sroducerea interzisit
« Standardelor de Stat este urmérita conform leg
Nerespecte
46 Pag. PRETUE LEI 4,75
REPUBLICA SOCIALISTA
ROMANIA
STANDARD DE STAT
EDIFIE OFICIABA. STAS 6942/1-89
TEREN DE FUNDARE
COMITETUL NATIONAL poems
PENTRU STUNTA DETERMINAREA COMPRESIBILITAIL STAS antsit-o4
Lelie PAMINTURILOR PRIN INCERCAREA
an nail IN EDOMETRU (Clasticaren alfanumerio
STANDARDIZARE a
Foundation sll Terrain de fondation Ocnoaauan
EARTHES CoMDnRegspiLrry DETERMINATION DE LA con. | ONPERRIEHIE CHUMAEMOCTH
DETERMINATION BY EDOMETER | PAESSSIBILITE DES sos Pan |" TPYHTOR MCIBITATHED
TESTING EDONBTRE BOHOMETPE
1 GENBRALITATI
LL Obieet si domeniu de aplicare
Prezentul standard stabileste metoda de determinare in laborator, prin inceroarea in
edometru cu inel rigid, a compresibilitapii si consolidarii piminturilor.
Prevederile prezentului standard se aplict atit la pAminturi coezive cit gi la cele necoe=
vive care nu preziu.ti neomogenitate mare si eare nut confin concrejiuni ori granule eu diametral
mai mare de 0,1 din indlfimea epruvetei
1.2 Determinarea compresibilitiyil pimfnturilor so face prin incerearea de compresiune,
Din aceasta incereare rezulti:
— curba de compresiune — tasare si curba de compresiune — porozitate ;
~ indicele de compresiune G, gi indicele de recompresiune 0, ;
~ modulul do deformatie édometric M;
= Coeficientul de compresibilitate volumics m, si cocficientul de compresibilitate a,j
~~ Presinnea de preconsolidare o;, respectiv istoricul eforturilor din teren.
An cazul piminturilor sensibile ta tmezire so efectueazi incercarea In compres
umezire determinindu-se si tasarea specific suplimentari prin umezire t,,.
1.3 Determinarea consoliditii piminturilor se face prin incercarea de consolidare.
Din aceasta incercare rezulta:
— coeficientul de consolidare o,, necesar pentru stabilirea vitezei de disipare a presiunii
apei din porii pimintului.si respeotit a vitezei de tasare;
— timpul de consolidare primari ;
— coeficientul de consolidare secundari 0, ;
— coeticientul de permeabilitate i.
14 Ineereiile in edometru se efectueazi po probe netulburate sau pe probe compactate.
1.5 ‘Terminologia si simbolurile din prezentul standard sint conform STAS 3950-81,
2 PRINOIPIUL METODEI
Determinarea in laborator a compresibilitifii si consolidarii piminturilor consti in
urmirirea tasirii probelor precum si a evolufiei in timp a acestora, sub efectal inezretrilor
axiale verticale, aplicate in trepte. Masurarea deformafillor, sub inerearen constants, se face
pe epravete cilindrice, en deformafii laterale nule gi cu drenato pe fetele inferioare si superioare.
3 APARATURA
ia oniigmotra fig. 1) compus din :plack de bat (1) previaatt.cu un stuf 2) la care se poate
racorda o pilnie (10); piatri poroastfiltranti (2) eu fefele plane ; locas (3) in care se introduce
stanja cilindried cu epruveta de incereat (P); piston de ineireare (4) previizut cu o placid
filtranté (5); clopot de ghidare (6) a pistonului, prevarut cu o pilnie (11), fixat pe placa sport
(7) prin trel guruburi de presiune (8), care asigurs totodata siringerea otangi pe placa de baz’ (1)
prin intermediul unei garnituri de eaueiue (14); inel opritor (12) de stringere imnpotriva, umilirit
epruvetel ; comparator (13) eu precizie de minimum 0,01 mm.
Eloborat de = JAprobat de:
INSTITUTUL CENTRAL DE CeRCETARE, | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | B&t# Intririi te. vigoare:
‘PROIECTARE $1 DIRECTIVARE IN Bd, Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1989-09-01
‘CONSTRUCT ~ tnstitutul de Cercetari in ‘Telex 11312 CNST
Construcfil $i Economia ConstructorSTAS 8942/1-89 aie
incit,
Ia mi
late)
4a
44
cain
ascufit), in jurul stanfei, pe adine
vertical, pink,
Placa de baz (1), placa suport (7), pistonul de incircare (4), clopotul de ghidare (6),
sint confecfionate din ofel inoxidabil.
Stanfa cilindriek se reeomanda si aibi diametrul de 70 mm si inilfimea de circa 20 mm,
QBSERVATIE ~ Sint admise si alte tipurl de edometre sau ale eAror stante cilindrice au diametnul de minim
2,5 ori indlfimes, eu condifia ca ta prezentarea Fezultalelor st se precizeze tipi de aparat utiizat
joc fay’ de Mieagul plicii de baz (1) si clopotul de
Stanta cilindries trebuie st nu ail
ghidare (6), si permits pitrunderea usoaré a pistomului (4) si si aib& grosimea peretelui astfel
sii nu permith deformarea, iar suprafata peretelui interior si fie slefuit’ pentru reducerea
inimum a frecérilor. Stanja cilindrie’ trebuie sk fie provizuti eu eufit si guler prelungitor.
— Dispozitiv de inedrcare avind clasa de precizie de minimum trei si care sii asigure
menfinerea_presiunii constante in timp.
— Set de lesturi care trebuie si permita obfinerea umitoarelor presiuni unitare (cumu-
+105 205 505 100; 200; 300; 500 si 1000 KPa,
opservarit
2 alcasun speciale, a slittarca protetantul, pot falizate estar case st asguce presun uitare tk
fvediare in funcie de tcdrearea dAts de constrvofle, pind la sarina waxing ans Ge apa
3 'Se'tdmte uloarea 91 a seturlor de estar din gotarea parateor In uz eare permit binsrea.crmdtosreler
Dresant unitare (eumutate) "13! 20; 52; 104 204; 4e47 1014 9t 2084 KPa
= Balanfi tehnici.
“ Btuvi. termoregiabili pentru temperatura de 105° 0.
— Exsicator cu clorur’ de caleiu sau alta substangi deshidratanta.
— Ceas de laborator.
— Bticle de ceas.
= Cufite de laborator si cufite cu lamé lat si tigul drept.
— Presi pentru seos probele din stujuri.
4 PREGATIRBA PROBELOR
Epruyetele se confectioneazi din probe netulburate de pimint, revoltate sub forma de
monolifi sau carote in stujuri, precum si din probe preparate in laborator.
Epruvetele se extrag din monolifi astfel
— se inlitur paratina de pe suprataja superioar‘i a movolitului agezat in aceeasi pozifie
strat, so niveleazi suprafafa tmonolitului gi se agazi pe ea stanfa eilindric’, echipats cu
gulerul si cufitul prelungitor ;
— se incepe dectiparea epruvetei din masa monolitului (eu un eufit de laborator bine
ea de 4...5 mm;
— so apa ufor #tanfa eilindriely avind grit on tot timpul a sie menfinut m posite
umplerea complet a ei si parfiali a guleralui;
‘se desprinde epruveta din monolit: prin decupare treptat’.STAS 8942/1-89
4.12. Epruvetele so extrag din carote in stuturi din partea inferioari a acestora (gura stufului),
astfel :
8. Pentru paiminturi de consistent plastic-virtoasti sau tare se procedead% ca la pet.
4.1.1 cu precizarea ci pimintul este impins afari din stuf, cu presa, pe misuri ce epruveta,
itrunde in stanti. i
ee Postma paminturi de consistengS plastic-moale sau plastic consistent, epraveta so
introduce in stanf% irk o prealabilii decupare, procedindu-se astfel :
se niveleazi partea frontal’ a carofei impinsi putin afari din stuf, cu presa 3
_,¢ asand, eit mal centrat, stanja cilindries echipald eu guler si cufit prelungitor pe
faja frontaki a earotel gi se infige in aceasta pe o distanga de 3... 5 mm; a
Hone lmplage carota eiajutoral presbi pial In Umpleren complott a gtanfol gi portal
a gulerului 5 ao
— Se opreste presa gi se taie epruveta eu un enfit de laborator, ascuyit, sprijinit pe
marginea superioara a stufului.
4.1.3 Probele preparate in laborator pot fi confecfionate d
~- nisip adus la 0 porozitate dati ;
— pasti de piminé saturat ;
piinint compactat.
42 Se inkturd surplusul de material din stangii, fir a se tulbura materialul, astfel :
— se asazi gtanfa pe masa de laborator sprijinindu-se pe gulerul prelungitor;
~ se scoate cufitul prelungitor dup& inliturarea piimintului in contact en el, prin mig-
i ineete de rotire. Se indepirteaz’ surplusul de material, eu un eujit de laborator bine ascutit,
du-se de jur imprejur de la margine spre centru. Se niveleazi materialul din stant prin
taiere, nu prin rizuire, eu un cufit cu lame lati i thigul drept, eare se fine tot timpul opera-
tick sprijinit pe stangii si usor inclinat fat de orizontala ; :
— epruveta se agazii cu fata nivelati pe o suprafagii plank curati (sticl’, marmurt,
metal) si se indepixteazi gulerul prelungitor nivelind cea de a doua fap ca si pe cealalti.
4.3 Se cintreste epruveta impreund ou gtanja gi se notearK valoarea intr-un tabel (exem-
pliticativ, in tabelul 1 din anexd).
5 MODUL DE LUCRU
5.1 Pregiitirea aparaturit
51-1 Aparatura (edometrul si dispozitival de ineireare) se instaleaz in positie orizontalt
in loouri ferite de vibrafii.
Se echilibreaeh dispozitivul de incdrcare gi se regleazi jugul acestuia, punind in locagul
edometrutuo pastili metalied ou inden identicd cu Cea a epravetelon: Beniva evitarea mode
Aedti orizontalitiii plnghiei de multiplicare in timpal tasiril epravetel, jugul se regleazi astfel
incit pirghia lui si fie inclinat in sus, cu aproximativ 5° fafa de orizontali.
Se verificd stanfele cilindrico sii nu fie deformate sisiipitrunds usor in Hicagul edometrului
Ppermifind totodati trecerea liber’ a pistonului.
Se verified. functionarea normals @ comparatorului (acul indicator trebuie si nu se
impiedice gi s& revin’, intotdeauna la zero).
5.1.2 In funefie de incercare, aparatura se pregiiteste special astfel :
a, Incercarea de comprestune
— Pietrele poroase filfrante so usuct la aer, in cazul epruvetelor cu wmiditate natural
51 se satureazi eu api, in eazul epruvetelor extrase de sub nivelul hidrostatic sau a color care
Vor fi sub nivel de api constant prin schimbarea condftiilor hidrogeologice.
b. Incercarea de consolidare
— Se satureazi ou apii pietrele poroase filtrante.
~ Se monteazit pilnia (10) de la placa de baz (1).
‘Trebuie si se ia misuri pentru evitarea pierderii de api din epruvete (montarea garniturii
e (14) gi ungerea cu vaseling a tijei pistonului).
Bieetuarea determiniirii
1 Incercarea de compresiune
,meercatea se executi pe epruvete cu umiditate natural, sau imersate in tot timpul
dcterminarii (epruvetele care vor fi sub nivel de apa constant), $i eu aparatul pregitit ea la
pet. 5.
'e introduce in edometru stanfa eilindried cu epruveta do incercat, procedindu-se astfel :
se ajazi un dise de hirtio de filtru pe piatra poroast filtranta
: Se agazi stanfa cu epruveta de incereat in aga fel ca epruveta si se sprijine, prin
intermediul hirtiel de filtru, pe piatra poroasi filtranta ;
~ Se asazth peste epruvetd un alt disc de hirtie de filtra;
[Se monteazit elopotul de ghidare o dati cu pistonul de ineareare, menginut in pozific
~ Se string piulijele de fixare gi se di drumul pistonului care trebuie si cadi liber in
stag,