Noțiuni de Algebră liniară

CURS 3
O mulţime finită de vectori dintr-un spatiu vectorial V/K se numeşte sistem de vectori.

Fie (V,+,)/K un spatiu vectorial peste corpul K.

DEFINITIE
Sistemul de vectori S= { v1 ,v2 ,...,vn }  V se numeşte liniar independent sau liber (sau vectorii

v 1,v 2 ,...,v n sunt liniar independenţi) dacă orice combinaţie liniară nulă a vectorilor lui S se obţine numai
cu toţi scalarii nuli, adică:
α1 v1+ α2 v2+ α3 v3+…+ αn vn =, αi K  αi=0, i=1,2,,,,,n.
DEFINITIE
Sistemul de vectori S  V se numeşte liniar dependent sau legat (sau vectorii v 1,...,v n sunt liniar

dependenţi) dacă nu este liber, adică există n scalari αi, i=1,2,,,,,n nu toţi nuli (cel putin unul diferit de
zero), astfel încât combinaţia liniară a vectorilor lui S cu aceşti scalari să fie nulă.

PROPOZITIE. Sistemul de vectori S  {v 1,v 2 ,...,v n } este liniar dependent dacă şi numai dacă
cel putin unul dintre vectori săi este o combinaţie liniară a celorlalţi vectori din S.

A stabili natura unui sistem de vectori înseamnă a studia dacă vectorii sunt liniar dependenţi sau
independenţi.
Exemplu.
Să se stabilească natura sistemului de vectori S R4,
S  { v1 ,v2 ,v3 }, v 1  (1,1,0,1); v 2  (-1,2,1,1); v 3  (0,1,1,0).

Fie 1, 2 , 3 scalari din R astfel încât combinaţia lor liniară cu vectorii lui S să fie nulă
1v1   2v2   3v3  
1( 1,1,0,1 )   2 ( 1, 2,1,1 )   3 ( 0,1,1,0 )  ( 0, 0, 0, 0 )
( 1 ,1 ,0,1 )  (  2 , 2 2 , 2 , 2 )  ( 0, 3 , 3 , 0 )  ( 0, 0, 0, 0 )

(1-2, 1+22+3, 2+3, 1+2)=(0,0,0,0)

1   2  0
  2    0
 1 2 3
Obţinem sistemul de ecuaţii liniar omogen: 
 2   3  0
1   2  0

Matematici aplicate in economie 5

 Noțiuni de Algebră liniară
 1 1 0
 
1 2 1
Matricea sistemului liniar omogen este A   .
0 1 1
 
1 1 0

Rangul lui A este 3 = nr. necunoscute  sistem compatibil determinat. Singura soluţie a sistemului de ecuaţii
este cea nulă, adica toti scalarii sunt nuli, 1=2= 3=0.
Deci, S este sistem de vectori liniar independent.

Proprietati ale sistemelor de vectori

1) S  {  } este liniar dependent;
2) S  { v }, v   este liniar independent, pentru că: din   v   rezulta   0 ;
3) Dacă S conţine vectorul nul, sistemul de vectori S este liniar dependent;
4) În orice spaţiu vectorial V/K orice subsistem de vectori S'  S al unui sistem S liniar independent
este liniar independent;
5) Orice suprasistem S’, S'  S , al unui sistem de vectori liniar dependent S este liniar dependent.

DEFINITIE
O multime de vectori SV/K se numeşte sistem de generatori pentru spatiul vectorial V/K, dacă orice
vector din V se poate scrie ca o combinaţie liniară cu vectorii lui S si cu scalari din corpul K. Vectorii lui S
se numesc generatori pentru spatiul vectorial (liniar) V/K.
Observaţie. Orice spaţiu vectorial V/K admite cel puţin un sistem de generatori.

Spaţiul vectorial V/K se numeşte finit generat, dacă există S un sistem de generatori finit pentru V/K.
Două sisteme de vectori care generează acelaşi spaţiu vectorial se numesc echivalente.

Fie S un sistem de generatori pentru V/K. Următoarele transformări duc la obţinerea unui nou sistem
de generatori pentru V/K:
- schimbarea ordinii vectorilor lui S;
- înmulţirea unui vector din S cu un scalar nenul;
- înlocuirea unui vector din S cu o combinaţie liniară formata cu acel vector si alţi vectori din S.
DEFINITIE
O multime de vectori B V/K cu proprietăţile:
- B este sistem de generatori pentru V (notam <B>=V)
- B este o multime de vectori liniari independenti
se numeşte bază pentru spaţiul V/K.

6 Matematici aplicate in economie

 Noțiuni de Algebră liniară

Se poate demonstra:

TEOREMA. Orice spaţiu vectorial V {  } admite cel puţin o bază.

PROPOZITIE. Toate bazele unui spaţiu vectorial au acelaşi număr de vectori.

DEFINITIE
Numărul natural notat
n, dacă V are o bază formată din n vectori
dim K V  
0, dacă V  { }
se numeşte dimensiunea spatiului vectorial V.

Un spaţiu vectorial cu dimensiunea n se numeşte n-dimensional şi se notează cu Vn .

Spaţiul vectorial V/K care are o bază finită sau V  {  } se numeşte finit dimensional; în caz contrar
se numeşte infinit dimensional.
Orice subspatiu vectorial al unui spatiu vectorial V/K, WV admite cel putin o baza si numarul
vectorilor dintr-o baza a sa dă dimensiunea subspațiului.
dimK W  dimK V.
Daca dimensiunea unui subspatiu vectorial al lui V/K este egala cu dimensiunea spatiului, atunci cele doua
coincid.
Exemple
1) În spaţiul vectorial Rn/R, vectorii
e1= (1,0,0,...,0), e2 = (0,1,0,...,0),…, en=(0, 0,..., 0, 1)
determină o bază B  { e1 ,e2 ,...,en } ( numită baza canonică).
Arătăm că B este un sistem de vectori liniar independent:
Se formeaza combinaţia liniară nulă a vectorilor din B cu scalarii 1,2,…nK=R,
1e1   2e2  ...   nen    ( 1 , 2 ,..., n )  ( 0,0,...,0 )  1   2  ...   n  0.
Pe de altă parte
xRn/R, x=(x1, x2, x3,…, xn) = (x1,0,0,…,0) + (0, x2, 0,…,0)+…+ (0,0,0,…, xn) =x1e1+x2e2+….+xnen,
adica B este un sistem de generatori pentru Rn/R.
Am demonstrat ca B este o baza a spatiului Rn/R .
Orice baza a acestui spatiu liniar (vectorial) va avea n vectori si rezulta ca dimR Rn = n.

Matematici aplicate in economie 7

 Noțiuni de Algebră liniară
2) Spaţiul vectorial (Mmxn(K),+,·)/K are dimensiunea m·n, o bază a sa este mulţimea
B   Eij 1  i  m, 1  j  n , Eij este matricea care are elementul 1 la intersecţia liniei i cu

coloana j, celelalte elemente fiind nule .

DEFINITIE
Scalarii cu ajutorul cărora un vector vV/K se scrie ca o combinaţie liniară cu vectorii unei bazei B, se
numesc coordonatele vectorului v în raport cu baza B.

Presupunem ca V/K este finit dimensional si B={u1, u2,…,un} este o baza a lui V, iar vV un vector
al spatiului vectorial. Atunci  1, 2,...,n K astfel incat

v =1 u1+ 2 u2+...+ n un.

Scalarii 1, 2,...,n K sunt coordonatele vectorului v in raport cu baza B.

Vom nota vB = (1, 2,...,n) faptul ca vectorul v in raport cu baza B are coordonatele 1, 2,...,n

Daca vom schimba baza spatiului vectorial la care ne raportam, coordonatele vectorului v se vor
modifica si ele, fiind reprezentate de alti scalari din corpul K.

PROPOZITIE: Coordonatele unui vector în raport cu o bază a spatiului vectorial sunt unice.

Exemplu: În R3/R se consideră sistemul de vectori B= {v1, v2, v3} format cu vectorii: v1=(1,-1,2);
v2=(-1,3,-2); v3 = (0,1,-1). Sa se demonstreze ca B este o baza a spatiului vectorial R3/R si sa se calculeze
coordonatele vectorului u = ( 2,0,1) in raport cu baza B.

Vom verifica definitia bazei, adica mai intai verificam ca vectorii dati sunt liniar independenti.
Fie 1, 2 , 3 R, scalari reali. Formam combinatia liniara nula a vectorilor din B cu acesti scalari
oarecare.
∝1 −∝2 = 0
1v1+ 2 v2+ 3v3=   −∝1 + 3 ∝2 +∝3 = 0 un sistem de ecuatii liniar omogen, cu matricea
2 ∝1 − 2 ∝2 −∝3 = 0
1 −1 0
𝐴 = (−1 3 1)
2 −2 −1
detA = - 2, adica rang A= 3 = nr. necunoscute. Sistemul de ecuatii liniar omogen este compatibil
determinat, singura lui solutie fiind cea banala 1= 2 =3 =0. Deci B este liniar independent.
Verificam ca B formeaza un sistem de generatori pentru R3/R.
Fie u=(x1, x2, x3)  R3, vom arata ca exista niste scalari 1, 2 , 3 R cu ajutorul carora u se va scrie ca o
combinatie liniara cu vectorii sistemului B.
8 Matematici aplicate in economie
 Noțiuni de Algebră liniară
u =  1v1+ 2 v2+ 3v3 

𝛽1 − 𝛽2 = 𝑥1
−𝛽1 + 3𝛽2 + 𝛽3 = 𝑥2
2𝛽1 − 2𝛽2 − 𝛽3 = 𝑥3

sistem de 3 ecuatii liniare cu 3 necunoscute, 1, 2 , 3, neomogen, cu aceeasi matrice A, cu rang A=3.
Este un sistem compatibil determinat si solutia lui este
𝑥1 +𝑥2 + 𝑥3 −𝑥1 +𝑥2 + 𝑥3
𝛽1 = 2
𝛽2 = 2
𝛽3 = 2𝑥1 − 𝑥3

Deci B este sistem de generatori pentru R3/R, adica B formeaza o baza a acestui spatiu vectorial.

Pentru determinarea coordonatelor vectorului u = ( 2, 0, 1) in raport cu baza B folosim definitia ,

adica calculam valorile scalarilor care ne-au ajutat sa scriem vectorul u ca o combinatie liniara cu vectorii
bazei B, notati mai sus, pentru un vector u oarecare, cu 1, 2 , 3.
Inlocuim in expresiile scalarilor 1, 2 , 3 valorile x1=2, x2=0, x3=1 si astfel se obtine
uB = (3/2. -1/2, 3).

Matematici aplicate in economie 9