Bioritmul sau ritmul circadian reprezinta un proces biologic prin care
organismul nostru adopta o ritmicitate ce poate fi masurata o data la 24 de ore. Ritmicitatea este data de ceasul nostu biologic, sau cel circadian, iar cronobiologia este stiinta care se ocupa cu studiul acestui ritm zilnic al oamenilor, dar si al plantelor si al animalelor. Ritmul circadian este masurat dupa temperatura corporala, secretia de melatonina(hormonul care ne ajuta sa dormim) si nivelul de cortizol(hormonul stressului). Exista doua tipuri de ritmuri biologice, cel de zi, respectiv cel de noapte.
Pe de o parte, ritmul de zi este caracterizat de un somn inceput devreme si
de un trezit la fel de devreme. Este considerat totodata cea mai buna formula pentru sanatate. Este optim pentru persoanele care se trezesc sa plece la serviciu foarte devreme, dar si pentru angajatorii acestora, deoarece angajatii cu ritm de zi vor da cel mai bun randament.
Pe de alta parte, ritmul de noapte este usor atipic, avand in vedere ca
exista persoane care lucreaza sau invata mai bine noaptea. Daca programul de munca este unul matinal, nu vor reusi sa dea randamentul dorit din cauza ca acesta nu se potriveste ritmului lor circadian.
Tulburarile de ritm circadian apar atunci cand ritmul de somn - veghe al
unui individ nu este corect sincronizat cu mediul inconjurator si interfereaza cu activitatea cotidiana.
La nivelul creierului uman exista un ,,ceas biologic'' care controleaza
ritmul activitatilor si functionarii organismului: de exemplu indica momentul in care trebuie sa mergem la culcare si pe cel in care trebuie sa ne trezim. Ciclul normal de somn-veghe este codificat genetic, ar trebui sa aiba aproximativ 24 de ore si sa fie sincronizat cu factorii mediului inconjurator, in special lumina si intunericul (somn in timpul noptii si veghe in timpul zilei).
Cand se creaza o sincronizare intre ritmul biologic de somn veghe al unei
persoane si mediul inconjurator, somnul poate fi destructurat, reparator si conduce in mod secundar la disfunctionalitati in viata cotidiana.
Aceste tulburari de ritm circadian pot fi temporare, cauzate de factori
externi - ca de exemplu obiceiuri legate de somn (culcare si trezire la ore tarzii), munca in schimburi de noapte, calatorii (diferente de fus orar). In unele situatii insa aceste tulburari pot fi de durata, ca o consecinta a disfunctiei ceasului biologic intern, in contextul unei afectiuni medicale sau conditionata genetic. Simptomele imediate sunt nespecifice - insomnie, oboseala, disfunctii cognitive, tulburari de comportament, dar pe termen lung consecintele pot fi afectiuni cardiace, digestive, renale, imunologice.
Diagnosticul tulburarilor de ritm circadian necesita o evaluare clinica
amanuntita, incluzand o anamneza precisa a obiceiurilor legate de somn, completarea unui jurnal de somn pentru o perioada de 7-14 zile, dar si teste hormonale din sange si saliva precum si o actigrafie.
Actigrafia foloseste dispozitive tip bratara care trebuie purtate constant 1-
2 saptamani si care permit monitorizarea starii de veghe si somn, oferind informatii asupra cronotipului. Odata diagnosticate, tulburarile de ritm circadian pot fi tratate cu ajutorul unor produse medicamentoase (care faciliteaza adormirea la ore corecte sau mentinerea starii de veghe), cu ajutorul terapiei cu lumina, care stimuleaza starea de veghe, si nu in ultimul rand, cu ajutorul unor reguli de igiena a vietii si somnului.