1

7. SPATII AFINE EUCLIDIENE

1.0.1

A. TEORIE

Geometria ana are ca obiect studiul proprietatilor geometrice care raman

neschimbate sub actiunea transformarilor liniare nesingulare si a translatiilor.
Spatiile euclidiene ane ofera cadrul natural de lucru in graca 3D si in modelarea geometrica.
1. Spatiul an euclidian En . Consideram spatiul vectorial Rn =R: si o
multime P ale carei elemente le numim puncte si le notam cu litere mari :
A; B; C etc. Daca pentru orice pereche de puncte (A; B) 2 P P exista un
!
!
unic vector notat AB 2 Rn ; iar functia : P P ! Rn ; (A; B) := AB
verica axiomele:
!
i. 8A 2 P si 8 v 2 Rn exista un unic punct B astfel ca v = AB si
!
!
!
ii. AB + BC = AC; 8A; B; C 2 P,
spunem ca multimea P impreuna cu aplicatia
tual) an n-dimensional.

este un spatiu (punc-

Daca Q 2P este un punct xat, conform axiomei i: functia

!
P !Rn denita prin A 7 ! QA

este o bijectie; este motivul pentru care, in continuare, luam

P =Rn ;
adica elementele din Rn le consideram e vectori, e puncte, iar vectorul
!
!
AB este denit ca diferenta AB := B A; astfel, axioma ii: este egalitatea
evidenta (B A) + (C B) = C A. Daca, un plus, pe Rn s-a denit
un produs scalar " " atunci (Rn ; ) se numeste spatiu (punctual) an
euclidian (n- dimensional) si se noteaza E n :
Daca A = (a1 ; a2 ; :::; an ) este un punct din Rn ; in loc de A = (a1 ; a2 ; :::; an )
scriem A (a1 ; a2 ; :::; an ).
In lipsa altor precizari " " este produsul scalar canonic.
Proprietati .
!
AA = = (0; 0; :::; 0) 2 Rn ;
!
!
BA = AB
!
!
!
!
A1 A2 + A2 A3 + ::: + Ak 1 Ak = A1 Ak :

2. Un reper (ortonormat) in En este un cuplu R= (O; B) unde O 2 Rn

este un punct xat, numit originea reperului, iar B = fe1 ; e2 ; :::; en g este
o baza ortonormata a spatiului euclidian (Rn ; ) : Asociem reperului R un
sistem de (semi)axe ortogonale Ox1 ; Ox2 ; :::; Oxn , unde semiaxa Oxi este
!
multimea punctelor M cu proprietatea ca vectorul OM are aceeasi directie
si acelasi sens cu vectorul ei ; adica
n
o
!
Oxi = M 2 Rn j OM = ei ; 2 [0; 1)

(prin abuz de limbaj spunem ca axa Oxi este multimea punctelor M cu

!
proprietatea ca vectorul OM are aceeasi directie cu vectorul ei ):
!
Astfel daca A este un punct si OA = a1 e1 + a2 e2 + ::: + an en ; atunci
!
!
ai = prei OA : Vectorul OA se numeste vectorul de pozitie al punctului
!
A; iar coordonatele a1 ; a2 ; :::; an ale vectorului OA in baza B sunt, prin
denitie, coordonatele punctului A relativ la reperul R (sau la sistemul de
axe asociat). In plan, i.e. in E2 (sau in spatiu i.e. in E3 ); axele unui reper
ortonormat se noteaza de regula cu Ox; Oy; (Ox; Oy; Oz) iar coordonatele
unui punct arbitrar cu (x; y) (respectiv (x; y; z)).
Reperul Rc format din originea O (0; 0; :::; 0) si din baza canonica Bc se
numeste reperul canonic.
Proprietati. Fie trei puncte A (a1 ; a2 ; :::; an ) ; B (b1 ; b2 ; :::; bn ) ; C (c1 ; c2 ; :::; cn )
din spatiul euclidian canonic E n si Rc reperul canonic. Atunci:
!
(a) vectorul AB se poate exprima cu ajutorul vectorilor de pozitie ai
punctelor A si B astfel:
!
!
AB = OB

!
OA;

!
(b) norma vectorului de pozitie OA (lungimea sa) este:
q
!
OA = a21 + a22 + ::: + a2n ;
(c) distanta dintre punctele A si B este:
q
!
!
!
d (A; B) = AB = OB OA = (b1

a1 ) + (b2

(d) segmentul [AB] este prin denitie

n
o
!
!
!
[AB] := P 2 Rn j OP = OA + tOB; t 2 [0; 1] =
fP (a1 + tb1 ; a2 + tb2 ; :::; an + tbn ) j t 2 [0; 1]g

(e) mijlocul segmentului [AB] este punctul

M

a1 + b1 a2 + b2
an + bn
;
; :::;
2
2
2
2

a2 ) + ::: + (bn

an ) ;

\ (prin abuz de limbaj, spunem uneori "unghiul

(f) masura unghiului BAC
!
!
" in loc de "masura unghiului") dintre vectorii AB si AC se determina din:
! !
(b1 a1 )(c1 a1 )+(b2 a2 )(c2 a2 )+:::+(bn an )(cn
AC
\ = AB
p
p
cos BAC
! =
!
2
2
AB

(b1 a1 ) +:::

AC

(c1 a1 ) +:::

3. Orientarea bazelor si a reperelor. Fie B, B 0 doua baze in Rn si R,R0

doua repere in E n :
Bazele B si B 0 au aceeasi orientare ( sunt la fel orientate)
daca determinantul matricei de trecere TBB0 este pozitiv. Baza B
este dreapta (stanga) daca este la fel orientata ca baza canonica.
Reperele R si R0 au aceeasi orientare ( sunt la fel orientate) daca
bazele lor sunt la fel orientate.
Spunem ca baza B este dreapta daca este la fel orientata ca baza
canonica; in caz contrar spunem ca este baza stanga.
Spunem ca reperul R este drept daca are aceeasi orientare ca reperul
canonic; in caz contrar spunem ca este reper stang.
4. Schimbarea reperelor in En . Fie. R= (O; B = fe1 ; e2 ; :::; en g) si R0 =
(O0 ; B 0 = fe01 ; e02 ; :::; e0n g) doua repere in spatiul euclidian an En :

Daca R0 = (O0 ; B) (adica B = B 0 ) spunem ca reperul R0 s-a obtinut din

!
!
reperul R prin translatia OO0 (pe directia vectorului OO0 , sau de-a lungul
dreptei OO0 ). In acest caz axele ortogonale O0 x0i ; i = 1; n asociate reperului R0 sunt paralele si au aceasi directie cu axele Oxi ; i = 1; n ale reperului
R: Daca punctul O0 are coordonatele (x01 ; x02 ; :::; x0n ) relativ la reperul R;
iar punctul A are coordonatele (a1 ; a2 ; :::; an ) relativ la reperul R si coordonatele (a01 ; a02 ; :::; a0n ) relativ la reperul R0 , atunci a0i = ai x0i ; i = 1; n:

Daca R0 = (O; B 0 ) ; spunem ca reperul R0 s-a obtinut din reperul R prin

rotatii (in jurul axelor Oxi ; i = 1; n ale reperului R):
Reperul R0 = (O; B 0 = fe01 ; e02 g) din E2 este drept daca si numai daca
matricea de trecere de la baza canonica Bc = fe1 ; e2 g la baza B 0 este
cos
sin

sin
cos

0
unde este masura unghiului (e\
1 ; e1 ), si este stang daca si numai daca
matricea de trecere de la baza canonica la baza B 0 este

cos
sin

sin
cos

an )

Prin urmare o baza ortonormata fe01 ; e02 g are aceeasi orientare ca baza
0
\0
canonica daca si numai daca unghiurile (e\
1 ; e1 ) si (e2 ; e2 ) au aceeasi masura.
Fie 2 ( ; ] si reperul R0 = (O; B 0 = fe01 = (cos ; sin ) ; e02 = ( sin ; cos )g) :
Aplicatia liniara R : R2 ! R2 care realizeaza legatura dintre reperul
cos
sin
canonic si reperul R0 are matricea
si se numeste rosin
cos
tatie de unghi
(a reperului canonic). Daca v = (x; y) 2 R2 ; atunci
v = kvk (cos ; sin ) ; unde este masura unghiului facut de v cu e1 iar
R (v) = kvk (cos ( + ) ; sin ( + )) :
n! ! !o
5. Produs vectorial in spatiul euclidian canonic R3 ; . Fie i ; j ; k
!
!
!
!
!
!
baza canonica si u = x1 i +x2 j +x3 k ; v = y1 i +y2 j +y3 k doi vectori.
Vectorul notat u v care se obtine prin dezvoltarea determinantului
! ! !
i
j
k
x1 x2 x3
y1 y2 y3
dupa prima linie se numeste produsul vectorial al vectorilor u si v:
Proprietati ale produsului vectorial. Fie u; v; w trei vectori din R3 :
(a) Daca vectorii u; v sunt liniar independenti atunci produsul vectorial
u v este ortogonal pe vectorii u si v, iar sistemul fu; v; u vg este
o baza dreapta, adica produsul vectorial u v este perpendicular pe
planul determinat de vectorii u si v; iar sensul sau este dat de regula
burghiului.
(b) Sistemul ortonormat fu; v; wg este o baza dreapta daca si numai daca
se verica una dintre relatiile: u v = w; v w = u; w u = v:
[
(c) Norma produsului vectorial are valoarea ku vk = kuk kvk sin (u;
v)
si reprezinta aria paralelogramului construit pe vectorii u si v (adica
kuk kv pru vk).
(d) Produsul vectorial este anticomutativ, i.e. u v = v u:
(e) u v = daca si numai daca unul dintre vectori este nul, sau cei doi
vectori sunt coliniari (i.e. u k v).
6. Produsul mixt. Fie u; v; w trei vectori din R3 : Produsul mixt (u; v; w) :=
(u v) w este egal cu determinantul matricei coordonatelor celor trei vectori, i.e.
x1 x2 x3
(u; v; w) = y1 y2 y3 ;
z1 z2 z3
4

unde u = x1 e1 +x2 e2 +x3 e3 ; v = y1 e1 +y2 e2 +y3 e3 si w = z1 e1 +z2 e2 +z3 e3 ;

!
!
daca A; B; C sunt trei puncte din R3 atunci produsul mixt OA OB
!
! ! !
OC este volumul paralelipipedului construit pe vectorii OA; OB; OC:
Proprietati ale produsului mixt. Fie u; u0 ; v; w vectori din R3 si
; 2 R: Atunci:
(a) (u; v; w) = (v; w; u) = (w; u; v) :
(b) (u; v; w) =
0

(v; u; w) :

(c) ( u + u ; v; w) =
(d) (u

v)

(u; v; w) + (u0 ; v; w) :

w = (u w) v

(v w) u:

7. Vectori liberi. Fie O un punct xat din spatiu. Spunem ca vectorii

!
!
nenuli AB si CD au aceeasi directie daca dreptele AB si CD sunt paralele
sau coincid.
Daca A; B sunt doua puncte distincte, multimea
!
! !
AB := fCD jvectorii AB,CD au aceeasi directie,acelasi sens si aceeasi
lungimeg
se numeste vector liber care are directia sensul si lungimea (norma) vectorului
!
AB; daca A = B prin denitie AA := 0 este vectorul liber nul. Notam a; b; c; :::
!
vectorii liberi, iar daca a = AB; vectorul AB se numeste reprezentant al vectorului liber a: Spunem ca vectorii liberi a si b sunt coliniari daca au aceeasi
directie si coplanari daca reprezentantii lor sunt paraleli cu un plan.
Notam cu V3 multimea vectorilor liberi. Fie a; b 2 V3 si A; B punctele
pentru care a = OA si b = OB; suma
!
!
!
vectorilor liberi a si b are, prin denitie, reprezentantul OC = OA + OB;
deci a+b := OC: Daca 2 R; denim produsul dintre scalarul si vectorul liber
!
a ca vectorul liber care are reprezentantul OA: Cu aceste operatii V3 devine
3
un spatiu vectorial real izomorf cu spatiul R =R:
Cuplul (V3 ; ) este spatiu euclidian, unde " " este produsul scalar canonic
! !
denit prin a b = OA OB: Baza canonica a spatiului (V3 ; ) o notam cu
i; j; k

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

1.0.2

1.1

B. Probleme rezolvate

C. Exercitii

1. Sa se gureze axele de coordonate ale reperului canonic, apoi sa se gureze

reprezentanti ai vectorilor liberi a; bsi a b daca:
(a) a = i; b = j;
(b) a = i

k; b = j;

(c) a = i

k; b = j + k;

(d) a = i + j; b = i

j:

2. Pentru ce valori ale lui

paraleli?
Raspuns.

vectorii a = 2i

6j + 8k si b = i

3j + k sunt

= 4:

3. Sa se arate ca a

b = 2i + 6j

10k; unde a =

4i + 3j + k si b = 2i + j + k:

4. Determinati un vector perpendicular pe planul ce trece prin P (1; 1; 0) ; Q (2; 1; 1) ; R ( 1; 1; 2) :

Raspuns. E.g. i + j:
5. Determinati aria triunghiului care are varfurile P (1; 1; 0) ; Q (2; 1; 1) si
R ( 1; 1; 2) :
p
Raspuns. 3 2:
6. Determinati aria triunghiului P QR si un versor perpendicular pe planul
(P QR) cand:
(a) P (0; 0; 0) ; Q (1; 1; 1) ; R (1; 0; 1) ;
(b) P ( 2; 0; 2) ; Q (1; 1; 1) ; R (1; 0; 1) ;
(c) P (1; 0; 0) ; Q (0; 1; 0) ; R (0; 0; 1) ;
(d) P (1; 0; 0) ; Q (0; 1; 0) ; R (0; 0; 1) :
7. Fie punctele A (1; 1; 1) ; B (0; 1; 2) ; C (2; 0; 1) :
!
!
!
(a) Sa se determine a; b 2 R astfel incat aAB + bBC = AC:
!
!
(b) Sa se calculeze masura unghiului dintre vectorii AB si BC:
(c) Sa se determine mijlocul segmentului [AB] :
(d) Sa se determine centrul de greutate al triunghiului ABC:
!
!
(e) Sa se calculeze AB BC:
6

(f) Sa se calculeze aria triunghiului ABC:

Raspuns. a. a = b = 1::::
8. In E2 reperul R0 = (O0 (x0 ; y0 ) ; B 0 = fe01 ; e02 g) s-a obtinut din reperul R =
(O; B = fe1 ; e2 g) printr-o translatie de-a lungul dreptei OO0 si o rotatie
de unghi : Determinati coordonatele (x0 ; y 0 ) ale unui punct P relativ la
reperul R in functie de coordonatele sale (x; y) relativ la reperul R0 :
Raspuns. x0 = x cos + y sin

x0 ; y 0 =

x sin + y cos

y0 :

9. Dovediti ca armatiile de mai jos sunt adevarate sau false intodeauna:

(a)

!
! !
AB = AB AB;

(b)

!
AB

! !
= AB AB;

!
! !
(c) AB AB = 0 ;
!
!
!
!
(d) AB BC = BC AB;
!
!
!
!
!
!
(e) AB BC + CD = AB + BC CD;
!
!
!
!
!
!
(f) AB BC CD = AB BC CD ;
(g)

!
AB

!
BC

!
!
CD = AB

!
BC

(h)

!
AB

!
BC

!
! !
CD = AB BC

!
CD ;
!
CD:

10. Determinati:
b; kak ; b ;

a b; a

cosinusul unghiului dintre a si b;

proiectia vectorului b pe vectorul a
in urmatoarele cazuri:
(a) a = 2i + 7j; b = k;
p
(b) a = 2i 4j + 5k; b =
(c) a =

3
5i

4
5 k; b

2i + 4j

5k;

= 5i + 12j:

11. Scrieti a = 3j + 4k ca suma dintre un vector paralel cu b = i + j si unul

perpendicular pe b:
12. Scrieti a = j + k ca suma dintre un vector paralel cu b = i + j si unul
perpendicular pe b:

13. Vectorul a = i + j + k este deja scris ca suma dintre un vector a1 paralel

cu i si altul, a2 ; ortogonal pe i: Aplicand tehnica de la exercitiul precedent
pentru b = i obtineti a1 = i si a2 = j + k? Este aplicabila aceasta tehnica
pentru orice vectori nenuli a si b?
14. Fie ABC un triunghi si M un punct arbitrar. Sa se determine
!
!
!
!
!
astfel ca M A + 2M B 3M C = CA + CB:

2 R

15. Fie a; b; c trei vectori nenuli. Folosind produse scalare si produse vectoriale
potrivite descrieti:
(a) un vector ortogonal pe a si b;
(b) un vector ortogonal pe a

b si c;

(c) un vector ortogonal pe a

b si a

(d) un vector ortogonal pe a

c;

16. Sa se determine formulele de calcul ale coordonatelor centrului de greutate

al unui triunghi dat.
17. Fie O punctul de intersectie al diagonalelor paralelogramului ABCD si M
!
!
!
un punct arbitrar. Sa se determine 2 R astfel ca M A + M B + M C +
!
!
M D = M O:
18. Fie ABC un triunghi. Sa se arate ca G este centrul de greutate al tri!
!
! !
unghiului ABC daca si numai daca GA + GB + GC = 0 :
!
!
19. Sa se scrie toate bazele drepte care contin vectorii u = p12 i + p12 j ; v =
!
!
p1 i
p1 j :
2
2
20. Este adevarat ca (u

v)

w=u

(v

w)?

21. Care este lungimea proiectiei vectorului a = 2i

b = 3i j?

6j + 8k pe vectorul

22. Este produsul vectorial invariant la schimbarea bazei ortonormate?

23. Fie a; b; c; d 2 V3 : Sa se arate ca a

d =

a c a d
:
b c b d

24. Determinantul Gram al vectorilor a; b; c 2 V3 este scalarul

a a a b
d= b a b b
c a c b
Aratati ca:
(a) d = a; b; c

;
8

a c
b c :
c c

(b) vectorii a; b; c sunt coplanari daca si numai daca determinantul lor

Gram este nul.
25. Daca kak = 2; b
a 2b :

= 3 si unghiul dintre a si b are masura

26. Pentru ce valori ale lui

a = 2i 6j + 8k si b = i

calculati

aria paralelogramului determinat de vectorii

3j + k este 1?

27. Determinati aria paralelogramului determinat de vectorii a si b si volumul

paralelipipedului determinat de vectorii a,b si c; unde a = 2i 6j + 8k,
b = i 3j + k si c = i + j + k:
28. Calculati cosinusurile directoare ale vectorilor a = 2i 6j+8k, b = i 3j+k
si c = i + j + k:
29. Vectorii a,b si c sunt ortogonali doi cate doi, iar d = 5a

6b + 3c:

(a) Daca a,b si c sunt versori calculati norma vectorului d:

(b) Daca kak = 2; b = 3 si kck = 4 calculati norma vectorului d:
30. Versorii a,b si c sunt ortogonali doi cate doi, iar d = a + b + c: Dovediti
ca = a d; = b d si = c d si stabiliti legatura cu exprimarea Fourier
a unui vector.