea vom spune ca vectorii liniar independenti, care genereaza
toti ceilalti vectori ai spatiului liniar, constituie o baza pentru
spatiul liniar respectiv.
→
− →
−
Deci o baza in d este formata din orice vector nenul al lui d ,
o baza in →−
π este formata din orice doi vectori necoliniari din
→
−
π , iar o baza in V este formata din orice trei vectori
necoplanari.
Se poate demonstra ca doua baze ale aceluiasi spatiu liniar au
acelasi cardinal, ce se va numi dimensiunea spatiului liniar
respectiv.
Astfel, orice dreapta vectoriala este un subspatiu 1 dimensional
al lui V, orice plan vectorial este un subspatiu 2 dimensional al
lui V, iar dimV = 3.
→
− −
Baze in V, d , →
π
→
− →
−
o baza in →−
→
−
necoplanari.
respectiv.
→
− −
Baze in V, d , →
π
→
− →
−
o baza in →−
→
−
necoplanari.
respectiv.
→
− −
Baze in V, d , →
π
→
− →
−
o baza in →−
→
−
necoplanari.
respectiv.
Coordonate
Denition
Numerele reale α, respectiv αi din relatiile anterioare, unic
determinate, se numesc coordonatele vectorului v in bazele {e },
respectiv {e 1 , e 2 }, {e 1 , e 2 , e 3 }.
Denition
Spunem ca doi vectori liberi sunt perpendiculari daca directiile lor
sunt perpendiculare. O baza se numeste ortonormata daca
vectorii ei sunt de lungime unu si perpendiculari doi cate doi.
Coordonate
Denition
Numerele reale α, respectiv αi din relatiile anterioare, unic
determinate, se numesc coordonatele vectorului v in bazele {e },
respectiv {e 1 , e 2 }, {e 1 , e 2 , e 3 }.
Denition
Spunem ca doi vectori liberi sunt perpendiculari daca directiile lor
sunt perpendiculare. O baza se numeste ortonormata daca
vectorii ei sunt de lungime unu si perpendiculari doi cate doi.
Repere carteziene
Denition
Un reper cartezian (sau sistem de coordonate ) pe dreapta d , in
planul π sau in spatiul S este o conguratie formata dintr-un punct
→
− −
O (ales drept origine ) si o baza de vectori din d , →π , respectiv V
(Bineinteles, O trebuie sa apartina dreptei, planului sau spatiului).
R = {O ; e i }, i ∈ {1, 2, 3}.
Coordonatele carteziene ale unui punct P sunt coordonatele

−→
vectorului de pozitie r P = OP in baza {e i }.
Dreptele prin O, cu aceeasi directie cu vectorii bazei reperului, se
numesc axele de coordonate. Planele determinate de cate doua
axe de coordonate se numesc planele de coordonate.
Daca baza reperului este ortonormata, si reperul se numeste tot
ortonormat.
Repere carteziene
r P = αe , r M = α1 e 1 + α2 e 2 , r R = α1 e 1 + α2 e 2 + α3 e 3 .
Repere carteziene
Coordonatele unei sume de vectori sunt egale cu suma

coordonatelor acestor vectori:
v = v 1e 1 + v 2e 2 + v 3e 3,
w = w 1e 1 + w 2e 2 + w 3e 3,
v + w = (v 1 + w 1 )e 1 +(v 2 + w 2 )e 2 +(v 3 + w 3 )e 3 .
Coordonatele lui λv , λ ∈ R, v ∈ V, se obtin inmultind toate

coordonatele lui v cu scalarul real λ :
v = v 1e 1 + v 2e 2 + v 3e 3,
λv = (λv 1 )e 1 + (λv 2 )e 2 + (λv 3 )e 3 .
Repere carteziene
Coordonatele unei sume de vectori sunt egale cu suma

coordonatelor acestor vectori:
v = v 1e 1 + v 2e 2 + v 3e 3,
w = w 1e 1 + w 2e 2 + w 3e 3,
v + w = (v 1 + w 1 )e 1 +(v 2 + w 2 )e 2 +(v 3 + w 3 )e 3 .
Coordonatele lui λv , λ ∈ R, v ∈ V, se obtin inmultind toate

coordonatele lui v cu scalarul real λ :
v = v 1e 1 + v 2e 2 + v 3e 3,
λv = (λv 1 )e 1 + (λv 2 )e 2 + (λv 3 )e 3 .
Schimbari de repere
Schimbari de repere
Dat un reper, ecarui punct i se asociaza un set unic de

coordonate si reciproc, un set de coordonate determina un unic
punct.
Dar acelasi punct va avea coordonate diferite in raport cu

repere diferite.
Ne vor interesa studiul unor obiecte geometrice invariante la

schimbarile de reper. Pentru vericarea acestei invariante, este
necesara cunoasterea formulelor schimbarii de repere
(schimbarii de coordonate).

Schimbari de repere
Schimbari de repere

punct.

repere diferite.


Schimbari de repere
Schimbari de repere

punct.

repere diferite.


Schimbari de repere
Fie R = {O ; e i } si R0 = {O 0 ; e 0i } doua repere carteziene. Vom

trata unitar cazurile in care reperele sunt pentru o dreapta, un
plan si respectiv tot spatiul. (Indicii vor varia astfel: i = 1,
i ∈ {1, 2}, respectiv i ∈ {1, 2, 3}.)
Exprimam coordonatele vectorilor bazei unui reper in raport cu

baza celuilalt reper:
j
i= i j,
X
0
e a e
j
i= j 0
i j.
X
e b e
j
Schimbari de repere
Fie R = {O ; e i } si R0 = {O 0 ; e 0i } doua repere carteziene. Vom

trata unitar cazurile in care reperele sunt pentru o dreapta, un
plan si respectiv tot spatiul. (Indicii vor varia astfel: i = 1,
i ∈ {1, 2}, respectiv i ∈ {1, 2, 3}.)
Exprimam coordonatele vectorilor bazei unui reper in raport cu

baza celuilalt reper:
j
i= i j,
X
0
e a e
j
i= j 0
i j.
X
e b e
j
Schimbari de baze
Relatiile de mai sus le scriem matricial sub forma

0
e = Ae , e = B e 0,
unde e , e 0 sunt matrici coloana ce contin drept elemente

vectorii celor doua baze, A = (aij ), B = (bij ), indicele de sus
aratand coloana iar cel de jos linia.
Se demonstreaza ca
B = A− 1 .
Matricea S = At se numeste matricea de trecere de la baza

B = {e i } la baza B 0 = {e 0i }.
Deci, pentru a determina matricea de trecere de la baza
B = {e i } la baza B 0 = {e 0i }, vectorii noii baze B 0 sunt
descompusi in raport cu vectorii vechii baze B, iar
coordonatele obtinute se trec pe coloanele unei matrici.
Schimbari de baze

0
e = Ae , e = B e 0,

Se demonstreaza ca
B = A− 1 .

B = {e i } la baza B 0 = {e 0i }.
Schimbari de baze

0
e = Ae , e = B e 0,

Se demonstreaza ca
B = A− 1 .

B = {e i } la baza B 0 = {e 0i }.
Schimbari de baze
Ne intereseaza si relatiile intre coordonatele unui vector in
raport cu cele doua baze.
Presupunem ca
v =
X
i i = X x 0j e 0j .
x e
i j
Se obtin formulele:
j = X bj x i , i = X aji x 0j ,
i
0
x x
j
sau matricial:
X
0
= S −1 X , X = SX 0 ,
unde X , X 0 reprezinta matricile coloana ale coordonatelor
vectorului v in raport cu baza {e i }, respectiv {e 0i }.
Schimbari de baze
Presupunem ca
v =
X
i i = X x 0j e 0j .
x e
i j
Se obtin formulele:
i
0
x x
j
sau matricial:
X
0
= S −1 X , X = SX 0 ,
Schimbari de baze
Presupunem ca
v =
X
i i = X x 0j e 0j .
x e
i j
Se obtin formulele:
i
0
x x
j
sau matricial:
X
0
= S −1 X , X = SX 0 ,
Schimbari de repere
Fie punctul M arbitrar, r si r 0 vectorii de pozitie ai lui M in
raport cu cele doua repere R, R0 :
−−→
r = OM ,
0
−−→
r = O 0M ,
−−→
r = OO 0 + r 0 .
Schimbari de repere
Se obtin formulele schimbarii de repere:

j = X a j x 0i + α j , 0 j = X bj x i + β j ,
x i x i
i i
unde (αi ) sunt coordonatele lui O 0 in raport cu R iar (β i ) sunt
coordonatele lui O in raport cu R0 .
Matricial:
X = SX 0 + α, X
0
= S −1 X + β,
cu α = (αi ), β = (β i ) matrici coloane.
Schimbari de repere
Se obtin formulele schimbarii de repere:

j = X a j x 0i + α j , 0 j = X bj x i + β j ,
x i x i
i i
unde (αi ) sunt coordonatele lui O 0 in raport cu R iar (β i ) sunt
coordonatele lui O in raport cu R0 .
Matricial:
X = SX 0 + α, X
0
= S −1 X + β,
cu α = (αi ), β = (β i ) matrici coloane.
Exemplu
Example
Fie cubul ABCDEFGH de laturi de lungime unu. Consideram
−→ −→ −→
reperele R = {A; i = AB , j = AD , k = AE } si
0 −→ 0 −→ 0 −→
R0 = {G ; i = GH , j = GF , k = GC }. Scrieti ecuatiile schimbarii
de coordonate ale unui punct cand primul reper este inlocuit cu al
doilea.
Exemplu
Indicatii:
0
i = −i ,
0
j = −j ,
0
k = −k ,
deci matricea de trecere de la baza primului reper la baza celui

de-al doilea reper este A = −I3 .  
−−→0 −→ 1
OO = AG = i + j + k , deci α =  1 . Inlocuind in formula
1
anterioara se obtine
x = −x + 1,

 0
y = −y 0 + 1,
z = −z 0 + 1.



Curs II Nou Dependenta Indep Baze

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs II Nou Dependenta Indep Baze

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subspatii liniare ale lui V

Vectori liniar dependenti si liniar independenti

Oana Constantinescu Lectia II

1 Subspatii liniare ale lui V

2 Vectori liniar dependenti si liniar independenti

3 Baze. Dimensiunea lui V.

Oana Constantinescu Lectia II

Denitia subspatiului liniar

S este subspatiu liniar al lui (V, +, ·) daca si numai daca

Oana Constantinescu Lectia II

Dependenta si independenta liniara

αi ∈ R, v i ∈ V, i ∈ 1, k , se numeste combinatie liniara de

Oana Constantinescu Lectia II

Daca unul dintre vectorii combinatiei liniare (1) este vectorul

Daca la un sistem de vectori liniar dependent se adauga alti

Daca dintr-un sistem de vectori liniar independent se extrage

Un vector liber este liniar independent daca si numai daca este

Vectorii v 1 , · · · , v k sunt liniar dependenti daca si numai daca

Daca unul dintre vectorii combinatiei liniare (1) este vectorul

Daca la un sistem de vectori liniar dependent se adauga alti

Daca dintr-un sistem de vectori liniar independent se extrage

Un vector liber este liniar independent daca si numai daca este

Vectorii v 1 , · · · , v k sunt liniar dependenti daca si numai daca

Daca unul dintre vectorii combinatiei liniare (1) este vectorul

Daca la un sistem de vectori liniar dependent se adauga alti

Daca dintr-un sistem de vectori liniar independent se extrage

Un vector liber este liniar independent daca si numai daca este

Vectorii v 1 , · · · , v k sunt liniar dependenti daca si numai daca

Daca unul dintre vectorii combinatiei liniare (1) este vectorul

Daca la un sistem de vectori liniar dependent se adauga alti

Daca dintr-un sistem de vectori liniar independent se extrage

Un vector liber este liniar independent daca si numai daca este

Vectorii v 1 , · · · , v k sunt liniar dependenti daca si numai daca

Daca unul dintre vectorii combinatiei liniare (1) este vectorul

Daca la un sistem de vectori liniar dependent se adauga alti

Daca dintr-un sistem de vectori liniar independent se extrage

Un vector liber este liniar independent daca si numai daca este

Vectorii v 1 , · · · , v k sunt liniar dependenti daca si numai daca

ii) Scrieti vectorul s = a + b + c ca o combinatie liniara de vectorii

daca este posibil.

Oana Constantinescu Lectia II

Indicatii: i) Fie λ, µ, ν ∈ R a.i. λl + µm + ν n = 0. Inlocuind

Sistemul este compatibil nedeterminat: λ = µ = ν. Deoarece

Oana Constantinescu Lectia II

Coordonatele carteziene ale unui punct P sunt coordonatele

Coordonatele unei sume de vectori sunt egale cu suma

Coordonatele lui λv , λ ∈ R, v ∈ V, se obtin inmultind toate

Coordonatele unei sume de vectori sunt egale cu suma

Coordonatele lui λv , λ ∈ R, v ∈ V, se obtin inmultind toate

Dat un reper, ecarui punct i se asociaza un set unic de

Dar acelasi punct va avea coordonate diferite in raport cu

Ne vor interesa studiul unor obiecte geometrice invariante la

Oana Constantinescu Lectia II

Dat un reper, ecarui punct i se asociaza un set unic de

Dar acelasi punct va avea coordonate diferite in raport cu

Ne vor interesa studiul unor obiecte geometrice invariante la

Oana Constantinescu Lectia II

Dat un reper, ecarui punct i se asociaza un set unic de

Dar acelasi punct va avea coordonate diferite in raport cu

Ne vor interesa studiul unor obiecte geometrice invariante la

Oana Constantinescu Lectia II

Fie R = {O ; e i } si R0 = {O 0 ; e 0i } doua repere carteziene. Vom

Exprimam coordonatele vectorilor bazei unui reper in raport cu

Fie R = {O ; e i } si R0 = {O 0 ; e 0i } doua repere carteziene. Vom

Denitia subspatiului liniar

Dat un reper, ecarui punct i se asociaza un set unic de

Dat un reper, ecarui punct i se asociaza un set unic de

Dat un reper, ecarui punct i se asociaza un set unic de