Capitolul 5

Elemente de teoria c
ampurilor
5.1

C
amp scalar. Gradientul unui c
amp scalar

Definitia 5.1.1. Fie un domeniu D R3 . Se numeste c

amp scalar o functie : D R.
Pentru valoarea campului scalar n punctul P D scriem (P ) sau (x, y, z), unde

(x, y, z) sunt coordonatele punctului P .

Daca C n (D), spunem ca este un camp scalar de clasa C n (D).

Exemple (din fizica): campul temperaturilor, campul presiunilor.

Definitia 5.1.2. Se numeste suprafat

a de nivel a campului scalar multimea tuturor
punctelor din D n care functia ia aceeasi valoare.
Ecuatia suprafetei de nivel: (x, y, z) = C.
Exemple:
- campul temperaturilor: suprafetele de nivel=izotermele;
- campul presiunilor: suprafetele de nivel=izobarele.
Remarca 5.1.1.

(1) Doua suprafete de nivel nu au niciun punct comun;

(2) Pe langa ipoteza ca C 1 (D), vom presupune ca

,
x

,
y

nu se anuleaza

reciproc. Cu alte cuvinte, normala la suprafata se determina n fiecare punct al

suprafetei.
Pornind dintr-un punct P0 al suprafetei de nivel (P ) = (P0 ) si deplasand punctul
P , el va descrie un arc Pd
a n punctul P0 ce are versorul
0 P ce admite tangent
101

102

5.1. Camp scalar. Gradientul unui camp scalar

~s = cos ~i + cos ~j + cos ~k

Definitia 5.1.3. Se numeste derivata campului scalar pe directia versorului ~s
urmatoarea limita:


d
d~s

(P ) (P0 )
s0
s

= lim

n care punctul P descrie un arc de curba a carui tangenta n P0 are directia ~s, iar s
lungimea arcului Pd
0P .

Denumirea de derivata dupa directia ~s este justificata de teorema urmatoare:

Teorema 5.1.1. Daca C 1 (D), atunci exist

a derivata campului scalar dup
a directia
~s, expresia acesteia fiind:

d
= cos
+ cos
+ cos
d~s
x
y
z

(5.1)

unde toate derivatele sunt calculate n P0 .

Definitia 5.1.4. Fie un camp scalar, C 1 (D). Gradientul campului scalar n
punctul M D este vectorul
grad =

~ ~ ~
k
i+
j+
x
y
z

(5.2)

unde derivatele partiale sunt calculate n punctul M .

Functia , a carei gradient este vectorul ~v = grad , se numeste functia de fort
aa
vectorului ~v , iar functia = se numeste potentialul vectorului ~v .
Remarca 5.1.2.

(1) Deoarece (x, y, z) = C, C = const. coincid cu suprafetele

(x, y, z) = C, suprafetele de nivel se numesc si suprafete echipotentiale;

(2) Gradientul realizeaza o formula concentrata de calcul a derivatei campului scalar
dupa o directie ~s.
Teorema 5.1.2. Derivata unui camp scalar C 1 (D) dup
a o directie ~s este egala cu
proiectia gradientului pe acea directie, adic
a:
d
= ~s grad
d~s

(5.3)

103

5. Elemente de teoria campurilor

Vectorul grad are directia si sensul normalei ~n la suprafata echipotentiala n punctul

considerat si modului egal cu d , adica
d~n
grad =

d
~n
d~n

(5.4)

Remarca 5.1.3. Din relatia (5.2), gradientul campului scalar, aparent, depinde de fixarea
reperului ortogonal din R3 (adica de versorii ~i, ~j, ~k). In baza relatiei (5.4), gradientul
campului scalar nu depinde de reperul ortogonal, ci de campul scalar si punctul P D.
Propriet
ati de calcul ale gradientului
(1) Daca , sunt doua campuri scalare, , C 1 (D), 6= 0, R, atunci n
punctul M D avem:

(a) grad ( + ) = grad + grad ;

(b) grad = 0, grad( ) = grad();
(c) grad ( ) = grad + grad ;
 

(d) grad = grad grad

.
2

(2) , F C 1 (D), : D R, F : R R,

grad F () = F () grad
~ vectorul de pozitie al punctului curent P (x, y, z) si r = |~r|, atunci:
(3) ~r = OP
~r
d = grad d~r; grad r = , grad (~a ~r) = ~a
r

5.2

C
amp vectorial. Divergenta si rotorul unui c
amp
vectorial

Definitia 5.2.1. Fie D R3 . Se numeste c

amp vectorial pe D o functie vectoriala ~v
ce asociaza oricarui punct M D un vector notat ~v (M ) sau ~v (x, y, z) bine determinat:
~v (x, y, z) = P (x, y, z)~i + Q(x, y, z)~j + R(x, y, z)~k
Remarca 5.2.1. Campul vectorial ~v C n (D) daca P, Q, R C n (D).

104

5.2. Camp vectorial. Divergenta si rotorul unui camp vectorial

Definitia 5.2.2. Se numeste linie de c

amp o curba C din domeniul D care are proprietatea ca n orice punct M de pe curba, vectorul ~v (M ) este tangent acesteia.
Definitia 5.2.3. Se numeste suprafat
a de c
amp o suprafata generata de liniile de camp.
Propozitia 5.2.1. Orice suprafat
a S care are proprietatea ca n orice punct M S,
vectorul ~v (M ) este tangent suprafetei, este o suprafat
a de c
amp:
~v grad F = 0,
unde F (x, y, z) = 0 reprezinta ecuatia suprafetei S.
Definitia 5.2.4. Se numeste derivata campului vectorial ~v pe directia versorului ~s ntr-un
punct M0 D, vectorul obtinut prin limita


d~v
d~s

~v (M ) ~v (M0 )
s0
s

= lim

unde s = lM
, iar tangenta n M0 la acest arc de curba are directia ~s.
\
0M
Teorema 5.2.1. Fie ~v C 1 (D) un camp vectorial si fie ~s = cos ~i + cos ~j + cos ~k.
Atunci exist
a derivata campului vectorial ~v dup
a directia ~s,
dP ~ dQ~ dR ~
d~v
=
k
i+
j+
d~s
d~s
d~s
d~s

(5.5)

~v
~v
~v
d~v
= cos
+ cos
+ cos
d~s
x
y
z

(5.6)

sau

Unui camp vectorial i se asociaza un camp scalar numit c

ampul divergentelor si un
camp vectorial numit c
ampul rotorilor.
Definitia 5.2.5. Fie ~v = P (x, y, z)~i + Q(x, y, z)~j + R(x, y, z)~k campul vectorial de clasa
C 1 (D). Se numeste divergenta campului vectorial ~v si se noteaza div ~v functia scalara:

div ~v =

P
Q R
+
+
x
y
z

Se numeste rotorul campului vectorial ~v si se noteaza rot ~v vectorul:







R ~
P
Q P ~
R Q ~

k
i+
j+
rot ~v =
y
z
z
x
x
y

(5.7)

(5.8)

105

5. Elemente de teoria campurilor

Remarca 5.2.2. Relatia (5.7) este echivalenta cu urmatoarea scriere:

 ~ ~
 i j


rot ~v =  x
y


 P Q


~k 


z 

R 

Propriet
ati de calcul ale divergentei si rotorului

1. u, v C 1 (D), C 1 (D). In punctul curent P au loc relatiile:

a. div (~u + ~v ) = div ~u + div ~v ;
b. rot (~u + ~v ) = rot ~u + rot ~v ;
c. div ( ~v ) = ~v grad + div ~v ;
d. rot ( ~v ) = rot ~v ~v grad ;
e. div (~u ~v ) = ~v rot ~u ~u rot ~v ;
f. rot (~u ~v ) = ~u div ~v ~v div ~u + d~u d~v .
d~v d~u
2. ~r = x~i + y~j + z~k vectorul de pozitie; ~a vector constant:

div ~a = 0; rot ~a = 0
div ~r = 3; rot ~r = 0
div (~a ~r) = 0; rot (~a ~r) = 2~a

5.3

Operatori diferentiali n analiza vectorial

a

Gradientul, divergenta si rotorul se mai numesc operatori diferentiali de ordinul I n

teoria campurilor. Exista o posibilitate de unificare a proprietatilor de calcul ale gradientului, divergentei si rotorului cu ajutorul ope- ratorului nabla sau operatorul lui
Hamilton:
=

i + ~j + ~k
x
y
z

Operatorul nabla are un dublu caracter: vectorial si diferential.

106

5.3. Operatori diferentiali n analiza vectoriala

Unificarea operatorilor grad, div, rot, prin intermediul operatorului nabla, se realizeaza

astfel:
grad =
div ~v = ~v
rot ~v = ~v
Remarca 5.3.1. Derivatele de-a lungul unei directii ~s ale campurilor scalare si vectoriale
se pot exprima, de asemenea, prin intermediul operatorului lui Hamilton:
(~s ) =

d
d~s

(~s ) ~v =

d~v
d~s

Reguli de calcul cu operatorul nabla:

(1) Este un operator liniar: aplicat unei sume se aplica fiecarui termen;
(2) Aplicat unui produs de n - factori se obtine o suma de n - termeni ce sunt produse
de n - factori, n fiecare termen operatorul aplicandu-se unui singur factor (aceeasi
regula ca la derivata unui produs);
(3) Operatorul diferential opereaza asupra functiilor care l urmeaza si nu opereaza
asupra celor care l preced;
(4) Se respecta regulile operatiilor vectoriale (proprietatile produsului cu scalari, produsului scalar si vectorial, produsul mixt si dublul produs vectorial).
Operatorii diferentiali de ordinul II se obtin prin repetarea operatorului .
Daca C 2 (D), ~v = P~i + Q~j + R~k un camp vectorial, v C 2 (D). In aceste conditii

au sens urmatoarele cinci combinatii:

grad (div~v ) , div (grad ) , div (rot~v ) ,

rot (grad ) ; rot (rot~v ) .
Propozitia 5.3.1.

(1) div (rot~v ) = 0;

107

5. Elemente de teoria campurilor

(2) rot (grad ) = 0;
(3) div (grad ) = ;
(4) rot (rot~v ) = grad (div~v ) ~v ,
unde

==

5.4

2
2
2
+
+
x2 y 2 z 2

Formule integrale

Fie S o suprafata din R3 si campul vectorial ~v = ~v (M ), M D, cu ~n = ~n(M ) versorul

normalei la suprafata S n punctul M .

Campului vectorial ~v = P (x, y, z)~i + Q(x, y, z)~j + R(x, y, z)~k i putem atasa o forma
diferentiala de ordinul II:

P dydz + Qdzdx + Rdxdy

care se numeste flux elementar al campului vectorial ~v . Aceasta forma diferentiala se
poate scrie ca produsul scalar dintre vectorul ~v si ~n d:
~v ~n d
unde ~n = dydz ~i + dzdx ~j + dxdy ~k si ~n = cos ~i + cos ~j + cos ~k versorul normalei la
suprafata S.
Interpretarea fizic
a a produsului scalar ~v ~n d: cantitatea de fluid ce trece prin

elementul de suprafata d ntr-un anumit sens precizat de ~n (normala la suprafata se

considera ntr-un punct al suprafetei elementare). Fluidul reprezinta un cilindru cu baza
d si generatoarea ~v . Volumul cilindrului este ~v ~n d.
Definitia 5.4.1. Se numeste flux al campului vectorial ~v prin suprafata S

Z Z

~v ~n d

Daca campului vectorial ~v i atasam o forma diferentiala de ordinul I,

108

5.4. Formule integrale

P dx + Q dy + R dz
atunci vorbim de lucrul mecanic al campului vectorial ~v .
Definitia 5.4.2. Se numeste circulatia vectorului ~v de-a lungul unei curbe C:

C=

~v d~r
C

In contextul teoriei campurilor, formula Gauss-Ostrogradski devine:

I Z
Z Z Z
~v ~n d =
div~v d

(5.9)

(formula integrala a divergentei)

Daca n (5.9), ~v = ~a, ~a - vector constant,
I Z

~a ~n d =
I Z

Z Z Z

div (~a ) d = ~a

~n d =

Z Z Z

Z Z Z

grad d

grad d

(5.10)

(formula integrala a gradientului)

In relatia (5.9): ~v w
~ = ~v ~a
div w
~ = div (~v ~a) = ~a rot~v ~v rot~a = ~a rot~v
(5.9)
Pe de alta parte:
I Z

I Z

w
~ ~n d =

w
~ ~n d =
=

I Z

I Z

I Z

Z Z Z

div w
~ d = ~a

(~v ~a) ~n d
~a (~n ~v ) d = ~a

(~n ~v ) d =

Z Z Z

Z Z Z

I Z

rot~v d

(formula integrala a rotorului)

rot~v d

(~n ~v ) d

5. Elemente de teoria campurilor

5.5

109

Probleme

Sa se calculeze gradf pentru:

(a) f (x, y, z) =

x2 + y 2 + z 2 ;

(b) f (x, y, z) = cos xz shy;

(c) f (x, y, z) = arctg(xyz);

Se considera campul scalar (x, y, z) = 2x3 3y 2 +6xyz. Sa se afle valoarea campului

n punctul A(1, 1, 0) si suprafata de nivel ce trece prin A. Sa se determine derivatele

functiei n punctul A dupa directiile axelor de coordonate si dupa directia vectorului

AB, unde B(4, 2, 3).

Sa se calculeze gradientul functiilor:
(a) 1 = (~a, ~b, ~r) + ~a ~r;
(b) 2 = (~a ~r)3 ;
(c) 3 = |~a ~r|2 , (indicatie: identitatea lui Lagrange: |~u ~v |2 = u2 v 2 (~u ~v )2 );
(d) 4 = |~a ~r|
Sa se calculeze divergenta pentru urmatoarele campuri vectoriale:
(a) ~v (x, y, z) = (x2 + y 2 )~i + exz~j;


2
2
2 21
~
~
~
(b) ~v (x, y, z) = (x + y + z ) xi + y j + z k ;
Sa se calculeze derivata campului vectorial ~v = (y + xz)~i + (x + yz)~j + (x2 y 2 )~k
dupa directia vectorului ~u = ~i + 2~j + 2~k.
Sa se calculeze rotorul pentru urmatoarele campuri vectoriale:
(a) ~v (x, y) = (x2 y 2 )~i + xy~j;



1
(b) ~v (x, y, z) = (x2 + y 2 + z 2 ) 2 x~i + y~j + z~k ;

110

5.5. Probleme

(c) ~v (x, y, z) = x cos z~i + y sin z~k

Fie ~a, ~b vectori constanti si ~r = x~i+y~j+z~k vectorul de pozitie. Folosind proprietatile

de calcul ale divergentei si rotorului, sa se calculeze :

(a) div [(~a ~r) ~r];
(b) rot [(~a ~r) ~r];
(c) div [~a (~a ~r)];
(d) rot(a ~r), div(a ~r);
h
i
(e) rot (~a ~r) ~b ;
i
h

(f) div ~a ~b ~r ;

Pentru campul vectorial ~v = (~a ~r) + (r) ~r, sa se calculeze rot~v si sa se determine

functia astfel ncat campul vectorial sa fie solenoidal (div~v = 0).

Sa se arate ca urmatoarele campuri sunt irotationale (rot~v = 0):

(a) ~v (x, y, z) =

yz~i+zx~j+xy~k
;
1+x2 y 2 z 2

(b) ~v (x, y, z) =

1
z2

i
2
2
2 ~
~
~
2xz i + 2yz j + (z x y )k ;

(c) ~v (x, y, z) = (y ln x, xy, x + z 2 ) , x > 0.