FIȘĂ DE LUCRU - FUNCTII

I. NOȚIUNEA DE FUNCȚIE. FUNCȚII DEFINITE PE MULȚIMI FINITE. GRAFICE

1. Descrieți printr-o diagramă, apoi printr-un tabel funcțiile următoare:
a) f : {-1; 0; 1} → {2; 3; 4}, f(x) = x + 3
b) g : {0; 1; 2} → {0; 2; 4; 6}, g(x) = 2x + 2
c) h : {-2; -1; 0; 1; 2} → {0; 1; 2; 3; 4}, h(x) = x2
2. Determinați Im f (mulțimea valorilor funcției) pentru:
a) f : {-1; 0; 1; 2} → R, f(x) = x2 + 1
b) f : {-2; -1; 0; 1; 2} → R, f(x) = 2x + 3
c) f : {-3; -2; -1; 0; 1} → R, f(x) = - x + 2
3. Stabilți domeniul de valori (codomeniul) cu numărul minim de elemente, pentru:
a) f : {-2; -1; 0; 1; 2; 3} → B, f(x) = x + 3
b) f : {-3; -2; -1; 1; 2; 3; 4} → B, f(x) = x2
c) f : { -2; -1; 0; 1; 2; 3; 4} → B, f(x) = 2x + 1
4. Stabiliți domeniul de definiție, știind că fiecare element al codomeniului este imaginea unui element
din domeniul de definiție:
a) f : A → {-7; -5; -1; 1; 4}, f(x) = 2x – 3
b) f : A → {4; 3; 2; 1; 0; -1}, f(x) = - x + 1
c) f : A → {0; 4; 9; 16}, f(x) = x2
5. Scrieți mulțimea grafic pentru următoarele funcții:
a) f : {-2; 0; 1; 2} → R, f(x) = x + 3
b) f : { -2; -1; 0; 1; 2} → Z, f(x) = 2x + 1
6. Reprezentați grafic funcțiile:
a) f : {-1; 0; 1; 2; 3} → R, f(x) = -2x + 3

b) f : {-4; -3; -2; -1; 0; 1; 2} → R, f(x) =

{ x+2,x<−1¿¿¿¿

c) f : {-3; -2; -1; 0; 1; 2; 3} → R, f(x) =

{2x−2,x≤−1¿{x+1,x∈{0;1} ¿ ¿
d) f : {-2; -1; 0; 1; 2; 3} → R, f(x) = - x2 +3

e) f : {-4; -3; -2; -1; 0; 1; 2} → R, f(x) =

{−x+1,x<−1¿¿¿¿
7. Determinați domeniul de definiție și reprezentați grafic funcțiile:

a) f : A → R, f(x) = -x + 2, unde A = {x ∈Z/|x|<3¿¿

b) f : A → R, f(x) = 2x – 3, unde A = {x ∈Z/|x−1|≤2¿¿
1 3 x−1
− x ∈ Z /−2≤ <1
c) f : A → R, f(x) = 2 x + 1, unde A = { 5 }
8. Determinați a ∈ R, știind că:
a) f : {-2; 1; 2; 3} → R, f(x) = ax – 2 și A(1; -3) ∈ Gf
b) f : {-2; -1; 1; 2} → R, f(x) = 3x + a și A(1; -1) ∈ Gf

c) f: {-3; -1; 1; 2} → R, f(x) = ax – 5 și A(2; -1) ∈ Gf

9. Se consideră funcția f : {-2; -1; 0; 1; 3} → R, f(x) =
{x−1,x<0¿¿¿¿ . Determinați numerele reale a,
b, c și d, știind că punctele A(-2; a), B(-1; b), C(1; c + 4) și D(3; 6d) aparțin graficului funcției.

II. FUNCȚII DEFINITE PE UN INTERVAL

1. Reprezentați grafic funcțiile:

a) f : [-3; 2) → R, f(x) = - x + 5
b) f : (- ∞ ; 2) → R, f(x) = x + 3
c) f : [-2; 3] → R, f(x) = 2x – 3
x
d) f : (- ∞ ; 3] → R, f(x) = 3 + 1
2
e) f : [5; + ∞ ) → R, f(x) = 5 x – 2
f) f : (-3; + ∞ ) → R, f(x) = x

2. Fie funcțiile f : [-2; 4) → R, f(x) = -x + 3 și g : (-3; 3] → R, g(x) = x – 1.

a) Trasați graficele celor două funcții în același sistem de axe de coordonate.
b) Determinați coordonatele punctului de intersecție a celor două grafice.

3. Fie funcțiile f : (-1; 3] → R, f(x) = x + 2 și g : [-2; 2] → R, g(x) = - x + 1.

a) Trasați graficele celor două funcții în același sistem de axe de coordonate.
b) Determinați coordonatele punctului de intersecție a celor două grafice.
 FUNCȚIA LINIARĂ
Graficul funcției liniare
1. Reprezentați grafic funcțiile:
a) f : R → R, f(x) = 2x + 1; b) f : R → R, f(x) = 2x; c) f : R → R, f(x) = 1; d) f : R → R,
f(x) = - x;
e) f : R → R, f(x) = -3x + 2; f) – 4x; g) f : R → R, f(x) = - x + 3.
2. Reprezentați grafic în același sistem de axe funcțiile f, g : R → R în fiecare din cazurile:
a) f(x) = 2x + 1 și g(x) = x – 2; b) f(x) = -3x + 2 și g(x) = -2x – 3; c) f(x) = 3x – 1 și g(x) = 4x – 3;
d) f(x) = x + 5 și g(x) = 2x + 7.
3. Reprezentați grafic în același sistem de axe funcțiile f, g : R → R, f(x) = 3x + 1 și g(x) = 3x – 2. Ce
observați?
4. Fie f : R → R, f(x) = 2x + 1. Stabiliți care din punctele următoare aparțin graficului funcției:
A(-1;-1); B(-2;3); C(1;3); D(2;5); E(0;2)
5. Fie f : R → R, f(x) = 3x – 2. Determinați punctul de pe grafic care: a) are abscisa egală cu – 1; b)
are ordonata egală cu 4; c) are coordonatele egale; d) are coordonatele numere opuse.
6. Fie f : R → R, f(x) = 3x – 1. Determinați punctul de pe grafic care are: a) ordonata egală cu – 4;
b) coordonatele egale; c) abscisa egală cu – 2; d) ordonata egală cu opusa abscisei; e) ordonata egală
cu dublul abscisei.
7. Fie f : R → R, f(x) = 3x + a. a) Determinați a ∈ R pentru care A(-2;-3) ∈ Gf; b) Reprezentați
graficul.
8. Fie f : R → R, f(x) = ax + 2. Determinați valoarea lui a ∈ R pentru care A(-1;3) ∈ Gf.
9. Fie f : R → R, f(x) = 3x + b. Determinați b ∈ R pentru care punctul A(-1;-5) ∈ Gf.
10. Fie f : R → R, f(x) = (m – 3)x + 5 – 3m. Determinați valoarea reală a lui m știind că punctul M(-
1;-4) aparține graficului funcției f.
11. Se consideră funcția f : R → R, f(x) = -2x + 5. Determinați valoarea lui m ∈ R* pentru care
punctul M(m;-1) ∈ Gf.
12. Fie f : R → R, f(x) = 3x – 5. Determinați valoarea reală a lui a pentru care punctul A(2a; -3a+13)
se găsește pe graficul funcției f.
Determinarea punctelor de intersecție ale graficului funcției cu axele sistemului de coordonate
13. Reprezentați grafic funcția f : R → R, determinând punctele de intersecție ale graficului cu axele
sistemului: a) f(x) = x + 2; b) f(x) = - x – 1; c) f(x) = x – 3; d) f(x) = 2x – 4; e) f(x) = 2x + 1
14. Determinați aria triunghiului AOB, unde A și B sunt punctele de intersecție ale funcției f : R → R
cu axele de coordonate,în fiecare din cazurile: a) f(x) = x + 4; b) f(x) = 2x – 5; c) f(x) = -2x – 4.
15. Fie funția f : R → R, f(x) = 2x – 4. a) Reprezentați grafic funcția; b) aflați aria trunghiului
determinat de graficul funcției și axele sistemului de coordonate; c) aflați distanța de la originea
sistemului de axe la graficul funcției; d) aflați tangenta unghului format de grafic cu axa absciselor;
e) aflați sinusul unghiului format de grafic cu axa ordonatelor.
16. Fie funția f : R → R, f(x) = 2x + 2. a) Reprezentați grafic funcția; b) aflați aria trunghiului
determinat de graficul funcției și axele sistemului de coordonate; c) aflați distanța de la originea
sistemului de axe la graficul funcției; d) aflați tangenta unghului format de grafic cu axa absciselor;
e) aflați sinusul unghiului format de grafic cu axa ordonatelor.
Determinarea punctului de intersecție al graficelor a două funcții
 17. Determinați coordonatele punctului de intersecție al graficelor funcțiilor f, g : R → R :
a) f(x) = x + 3 și g(x) = 2x – 1; b) f(x) = 2x – 3 și g(x) = x + 1; c) f(x) = 2x + 3 și g(x) = 3x – 1;
d)f(x) = 3x + 1 și g(x) = x – 5.
Determinarea funcției liniare
18. Determinați funcțiile liniare ale căror grafice conțin punctele:a) A(-1;-1) și B(1;3); b) A(-1;3) și
B(1;1); c) A(-2;7) și B(2;-1); d) A(-2;4) și B(2;8).
19. Fie funcția f : R → R, f(x) = ax + b. Determinați valorile reale ale lui a și b pentru care
reprezentarea grafică a funcției este dreapta OM, unde M(-1;-3).
20. Stabiliți dacă următoarele puncte sunt coliniare (fără a le reprezenta în sistemul de axe):
a) A(-2;0), B(2;4) și C(5;7); b) A(-2;5), B(1;-1) și C(4;-5) c) A(-1;7), B(2;-2) și C(3;-7); d) A(-2;3),
B(-1;2) și C(2;-1).
21. Determinați funcția liniară f : R → R, știind că: a) f(x – 1) = 2x + 2; b) f(x – 2) = 3x – 1; c) f(x + 2)
= 4x + 3; d) f(x + 1) = -3x + 2.
22. Fie funcțiile f, g : R → R , f(x) = ax + b și g(x) = bx + a. Reprezentați grafic funcția g(x) știind că
punctele A(-1;-5) și B(2;1) aparțin graficului funcției f(x).
23. Fie funcția f : R → R, f(x) = (m – 3)x + 2n + 1. Determinați valorile lui m și n știind că graficul
funcției conține punctele A(-1;2) și B(2;5).

PROBLEME PROPUSE PENTRU RECAPITULARE

1. Reprezentați grafic : a) f : {-1, 0, 1, 2} → R, f(x) = x + 2; b) f : [-3; 2) → R, f(x) = 2x;

c) f : [-1;+ ∞ ) → R, f(x) = - x – 1; d) f : R → R, f(x) = -2x + 1; e) f : R → R, f(x) = 3.
2. Fie funcția f : R → R, f(x) = ax + 3. Aflați valoarea lui a pentru care puntul A(1;5) ∈ Gf.
3. Determinați funcția liniară f : R → R, f(x) = ax + b, al cărei grafic conține punctele A(-1;1) și
B(1;3)
4. Fie f : R → R, f(x) = x + 2. Arătați că pe graficul funcției nu există un punct care are coordonatele
egale.
5. Fie f : R → R, f(x) = 3x – 2. Rexolvați ecuația f(x + 1) + f(x – 2) = f(x) + 4
6. Aflați distanța de la originea sistemului de axe la graficul funcției f : R → R, f(x) = x – 2.
7. Fie f : R → R, f(x) = -2x – 3. Aflați tangenta unghiului format de graficul funcției cu axa
absciselor.
8. Fie f : R → R, f(x) = -2x + 5. Aflați aria triunghiului format de graficul funcției cu axele
sistemului.
9. Determinați funcția liniară f : R → R, știind că f(2x + 1) = -6x + 1.
10. Fie f : R → R, f(x) = 2x + 3. Rezolvați ecuația f(x + 1) + f(x – 2) = f(x) + 5
11. Se dă funcția f : R → R, f(x) = ax + b. a) Determinați funcția știind că graficul ei conține punctele
A(-2;-8) și B(2;0); b) Reprezentați în același sistem de axe graficele funcțiilor f(x), g(x) și h(x) unde
g : R → R, g(x) = f(x + 2) și h : R → R, h(x) = f(x + 4). Ce puteți spune despre graficele celor
trei funcții?
12. Se consideră funcțiile f : R → R, f(x) = x + 1 și g : R → R, g(x) = f(2x – 3). a) Determinați
funcția g și trasați în același sistem de axe graficele celor două funcții; b) Determinați coordonatele
punctului de intersecție a graficelor celor două funcții.
13. Fie funcția f : R → R, f(x) = (a – 1)x + b + 2. a) Determinați funcția, știind că graficul ei conține
puntele A(1;5) și B(-2;-1); b) Determinați funcția g : R → R, g(x) = f(1 – x) și trasați în același
sistem de axe graficele celor două funcții; c) Determinați coordonatele punctului de intersecție a
graficelor.
14. Se dau funcțiile f, g : R → R, f(x) = -2x + 5 și g(x) = 2x – 3. a) Reprezentați graficele funcțiilor în
același sistem de axe; b) Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor; c) Calculați
 aria suprafeței cuprinse între axa Ox și graficele funcțiilor; Calculați distanța de la punctul N(0;-3) la
graficul funcției f.
15. Determinați valoarea reală a lui m pentru care punctele A(1;3), B(-1;7) și C(m + 1; 2m – 5) sunt
coliniare.