FUNCȚIA

A) NOȚ IUNEA DE FUNCȚ IE -definiție, domeniu de definiție, codomeniu, lege de

corespondență , valoarea funcției f într-un punct x:

Fie două mulțimi nevide A și B. Dacă printr-un procedeu facem ca fiecărui

element din mulțimea A să îi corespundă un singur element din mulțimea B,
spunem că am definit o funcție de la A la B și notă m:

 f:A->B (citim „funcția f definită pe mulțimea A cu valori în mulțimea B”);

 Mulțimea A se numește DOMENIU DE DEFINIȚIE;
 Mulțimea B se numește CODOMENIU sau mulțimea în care funcția ia
valori;
 y=f(x) se numește LEGEA DE CORESPONDENȚ Ă .

OBS: Dacă x∈A, elementul f(x)∈B se numește imaginea lui x prin funcția f sau
VALOAREA funcției f în punctul x.

EXEMPLU: EX. 1) Fie f:{-1,0,1}->{1,2,3}, f(x)=x+2. Precizați domeniul de definiție,

codomeniul și calculați valoarea funcției în punctul x=0.

REZOLVARE EX. 1):

Domeiul de definiție este mulțimea {-1,0,1}, codomeniul este mulțimea {1,2,3} iar
valoarea funcției în punctul x=0 este: f(0)=0+2=2.

B) MODURI DE DEFINIRE A UNEI FUNCȚ II (diagramă , tabel, formulă ):

Funcțiile pot fi descrise în diverse moduri:

a) printr-o DIAGRAMĂEXEMPLU: f:{10,20,30,40}->{15,25,35,45}

b) printr-un TABEL

EXEMPLU: f:{-2,-1,0,1,2}->{5,6,7,8,9}

c) printr-o FORMULĂ

EXEMPLU: f:{0,1,2}->R, f(x)=-2x+5.

C) FUNCȚIA NUMERICĂ:

Funcția NUMERICĂ are DOMENIUL DE DEFINIȚIE și CODOMENIUL submulțimi ale

lui R adică MULȚIMI DE NUMERE.

EXEMPLU: f:{1,2,3}->{5,9,13} este o funcție numerică.

D) IMAGINEA unei FUNCȚ II:

Fie f:A->B o funcție. IMAGINEA FUNCȚIEI (sau mulțimea valorilor funcției) este
mulțimea Im f={f(x)/x∈A}.

OBS: Imf⊆B.

EXEMPLU: EX. 2) Fie f:{-2,-1,0,1}->B, f(x)=-4x+6. Determinați mulțimea Imf.

REZOLVARE EX. 2):

Pentru a determina imaginea funcției(Imf) trebuie să calculă m mulțimea

valorilor funcției folosind formula f(x)=-4x+6. Înlocuim în formulă pe x cu valorile
din domeniul de definiție:

f(-2)=-4·(-2)+6=+8+6=14;

f(-1)=-4·(-1)+6=+4+6=10

f(0)=-4·0+6=0+6=6;

f(1)=-4·1+6=-4+6=2;

Am obținut valorile 14, 10, 6 și 2, rezultă că Imf={2,6,10,14} (le-am trecut în

ordine crescă toare).

EX. 3) Fie f:{-5,-3,0,7}->B, f(x)=-3x-2. Determinați mulțimea Imf.

REZOLVARE EX. 3):

Pentru a determina imaginea funcției(Imf) trebuie să calculă m mulțimea

valorilor funcției folosind formula f(x)=-3x-2. Înlocuim în formulă pe x cu valorile
din domeniul de definiție:

f(-5)=-3·(-5)-2=+15-2=13;

f(-3)=-3·(-3)-2=+9-2=7;

f(0)=-3·0-2=0-2=-2;

f(7)=-3·7-2=-21-2=-23;

Am obținut valorile 13, 7, -2 și -23, rezultă că Imf={-23,-2, 7,13} (le-am trecut în

ordine crescă toare).

E) FUNCȚ II egale:

Două funcții f:A->B și h:E->F sunt egale dacă A=E. B=F și f(x)=h(x), oricare ar fi
x∈A. Notă m f=h.
F) APARTENENȚA UNUI PUNCT LA GRAFICUL UNEI FUNCȚII:

Fie f:A->B (A=domeniul de definiție și B=codomeniul lui f).

Mulțimea Gf={(x;f(x)) /x∈A} se numește GRAFICUL FUNCȚIEI f.

Orice punct P (având coordonate o abscisă=a și o ordonată=b) aparține

graficului funcției f dacă f(abscisă)=ordonata, adică f(a)=b:

PROPRIETATEA DE MAI SUS ESTE VALABILĂ PENTRU ORICE TIP DE

FUNCȚIE, așadar și pentru FUNCȚIA LINIARĂ f:R->R, f(x)=ax+b.

EX 1-Se consideră funcția f:R->R, f(x)=-3x+6. Verificați dacă: a)A(4,7)∈Gf;

b)B(2,0)∈Gf.

REZOLVARE a)Pentru a verifica dacă A(4,7)∈Gf trebuie să calculăm f(4). Dacă

rezultatul este 7 atunci punctul A aparține lui Gf. Așadar f(4)=-3*4+6=-12+6=-
6. =>A(4,7)∉Gf.

b) Pentru a verifica dacă B(2,0)∈Gf trebuie să calculăm f(2). Dacă rezultatul

este 0 atunci punctul B aparține lui Gf. Așadar f(2)=-3*2+6=-6+6=0.
=>B(2,0)∈Gf.

EX. 2-Fie Gf graficul funcției f:R->R, f(x)=2x-3. Dacă A(-2,7t)∈Gf atunci t=…?

REZOLVARE A(-2,7t)∈Gf => f(-2)=7t. Dar f(-2)=2*(-2)-3=-4-3=-7. Egalăm cele

două rezultate=> 7t=-7 =>t=-7:7=>t=-1.

G) REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII

REPREZENTAREA GEOMETRICĂ A GRAFICULUI UNEI FUNCȚII LINIARE ESTE

O DREAPTĂ. Pentru a trasa o dreaptă avem nevoie de minim 2 puncte.

FUNCȚIA LINIARĂ f:R->R, f(x)=ax+b -Întrucât domeniul de definiție este R

alegem să calculăm valoarea lui f în oricare două puncte din R. Exemplu și
explicații mai jos la EX. 1.
H) Intersecțiile graficului unei funcții(Gf) cu axele de coordonate Ox(axa
absciselor) și Oy(axa ordonatelor):

 INTERSECȚIA CU AXA ABSCISELOR(Gf∩Ox): se rezolvă ecuația

f(x)=0. Așadar ax+b=0 => x=-b/a => A(-b/a;0).
 INTERSECȚIA CU AXA ORDONATELOR(Gf∩Oy): se calculează
f(0). Așadar f(0)=b=> B(0;b).

EXEMPLU: Determinați coordonatele punctelor de intersecție a graficului

funcției f:R->R, f(x)=2x+8 cu axele de coordonate.

Rezolvare: