4.

Funcţia de gradul I, graficul şi proprietăţile ei

4.1 Noţiuni
Definiţia 1: Funcţiile care au domeniul de definiţie şi codomeniul două mulţimi numerice se numesc funcţii
numerice.
Definiţia 2: Funcţia de forma f : R  R, f ( x)  ax  b , unde a, b  R se numeşte funcţie afină definită pe
mulţimea R.
Definiţia 3: Funcţia de forma f : R  R, f ( x)  ax  b , unde şi b  R se numeşte funcţie liniară sau
funcţie de gradul I.
• Funcţia liniară se scrie: f ( x)  ax  b sau y  ax  b , unde a  0 .
• Numărul a se numeşte coeficient unghiular al funcţiei sau panta dreptei.
• a  tg , unde a este panta dreptei sau coeficientul unghiular al ei;
• Dacă  este unghiul format de dreaptă şi direcţia pozitivă a axei Ox, atunci are loc relaţia a  tg .

4.2 Proprietăţi ale funcţiei liniare f ( x)  ax  b , unde a  0

P1: Domeniul de definiţie al funcţiei liniare este D ( f )  R . (mulțimea valorilor argumentului x).
P2: Mulţimea valorilor (domeniul de valori) funcţiei liniare este E ( f )  R (mulțimea valorilor variabilei
dependente y).
P3: Graficul funcţiei liniare reprezintă o dreaptă.
P4: Zeroul funcţiei liniare este soluţia ecuaţiei f ( x)  0 , adică abscisa punctului de intersecţie a dreptei
(graficului) cu axa absciselor Ox:
b – zeroul funcţiei liniare.
f ( x)  0  ax  b  0  x  
a
P5: Monotonia funcţiei liniare:
1) Dacă a>0, atunci  este un unghi ascuţit şi funcţia este strict crescătoare pe mulţimea R, adică pe domeniul de
definiţie al funcţiei.
2) Dacă a<0, atunci  este un unghi obtuz şi funcţia este strict descrescătoare pe mulţimea R, adică pe domeniul de
definiţie al funcţiei.
P6: Semnele funcţiei liniare:
b b
1) Dacă a>0, atunci: f ( x)  0 pentru x  ( ;  ) şi f ( x)  0 pentru x  ( ;  ) ;
a a
b b
2) Dacă a<0, atunci: f ( x)  0 pentru x  ( ;  ) şi f ( x)  0 pentru x  ( ;  ) .
a a
P6: Punctele de intersecţie ale graficului funcţiei liniare cu axele de coordonate Ox şi Oy:
b  b 
1) Cu axa Ox: y  0  f ( x)  0  ax  b  0  x    G f  Ox  A, unde A  ; 0  – punctul de
a  a 
intersecţie al dreptei cu axa Ox;
2) Cu axa Oy: x  0  y  f (0)  a  0  b  b  G f  Oy  B, unde B0; b  – punctul de intersecţie al
dreptei cu axa Oy.
P7: Graficul funcţiei liniare este dreapta reprezentată în Fig. 4.1 – Fig. 4.2. şi Fig. 4.4 – Fig. 4.5

Fig. 4.1 Fig. 4.2 Fig. 4.3

P8: Punctul dacă și numai dacă .
 4.3 Unele cazuri particulare ale funcţiei afine
1) Dacă a  0 şi b  0 , atunci funcţia are forma y  b şi graficul ei este o dreaptă paralelă cu axa Ox, care trece
prin punctul B0; b  .
2) Dacă b  0 şi a  0 , atunci funcţia are forma y  ax şi graficul ei este o dreaptă care trece prin originea de

coordonate O (0; 0) . (Vezi Fig. 4.4 – Fig. 4.5)

Fig. 4.4 Fig. 4.5
3) Dacă a  0 şi b  0 , atunci funcţia are forma y  0 şi graficul ei este dreapta care coincide cu axa Ox a
absciselor. (Vezi Fig. 4.6)
4) Dreapta de ecuaţie este o dreaptă paralelă cu axa Oy şi ea trece prin punctul .
5) Dreapta de ecuaţie este axa Oy. (Vezi Fig. 4.7)
Remarcă:
a) Dreapta de ecuaţie nu are pantă, deoarece şi nu există.
b) Dreapta de ecuaţie y  b este paralelă cu axa Ox şi ea are panta , deoarece şi .
6) Dacă punctul M ( x 0 ; y 0 )  G f , atunci: f ( x0 )  y 0  a  x 0  b  y 0 . (Vezi Fig. 4.3)

Fig. 4.6 Fig. 4.7

4.4 Algoritmul de determinare a funcţiei liniare f ( x)  ax  b , când se cunosc două puncte ale graficului ei
Dacă se ştie, că punctele și , atunci:
1. ;
2. ;
3. Se compune și se rezolvă sistemul de ecuații, din care se determină a și b;
4. Se substituie valorile lui a și b în și astfel s-a aflat funcția f , graficul căreia trece
prin punctele M1 și M2.

4.5 Exemple și exerciții propuse: