1.

Notiunea de functie

Dan Vianu

Cls a 8-a B Alex Barbu Licee

Bianca Matei Basarab

Izabela Odobleja

Andrei Gusti
Motoc
Gabi

Definiție. Fiind date două mulțimi nevide A și B, spunem că am definit funcția f pe mulțimea A, cu valori în
mulțimea B, dacă, printr-un procedeu oarecare, fiecărui element x din mulțimea A i se asociaza
un unic element y=f(x) din mulțimea B.
Notăm f : A → B
Citim „ f definită pe A cu valori în B”.
- Mulțimea A se numește mulțimea de definiție a funcției sau domeniul de definiție al funcției.
- Mulțimea B se numește mulțimea în care funcția ia valori sau codomeniul funcției.
- f se numește lege de corespondență.

2. Moduri de a definii o functie

1 1
a) Printr-o diagrama: f: {1;2;3} - > {1;4;9} 2 4
3 9

b) Printr-un tabel: x 1 2 3
f(x) 1 4 9
2
c)Printr-o formula: f:{1;2;3}- > {1;4;9}. f(x)=x

Daca consideram un element a A atunci f(a) B se numeste valoarea functiei f in punctul a.

Exemplu: f:{-1;0;1}- > {3;4;5}, f(x)=x+4. Sa se calculeze valoarea functiei f in punctele -1,0,1

1)
 3. Imaginea unui functii
Mulțimea tuturor valorilor unei funcții f se numește imaginea funcției f și se notează cu Im f.
Imf ={ f( 00
00 ) |
00
00 ∈ A}

Exemplu: Fie f:{-1;0;1;2;3)- > R, f(x)=4x-1. Aflati Imf.

4.Functii numerice.Graficul unei funcții.
Reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice

Gf AxB - produs cartezian

AXB={(a,b) | a A si b B}

Ex: A={1;0;2} AXB=

B={1;4} BXA=

Un punct A(x,y) G < => f(x)=y

Ex: 1) Fie functia f:{-1;2;3}- > R, f(x)=x+1.

Determinati multimea Gf si reprezentati grafic functia.
 .

2) Fie functia f:{-2;-1;0;4} ->R, f(x)=-2x+1

a) Imf=
b) Verificati daca punctele A(-2;8) si B(5;-9) apartin graficului functiei

3) Determinati m nr. real stiind ca A(1;5) G .

f:{0;1;2;3}-> R, f(x)=x-m

4) Determinati m nr. real stiind ca punctul A(m+1; 2m+13) G

f:{1;3;5;7}->R, f(x)=2mx+5. Reprezentati apoi grafic functia.
 Funcții de forma f : D → 00
00 , f(x) = ax + b, unde a, b
00 00
00 00

Definitii:
Functia f:R->R, f(x)=ax+b, a, b ∈ ℝ se numeste functie liniara.
Daca a = 0, functia f:R->R, f(x)=ax+b se numeste functie de gradul I.
Graficul functiei liniare este o dreapta si atunci pentru reprezentarea ei avem nevoie de doua puncte.

Exemple:

1) f:{-1;0;2}->R, f(x)=2x-2

2) f:R->R, f(x)=-2x+1

3)f:[-1;oo)->R, f(x)=3x+2

4)f:(1;3)->R, f(x)=x+1
 - Daca a=0, b=0 atunci functia f:R->R, f(x)=ax are graficul o dreapta ce trece prin origine

Ex: f(x)=2x

- Daca a=b=0, f(x)=0 este functie nula a carei grafic este axa OX.
- Daca a=0, b=0 functia f(x)=b este o functie constanta nenula a carei grafic este o dreapta paralela cu OX

Ex: f(x)=4

Intersectia reprezentarii graficului functiei f:R->R, f(x)=ax+b cu axele

- Intersectia cu axa OX: y=0 => ax+b=0=> x=-b/a

Gf OX={A(-b/a;0)}
- Intersectia cu axa OY: x=0 => a*0+b=y=> y=b
Gf OY={B(0;b)}
5)
 Intersectia reprezentarilor grafice a doua functii

Pentru a afla coordonatele punctului de intersectie dintre reprezentarile grafice a doua functii se
rezolva sistemul:

f(x)=y
g(x)=y => f(x)=g(x)

Solutia sistemului reprezinta cooerdonatele punctului de intersectie. Daca nu are solutii atunci
dreptele sunt paralele.

Ex.