FUNCTII

CLASA A 8 A
Fie două mulțimi nevide A și B. Dacă printr-un procedeu facem
ca fiecărui element din mulțimea A să îi corespundă un singur
element din mulțimea B, spunem că am definit o funcție de la A
la B și notăm:

•f:A->B (citim „funcția f definită pe mulțimea A cu valori în

mulțimea B”);
•Mulțimea A se numește DOMENIU DE DEFINIȚIE;
•Mulțimea B se numește CODOMENIU sau mulțimea în care
funcția ia valori;
•y=f(x) se numește LEGEA DE CORESPONDENȚĂ.

EXEMPLU: EX. 1) Fie f:{-1,0,1}->{1,2,3},

f(x)=x+2. Precizați domeniul de definiție,
codomeniul și calculați valoarea funcției în
punctul x=0.
REZOLVARE EX. 1):
Domeiul de definiție este mulțimea {-1,0,1},
codomeniul este mulțimea {1,2,3} iar valoarea
funcției în punctul x=0 este: f(0)=0+2=2.
IMAGINEA unei FUNCȚII:
Fie f:A->B o funcție. IMAGINEA FUNCȚIEI (sau mulțimea valorilor
funcției) este mulțimea Im f={f(x)/x∈A}.
OBS: Imf⊆B.
EXEMPLU: EX. 2) Fie f:{-2,-1,0,1}->B, f(x)=-4x+6. Determinați
mulțimea Imf.
REZOLVARE EX. 2):
Pentru a determina imaginea funcției(Imf) trebuie să calculăm
mulțimea valorilor funcției folosind formula f(x)=-4x+6. Înlocuim
în formulă pe x cu valorile din domeniul de definiție:
f(-2)=-4·(-2)+6=+8+6=14;
f(-1)=-4·(-1)+6=+4+6=10;
f(0)=-4·0+6=0+6=6;
f(1)=-4·1+6=-4+6=2;
Am obținut valorile 14, 10, 6 și 2, rezultă că Imf={2,6,10,14} (le-
am trecut în ordine crescătoare).

EX. 3) Fie f:{-5,-3,0,7}->B, f(x)=-3x-2. Determinați mulțimea Imf.

APARTENENȚA UNUI PUNCT LA GRAFICUL UNEI
FUNCȚII:
Fie f:A->B (A=domeniul de definiție și
B=codomeniul lui f).
Mulțimea Gf={(x;f(x)) /x∈A} se numește
GRAFICUL FUNCȚIEI f.
Orice punct P (având coordonate o abscisă=a și
o ordonată=b) aparține graficului funcției f
dacă f(abscisă)=ordonata, adică f(a)=b

EX 1-Se consideră funcția f:R->R, f(x)=-3x+6. Verificați dacă: a)A(4,7)∈Gf;   

b)B(2,0)∈Gf.
REZOLVARE a)Pentru a verifica dacă A(4,7)∈Gf trebuie să calculăm f(4).
Dacă rezultatul este 7 atunci punctul A aparține lui Gf. Așadar f(4)=-
3*4+6=-12+6=-6. =>A(4,7)∉Gf. 
b) Pentru a verifica dacă B(2,0)∈Gf trebuie să calculăm f(2). Dacă
rezultatul este 0 atunci punctul B aparține lui Gf. Așadar f(2)=-3*2+6=-
6+6=0. =>B(2,0)∈Gf.

EX 2 – Se considera functia f:R->R, f(x)=2x+4. Verificati daca :

a) A(1,6) ; b)B(2,7) 
 EX. 2-Fie Gf graficul funcției f:R->R, f(x)=2x-3. Dacă A(-2,7t)∈Gf atunci t=…?
REZOLVARE  A(-2,7t)∈Gf => f(-2)=7t. Dar f(-2)=2*(-2)-3=-4-3=-7. Egalăm cele două
rezultate=> 7t=-7 =>t=-7:7=>t=-1.

EX 3 – fie Gf f:R->R, f(X)=4x-3. Daca A(a,8), atunci a=?

 REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI

UNEI FUNCȚII:

REZOLVARE: EXPLICAȚII reprezentare grafică-Domeniul de definiție este

R. Alegem să calculăm valoarea lui f în oricare două puncte din
R: f(0)=2*0+3=0+3=3. Am obținut coordonatele primului punct
notat A(0,3). Calculăm f(1)=2*1+3=2+3=5. Am obținut coordonatele celui de al
doilea punct notat B(1,5). Reprezentăm cele două puncte în sistemul de
coordonate XOY și trasăm o dreaptă care să treacă prin cele două puncte și prin
axele Ox și Oy. Această dreaptă reprezintă REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A
GRAFICULUI FUNCȚIEI f.
Intersecțiile graficului unei funcții(Gf) cu axele de coordonate Ox(axa
absciselor) și Oy(axa ordonatelor):
INTERSECȚIA CU AXA ABSCISELOR(Gf∩Ox): se rezolvă ecuația
f(x)=0. Așadar ax+b=0 => x=-b/a => A(-b/a;0).
INTERSECȚIA CU AXA ORDONATELOR(Gf∩Oy): se calculează
f(0). Așadar f(0)=b=> B(0;b).
EXEMPLU:  Determinați coordonatele
punctelor de intersecție a graficului
funcției f:R->R, f(x)=2x+8 cu axele de
coordonate.
Rezolvare:
Tema