A) NOȚIUNEA DE FUNCȚIE -definiție, domeniu de

definiție, codomeniu, lege de corespondență, valoarea

funcției f într-un punct x:
Fie două mulțimi nevide A și B. Dacă printr-un procedeu facem ca fiecărui element din mulțimea A să îi
corespundă un singur element din mulțimea B, spunem că am definit o funcție de la A la B și notăm:

● f:A->B (citim „funcția f definită pe mulțimea A cu valori în mulțimea B”);

● Mulțimea A se numește DOMENIU DE DEFINIȚIE;
● Mulțimea B se numește CODOMENIU sau mulțimea în care funcția ia valori;
● y=f(x) se numește LEGEA DE CORESPONDENȚĂ.

OBS: Dacă x∈A, elementul f(x)∈B se numește imaginea lui x prin funcția f sau VALOAREA funcției f în
punctul x.

EXEMPLU: EX. 1) Fie f:{-1,0,1}->{1,2,3}, f(x)=x+2. Precizați domeniul de definiție, codomeniul și

calculați valoarea funcției în punctul x=0.

REZOLVARE EX. 1):

Domeiul de definiție este mulțimea {-1,0,1}, codomeniul este mulțimea {1,2,3} iar valoarea funcției în
punctul x=0 este: f(0)=0+2=2.

B) MODURI DE DEFINIRE A UNEI FUNCȚII (diagramă,

tabel, formulă):
Funcțiile pot fi descrise în diverse moduri:

a) printr-o DIAGRAMĂ

EXEMPLU: f:{10,20,30,40}->{15,25,35,45}

b) printr-un TABEL

EXEMPLU: f:{-2,-1,0,1,2}->{5,6,7,8,9}

c) printr-o FORMULĂ

EXEMPLU: f:{0,1,2}->R, f(x)=-2x+5.

C) FUNCȚIA NUMERICĂ:
Funcția NUMERICĂ are DOMENIUL DE DEFINIȚIE și CODOMENIUL submulțimi ale lui R adică
MULȚIMI DE NUMERE.

EXEMPLU: f:{1,2,3}->{5,9,13} este o funcție numerică.

D) IMAGINEA unei FUNCȚII:
Fie f:A->B o funcție. IMAGINEA FUNCȚIEI (sau mulțimea valorilor funcției) este mulțimea Im
f={f(x)/x∈A}.

OBS: Imf⊆B.

EXEMPLU: EX. 2) Fie f:{-2,-1,0,1}->B, f(x)=-4x+6. Determinați mulțimea Imf.

REZOLVARE EX. 2):

Pentru a determina imaginea funcției(Imf) trebuie să calculăm mulțimea valorilor funcției folosind formula
f(x)=-4x+6. Înlocuim în formulă pe x cu valorile din domeniul de definiție:

f(-2)=-4·(-2)+6=+8+6=14;

f(-1)=-4·(-1)+6=+4+6=10;

f(0)=-4·0+6=0+6=6;

f(1)=-4·1+6=-4+6=2;

Am obținut valorile 14, 10, 6 și 2, rezultă că Imf={2,6,10,14} (le-am trecut în ordine crescătoare).

EX. 3) Fie f:{-5,-3,0,7}->B, f(x)=-3x-2. Determinați mulțimea Imf.

REZOLVARE EX. 3):

Pentru a determina imaginea funcției(Imf) trebuie să calculăm mulțimea valorilor funcției folosind formula
f(x)=-3x-2. Înlocuim în formulă pe x cu valorile din domeniul de definiție:

f(-5)=-3·(-5)-2=+15-2=13;

f(-3)=-3·(-3)-2=+9-2=7;

f(0)=-3·0-2=0-2=-2;

f(7)=-3·7-2=-21-2=-23;

Am obținut valorile 13, 7, -2 și -23, rezultă că Imf={-23,-2, 7,13} (le-am trecut în ordine crescătoare).

E) FUNCȚII egale:
Două funcții f:A->B și h:E->F sunt egale dacă A=E. B=F și f(x)=h(x), oricare ar fi x∈A. Notăm f=h.

F) APARTENENȚA UNUI PUNCT LA GRAFICUL

UNEI FUNCȚII:
Fie f:A->B (A=domeniul de definiție și B=codomeniul lui f).

Mulțimea Gf={(x;f(x)) /x∈A} se numește GRAFICUL FUNCȚIEI f.

Orice punct P (având coordonate o abscisă=a și o ordonată=b) aparține graficului funcției f dacă
f(abscisă)=ordonata, adică f(a)=b:

PROPRIETATEA DE MAI SUS ESTE VALABILĂ PENTRU ORICE TIP DE FUNCȚIE, așadar și
pentru FUNCȚIA LINIARĂ f:R->R, f(x)=ax+b.

EX 1-Se consideră funcția f:R->R, f(x)=-3x+6. Verificați dacă: a)A(4,7)∈Gf; b)B(2,0)∈Gf.

REZOLVARE a)Pentru a verifica dacă A(4,7)∈Gf trebuie să calculăm f(4). Dacă rezultatul este 7
atunci punctul A aparține lui Gf. Așadar f(4)=-3*4+6=-12+6=-6. =>A(4,7)∉Gf.

b) Pentru a verifica dacă B(2,0)∈Gf trebuie să calculăm f(2). Dacă rezultatul este 0 atunci punctul B
aparține lui Gf. Așadar f(2)=-3*2+6=-6+6=0. =>B(2,0)∈Gf.

EX. 2-Fie Gf graficul funcției f:R->R, f(x)=2x-3. Dacă A(-2,7t)∈Gf atunci t=…?

REZOLVARE A(-2,7t)∈Gf => f(-2)=7t. Dar f(-2)=2*(-2)-3=-4-3=-7. Egalăm cele două rezultate=>
7t=-7 =>t=-7:7=>t=-1.

G) REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A
GRAFICULUI UNEI FUNCȚII
REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII LINIARE ESTE O
DREAPTĂ. Pentru a trasa o dreaptă avem nevoie de minim 2 puncte.

FUNCȚIA LINIARĂ f:R->R, f(x)=ax+b -Întrucât domeniul de definiție este R alegem să calculăm
valoarea lui f în oricare două puncte din R. Exemplu și explicații mai jos la EX. 1.