Cursul 5

CALCULUL
COORDONATELOR
PUNCTELOR ȘI DRUMURILOR
PE ORTODROMĂ
Structura cursului:

5.1. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR

INTERMEDIARE

5.2. CALCULUL LONGITUDINII PUNCTULUI DE

INTERSECȚIE A ORTODROMEI CU ECUATORUL

5.3. CALCULUL DRUMULUI ÎN PUNCTUL DE

INTERSECȚIE AL ORTODROMEI CU ECUATORUL

5.4. CALCULUL DRUMULUI LOXODROMIC ÎNTR-UN

PUNCT INTERMEDIAR .
 5.1. CALCULUL
COORDONATELOR
PUNCTELOR INTERMEDIARE
Ortodroma – drum pe cercul mare

Nu se poate naviga pe un drum curb

 se navigă pe drumuri loxodromice succesive
 punctele între care sunt cuprinse aceste drumuri loxodromice
- puncte intermediare

Calculul coordonatelor punctelor intermediare:

 stabilirea longitudinilor
 calculul latitudinilor

1. Longitudinile punctelor intermediare:

 număr întreg de grade
 diferența de longitudine dintre ele: 5° sau 10°
 se stabilesc în funcție de coordonatele punctelor de plecare
și de sosire.
 Să se determine longitudinile punctelor intermediare pentru
ortodroma care trece prin punctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
pentru o diferență de longitudine între ele de 10°

A Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 B
009°02’.3W 010°00’.0W 020°00’.0W 030°00’.0W 040°00’.0W 050°00’.0W 060°00’.0W 070°00’.0W 079°20’.2W

Drumuri:
 drumul inițial – D1 – se menține din punctul A până la
intersecția cu meridianul de 010°00’.W
 drumul final – D2 – se adoptă la ajungerea pe meridianul
de 070°00’.W și se menține până în punctul de sosire B.
 Calculul latitudinii unui punct intermediar

PN
90°- φZ 90°- φV
ΔλZ
V B
M
φZ
Z

Q A Q’

λ1 λZ λ2
λV
90°- φZ PN
90°- φV

ΔλZ
PNZV 90°-φZ
V 90
°-
ZV ΔλZ
ΔλZ=λV - λZ 90°-φV

Z 90°-φV, ΔλZ, 90°-φZ, PNZV, ZV

sin 90  (90   Z )   tg 90  (90   Z )   tg (90  V )

cos Z  tg Z  ctgV

tg Z  tgV  cos Z

 Exemplu de calcul:

Să se determine latitudinea punctului intermediar Z1 de pe

ortodroma care trece prin punctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W
cunoscând că longitudinea acestuia este λZ =040°00’.0W iar
coordonatele vertexului sunt φV = 38°35’.0N și λV =029°32’.0W .

tg Z  cos Z  tgV

λV = - 029°32’.0 tgφV = 0,7978133
- λZ = - 040°00’.0 cosΔλZ= 0,9833607
ΔλZ =+- 010°28’.0 tgφZ= 0,7845382
φZ= 38°06’.9N
 tg Z  tgV  cos Z

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7

- λZ -010°00’.0 -020°00’.0 -030°00’.0 -040°00’.0 -050°00’.0 -060°00’.0 -

+ λV 070°00’.0
-029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0
ΔλZ -019°32’.0 -009°32’.0 +000°28’.0 +010°28’.0 +020°28’.0 +030°28’.0
tgφV +40°28’.0
0,7978133 0,7978133 0,7978133 0,7978133 0,7978133 0,7978133 0,7978133
cosΔλZ 0,9424471 0,9861894 0,9999668 0,9833607 0,9368757 0,8619242 0,7607836
tgφZ 0,7518968 0,786795 0,7977868 0,7845382 0,7474518 0,6876545 0,6069632
φZ 36°56’.4 38°11’.7 38°34’.9 38°06’.9 36°46’.6 34°30’.9 31°15’.4
5.2. CALCULUL LONGITUDINII
PUNCTULUI DE INTERSECȚIE
A ORTODROMEI CU
ECUATORUL
Cercul mare

 intersectează ecuatorul în două puncte diametral opuse

 fiecare punct se găsește la o diferență de longitudine de 90°
față de meridianele celor două vertexuri

De ce este nevoie să cunoaștem longitudinea punctului de

intersecție al cercului mare cu ecuatorul?

Putem determina:
 punctul de intersecție al cercului mare (ortodromei) cu
ecuatorul
 drumul în punctul de intersecție cu ecuatorul D0
 drumul în orice punct de pe ortodromă cu ajutorul D0 și λ0
folosind relația:

tgDZ  sec Z  tgD 0  sec ( Z   0)

 Cum determinăm longitudinea punctului de intersecție al
cercului mare cu ecuatorul?

Situații:

 se cunoaște longitudinea vertexului

 nu se cunoaște longitudinea vertexului.
 Calculul λ0 când se cunosc coordonatele vertexului

Dacă se cunoaște λV, la aceasta se adună 90° și se obține λ0

care este longitudinea punctului de intersecție cu ecuatorul E0

 0  V  90
λV = - 021°29’.6
+ 90° = +090°00’.0
λ0 = +068°30’.4
λ0 = 068°30’.4E

Adunarea se face în valori absolute și apoi se atașează

semnul (numele) longitudinii.
  0  V  90
λ0 = λV + 90° dacă Δλ =λ2 – λ1 este la EST

λ0 = λV - 90° dacă Δλ =λ2 – λ1 este la WEST

 000°.0 λ1
λV

λ’0 A
V
λ2
E B W
PN

λ0

180°.0
 Calculul λ0 când nu se cunosc coordonatele vertexului

Aplicăm regula gnomonică a lui Napier în triunghiul PNE0A a cărui

latură PNE0 est egală cu 90°
PN

V B
M

A
Q Q’
E0
λ0
λ1 λ2
λV
 Δλ0
PN 90°- φ1

90°
E0A D0

90°-
180°-D1 Δλ0
D1 90°-φ1
Δλ0=λ1 – λ0
D0 A 90°- φ1, Δλ0, D0, E0A, 180°- D1

sin 90  (90  1)   tg  0  tg 90  (180  D1) 

E0
sin 1  tg  0  tgD1
λ0 λ1
tg  0  sin 1  tgD1
 După ce a fost determinată valoarea pentru Δλ0=λ1 – λ0 se
determină valoarea lui λ0 folosind una din relațiile de mai jos în
funcție de semnul lui Δλ =λ2 - 1λ, astfel:

 0  1   0 dacă Δλ este la Est

 0  (1   0)  180 dacă Δλ este la West

 tg  0  sin 1  tgD1

λ’0 λV1 λ1 λ0 λV2 λ’0

A

E’0 φ=00° E0 E’0

Δλ0

B
 Ecuația poate fi calculată și în funcție de punctul de sosire și
de drumul final

tg  0  sin 2  tgD 2
Cum constatăm că punctul de intersecție cu ecuatorul se
găsește pe ortodromă?

 din analiza datelor problemei observăm că punctul de plecare

și cel de sosire sunt în emisfere diferite – acest lucru
dovedește că punctul de intersecție cu ecuatorul se găsește pe
ortodromă
 dacă cele două puncte se găsesc în aceeași emisferă, cu
excepția cazului în care unul sau ambele se găsesc pe ecuator,
atunci ortodroma nu intersectează ecuatorul iar cercul mare a
intersectat ecuatorul înainte de punctul de plecare și îl va
intersecta din nou după punctul de sosire.
 Exemplu de calcul:
Să se determine longitudinea punctului de intersecție cu
ecuatorul a cercului mare care trece prin punctele A și B de
coordonate:
A: φ1 = 12°40’.4N λ1 =057°02’.3E
B: φ2 = 48°24’.9S λ2 =163°22’.2E
cunoscând valoarea drumului inițial D1 = NW 77°23’.3.
tg  0   sin 1  tgD1
 0  1   0
sinφ1= 0,2193921 λ1= +057°02’.3
tgD1 = 0,9247142 - Δλ0 = -011°28’.1
tgΔλ0 = -0,202875 λ0 = + 068°30’.4
Δλ0 =- 011°28’.1 λ0 = 068°30’.4E

Se deduce ușor că E0 se găsește între A și B deoarece A este

în emisfera nordică iar B este în emisfera sudică.
Verificare:
Longitudinile celor două vertexuri pentru această situație sunt
următoarele:
λV1= 021°29’.6W λV2= 158°30’.4E

λV1 = - 021°29’.6 λV2 = + 158°30’.4

+90° = +089°59’.10 - 90° = +090°00’.0
λ0 = +068°30’.4 λ0 = +068°30’.4
λ0 = 068°30’.4E λ0 = 068°30’.4E
 Atunci când punctul de intersecție cu ecuatorul se găsește în
afara ortodromei și se dorește determinarea longitudinii lui (λ0) în
vederea determinării lui D0 ca element de veriifcare al calculului
drumurilor se va proceda astfel:
 se calculează Δλ0 în funcție de coordonatele lui A și valoarea
lui D1 sau în funcție de coordonatele lui B și ale lui D2 cu
formula cunoscută
 se determină λ0
 λ0 = λ1-Δλ0 + 180 ° - dacă folosim A și D1
 λ0 = λ2+Δλ0 - dacă folosim B și D2

Cel de al doilea punct de intersecție al cercului mare cu

ecuatorul se determină cu ajutorul relației:
 '0   0  180
Evident că vom scădea din 360° și vom schimba numele
longitudinii.
5.3. CALCULUL DRUMULUI ÎN
PUNCTUL DE INTERSECȚIE
AL ORTODROMEI CU
ECUATORUL
 În cazul în care se cunosc coordonatele vertexului valoarea
drumului la intersecția ecuatorului se determină cu ajutorul relației:

D0  90  V
Exemplu de calcul:

Să se determine valoarea drumului în punctul de intersecție al

ortodromei cu ecuatorul cunoscând că latitudinea vertexului este
φV = 48°31’.1N.

90° = 89°59’.10
- φV = 48°31’.1
D0 = 41°28 ’.9
 Dacă nu sunt cunoscute coordonatele vertexului apelăm la
triunghiul sferic PNQ1A pentru a afla valoarea unghiului D0.

PN

V B
M

D0
A
Q Q’
E0
λ0
λ1 λ2
λV
 Triunghiul sferic PNE0A

90° PN
90°- φ1
90°-φ1 180°- D1
Δλ0 90
°-
E0A
D1
Δλ
D0 Δλ0=λ1 – λ0 D0
A
D0, E0A, 180°-D1, 90°- φ1, Δλ0
E0

sinD0  cos 90  (180  D1)   cos 90  (90 - 1) 

sinD0  cos 1  sinD1

 Exemplu de calcul:
Să se determine valoarea drumului în punctul de intersecție
cu ecuatorul (D0) pentru cercul mare care trece prin punctele A și
B de coordonate:
A: φ1 = 12°40’.4N λ1 =057°02’.3E
B: φ2 = 48°24’.9S λ2 =163°22’.2E
cunoscând valoarea drumului inițial D1=42°45’.6.

sinD0  cos 1  sinD1

cosφ1 = 0,9756367
sinD1 = 0,6789289
sinD0 = 0,6623879
D0 = 41°28’.9
5.4. CALCULUL DRUMULUI
LOXODROMIC ÎNTR-UN
PUNCT INTERMEDIAR
90°- φZ PN
90°- φV

ΔλZ
DZ 90°-φZ
DZ V 90
°-
ZV ΔλZ
ΔλZ=λV - λZ 90°-φV

Z 90°- φV, ΔλZ, 90°- φZ, DZ, ZV

sin(90 - DZ )  cos (90 -  V)  cos(90   Z )

cosDZ  sinV  sin Z

 Exemplu de calcul:
Se consideră orotodroma dintre punctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =0 79°20’.2W
al cărei vertex este dispus în φV = 38°35’.0N și λV 029°32’.0W.
Să se determine valoarea drumului ce trebuie adoptat din
punctul intermediar Z1 de coordonate:
φ1 = 36°56’.4N λ1 =010°00’.0W

cosDZ  sinV  sinV

λV = - 029°32’.0 sinφV= 0,6236522

- λZ1 = - 010°00’.0 sinΔλZ = 0,3343552
ΔλZ = - 019°32’.0 cos DZ= 0,2085213
DZ= SW 77°57’9
DZ1=SW 78°.0 DZ1=258°.0
 cosDZ  sinV  sin Z

Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7

- λZ-010°00’.0 -020°00’.0 -030°00’.0 -040°00’.0 -050°00’.0 -060°00’.0 -

070°00’.0
-029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0
+ λV -029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0 -029°32’.0
ΔλZ-019°32’.0 -009°32’.0 +000°28’.0 +010°28’.0 +020°28’.0 +030°28’.0
+40°28’.0
0,6236522 0,6236522 0,6236522 0,6236522 0,6236522 0,6236522 0,6236522
sinφV
sinΔλZ0,3343552 0,1656213 0,0081477 0,1816634 0,3496623 0,5070370 0,6490055
cosDZ 0,2085213 0,1033232 0,0050795 0,1132948 0,2180677 0,3162147 0,4047537
77°23’.2 84°04’.2 89°42’.6 83°29’.7 77°24’.3 71°34’.0 66°07’.5
DZ NW 78°.0 NW 84°.1 NW 89°.7 SW 83°.5 SW 77°.4 SW 71°.6 SW 66°.1
360°.0 360°.0 360°.0 180°.0 180°.0 180°.0 180°.0
282°.0 275°.9 270°.3 263°.5 257°.4 251°.6 246°.1
ÎN PRACTICĂ:
 se determină coordonatele punctelor intermediare
 se trasează punctele intermediare pe harta Mercator și apoi
se unesc cu segmente de dreaptă pe care se navigă loxodromic

 dacă se folosește harta gnomonică se extrag coordonatele

punctelor intermediare din aceasta și apoi se trasează pe harta
Mercator

 în continuare se trasează loxodromele ca mai sus.