FUNCȚII

A) NOȚIUNEA DE FUNCȚIE -definiție, domeniu de definiție, codomeniu, lege de

corespondență, valoarea funcției f într-un punct x:

Fie două mulțimi nevide A și B. Dacă printr-un procedeu facem ca fiecărui element din
mulțimea A să îi corespundă un singur element din mulțimea B, spunem că am definit o
funcție de la A la B și notăm:

• f:A->B (citim „funcția f definită pe mulțimea A cu valori în mulțimea B”);

• Mulțimea A se numește DOMENIU DE DEFINIȚIE;
• Mulțimea B se numește CODOMENIU sau mulțimea în care funcția ia valori;
• y=f(x) se numește LEGEA DE CORESPONDENȚĂ.

OBS: Dacă x∈A, elementul f(x)∈B se numește imaginea lui x prin funcția f sau VALOAREA
funcției f în punctul x.

EXEMPLU: EX. 1) Fie f:{-1,0,1}->{1,2,3}, f(x)=x+2. Precizați domeniul de definiție,

codomeniul și calculați valoarea funcției în punctul x=0.

REZOLVARE EX. 1):

Domeniul de definiție este mulțimea {-1,0,1}, codomeniul este mulțimea {1,2,3} iar valoarea
funcției în punctul x=0 este: f(0)=0+2=2.

B) MODURI DE DEFINIRE A UNEI FUNCȚII (diagramă, tabel, formulă):

Funcțiile pot fi descrise în diverse moduri:

a) printr-o DIAGRAMĂ

EXEMPLU: f:{10,20,30,40}->{15,25,35,45}

b) printr-un TABEL

EXEMPLU: f:{-2,-1,0,1,2}->{5,6,7,8,9}

c) printr-o FORMULĂ
EXEMPLU: f:{0,1,2}->R, f(x)=-2x+5.

C) FUNCȚIA NUMERICĂ:

Funcția NUMERICĂ are DOMENIUL DE DEFINIȚIE și CODOMENIUL submulțimi ale lui

R adică MULȚIMI DE NUMERE.

EXEMPLU: f:{1,2,3}->{5,9,13} este o funcție numerică.

D) IMAGINEA unei FUNCȚII:

Fie f:A->B o funcție. IMAGINEA FUNCȚIEI (sau mulțimea valorilor funcției) este
mulțimea Im f={f(x)/x∈A}.

OBS: Imf⊆B.

EXEMPLU: EX. 2) Fie f:{-2,-1,0,1}->B, f(x)=-4x+6. Determinați mulțimea Imf.

REZOLVARE EX. 2):

Pentru a determina imaginea funcției(Imf) trebuie să calculăm mulțimea valorilor funcției

folosind formula f(x)=-4x+6. Înlocuim în formulă pe x cu valorile din domeniul de definiție:

f(-2)=-4·(-2)+6=+8+6=14;

f(-1)=-4·(-1)+6=+4+6=10;

f(0)=-4·0+6=0+6=6;

f(1)=-4·1+6=-4+6=2;

Am obținut valorile 14, 10, 6 și 2, rezultă că Imf={2,6,10,14} (le-am trecut în ordine

crescătoare).

EX. 3) Fie f:{-5,-3,0,7}->B, f(x)=-3x-2. Determinați mulțimea Imf.

REZOLVARE EX. 3):

Pentru a determina imaginea funcției(Imf) trebuie să calculăm mulțimea valorilor funcției

folosind formula f(x)=-3x-2. Înlocuim în formulă pe x cu valorile din domeniul de definiție:

f(-5)=-3·(-5)-2=+15-2=13;

f(-3)=-3·(-3)-2=+9-2=7;

f(0)=-3·0-2=0-2=-2;

f(7)=-3·7-2=-21-2=-23;

Am obținut valorile 13, 7, -2 și -23, rezultă că Imf={-23,-2, 7,13} (le-am trecut în ordine
crescătoare).
E) FUNCȚII egale:

Două funcții f:A->B și h:E->F sunt egale dacă A=E. B=F și f(x)=h(x), oricare ar fi x∈A.
Notăm f=h.

F) APARTENENȚA UNUI PUNCT LA GRAFICUL UNEI FUNCȚII:

Fie f:A->B (A=domeniul de definiție și B=codomeniul lui f).

Mulțimea Gf={(x;f(x)) /x∈A} se numește GRAFICUL FUNCȚIEI f.

Orice punct P (având coordonate o abscisă=a și o ordonată=b) aparține graficului funcției

f dacă f(abscisă)=ordonata, adică f(a)=b:

PROPRIETATEA DE MAI SUS ESTE VALABILĂ PENTRU ORICE TIP DE

FUNCȚIE, așadar și pentru FUNCȚIA LINIARĂ f:R->R, f(x)=ax+b.

EX 1-Se consideră funcția f:R->R, f(x)=-3x+6. Verificați dacă:

a)A(4,7)∈Gf; b)B(2,0)∈Gf.

REZOLVARE a)Pentru a verifica dacă A(4,7)∈Gf trebuie să calculăm f(4). Dacă

rezultatul este 7 atunci punctul A aparține lui Gf. Așadar f(4)=-3*4+6=-12+6=-6.
=>A(4,7)∉Gf.

b) Pentru a verifica dacă B(2,0)∈Gf trebuie să calculăm f(2). Dacă rezultatul este 0
atunci punctul B aparține lui Gf. Așadar f(2)=-3*2+6=-6+6=0. =>B(2,0)∈Gf.

EX. 2-Fie Gf graficul funcției f:R->R, f(x)=2x-3. Dacă A(-2,7t)∈Gf atunci t=…?

REZOLVARE A(-2,7t)∈Gf => f(-2)=7t. Dar f(-2)=2*(-2)-3=-4-3=-7. Egalăm cele două

rezultate=> 7t=-7 =>t=-7:7=>t=-1.

G) REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII

REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII LINIARE ESTE

O DREAPTĂ. Pentru a trasa o dreaptă avem nevoie de minim 2 puncte.

FUNCȚIA LINIARĂ f:R->R, f(x)=ax+b -Întrucât domeniul de definiție este R alegem să

calculăm valoarea lui f în oricare două puncte din R. Exemplu și explicații mai jos la EX.
1.

EXERCIȚII REZOLVATE DATE LA EVALUAREA NAȚIONALĂ cu funcții în ANII

ANTERIORI (+REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII):
• EX. 1)-EN -sesiunea iunie:

• REZOLVARE: EXPLICAȚII reprezentare grafică-Domeniul de definiție este

R. Alegem să calculăm valoarea lui f în oricare două puncte din
R: f(0)=2*0+3=0+3=3. Am obținut coordonatele primului punct
notat A(0,3). Calculăm f(1)=2*1+3=2+3=5. Am obținut coordonatele celui de al
doilea punct notat B(1,5). Reprezentăm cele două puncte în sistemul de coordonate
XOY și trasăm o dreaptă care să treacă prin cele două puncte și prin axele Ox și
Oy. Această dreaptă reprezintă REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A
GRAFICULUI FUNCȚIEI f.

• EX. 2)-EN -sesiunea specială:

 • REZOLVARE -Puteam să rezolv ca mai sus (să aleg două puncte la întâmplare din R
în care să calculez f). O altă metodă este să determinați punctele de intersecție a
graficului funcției Gf cu axele Ox și Oy. Astfel obțineți tot 2 puncte necesare trasării
lui Gf:

H) Intersecțiile graficului unei funcții(Gf) cu axele de coordonate Ox(axa absciselor) și

Oy(axa ordonatelor):

• INTERSECȚIA CU AXA ABSCISELOR(Gf∩Ox): se rezolvă ecuația

f(x)=0. Așadar ax+b=0 => x=-b/a => A(-b/a;0).
• INTERSECȚIA CU AXA ORDONATELOR(Gf∩Oy): se calculează f(0). Așadar
f(0)=b=> B(0;b).
EXEMPLU: Determinați coordonatele punctelor de intersecție a graficului funcției f:R-
>R, f(x)=2x+8 cu axele de coordonate.

Rezolvare:

Nu uitați să folosiți butonul de search pentru a căuta anumite materiale dar și meniul
blogului. Pe blogul meu găsiți lecții de matematică cu exerciții rezolvate de gimnaziu și
liceu, modele rezolvate de Evaluare Națională și BAC, arhivă EDU de modele pentru toate
materiile, și orice noutate ce ține de educație(calendare școlare, calendarul examenelor din
fiecare an, concursuri școlare, simulări, sesiuni de examene, rezultate de la examene sau
de la admitere și multe altele).

I) Test rezolvat din capitolul FUNCTII -clasa a 8-a:

Testul conține exerciții cu reprezentarea graficului unei funcții, apartenența unui punct la
graficul unei funcții, determinarea punctului de intersecție dintre două funcții, reprezentarea a
două funcții în același sistem XOY, determinarea unei legi de corespondență, sume de funcții,
determinarea ariei triunghiului format de grafic și axe sau determinarea unor puncte de pe
graficul unei funcții.
Am ales să rezolv un test din culegrea de clasa a 8-a de la Paralela 45, Consolidare,
2018. SURSĂ test-Culegere Consolidare 2018-Partea II-clasa a 8-a, editura PARALELA
45.