Invelisul gazos care incojoara Pamantul fara o limita superioara precisa , trecand treptat in spatiul interplanetar , se numeste atmosfera.

Masa acesteia reprezinta 0,000001 din masa globului pamantesc, si densitatea sa scade cu cresterea altitudinii. Compozitia atmosferei se modifica de asemenea cu altitudinea.Amestecul de gaze ce formeaza atmosfera se numeste aer. Compozitia aerului nu este aceasi in orice loc de pe Pamant.Aceasta variaza de la o zi la alta si de la un loc la altul.Este deosebit de important ca aceasta compozitie a aerului sa ramana relativ constanta, fapt ce realizeaza prin intermadiul circuiotelor diferitelor elemente .

Milioane de ani, datorita acestor cicluri , compozitia aerului atmosferic a ramas practic constanta, dar in ultimii 150 de ani, ca urmare a diferitelor tipuri de activitati umane, in principal industriale, in aerul atmosferic au aparut substante daunatoare vietii. Fenomenul este cunoscut sub numele de POLUARE. Poluarea aerului consta in modificarea compozitiei sale,datorita impurificarii cu substante straine care au efecte daunatoare asupra plantelor si animalelor.

Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie , se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intrun mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul: excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elemente importante. Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca rezidurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase-asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremi. Poluarea are diferite cauze si efecte pe uscat, in rauri si mari si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care sa mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea globala,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa ce la sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Aerul este un amestec format din azot,oxigen si gaze:dioxide de carbon,ozon,gaze rare,amonic precum si pulberi,germeni,vapori de apa. Oxigenul Se afla in aer in proportie de 20,95%.Sun 10% oxigen in aer,viata devine imposibila.Procentul de oxigen scade cu inaltimea si cu reducerea presiunii atmosferice.

Acest gaz este esential pentru viata.Plantele si animalele,prin respiratie celulara,absorb oxigen din aer si elimina dioxid de carbon. Plantele preiau dioxid de carbon din aer si elimina oxigen. Aceste procese determina o concentratie constanta de dioxid de carbon in atmosfera. Dar in fiecare an in atmosfera patrund 5000 milioane de dioxid de carbon,prin arderea diferitilor combustibili in: centrale termice, diferite uzine, automobile etc. In acelasi timp, o parte din padurile care absorb dioxidul de carbon a fost distruse. Dioxidul de carbon format este absorbit partial de apa ocenelor. Cantitatea ramasa in atmosfera este considerabila si contribuie, alaturi de alte gaze , la efectul de sera , care consta in absortia radiatiilor emise de sol de catre moleculele unor gaze, fapt ce conduce la shimbari climaterice care vor afecta conditiile de viata pe Pamant,respectiv cresterea marilor si oceanelor, prin topirea calotei glaciare.

MONOXIDUL DE CARBON Cand arderea combustibililor fosili are loc in prezenta unei cantitati insuficiente de aer dioxidul de carbon se formeaza oxidul de carbon. Acest gaz este incolor,inodor,insipid.Monoxidul de carbon este deosebit de toxic, chiar si in cantitati mici:daca este inspirat, reactioneaza cu hemoglobina din sange, impiedicand-o sa transporte oxigenul catre celule corpului. DIOXIDUL DE SULF Carbuni, petrolul si gazele naturale contin si compusi ai sulfului.Prin aredera acestora se formeaza dioxid de sulf.Acest gaz ataca plamanii, producand astm.Prin dizolvarea dioxidului de sulf in apa de ploaie,se formeaza ploile acide,care afecteaza constructiile, plantele si omoara pestii si alte organisme active. OXIZII DE AZOT Acesti oxizi se formeaza indirect,prin arderea combustibililor fosili.In motoare si in termocentrale aerul atinge temperaturi mari, la care azotul si oxigenul reactioneaza,formand oxizii de azot. Acesti oxizi-ca si dioxidul de sulf-ataca plamanii si produc ploi acide;contribuie de asemenea la efectul de sera.

OZONUL Apare, de asemenea, in procesul de ardere a combustibililir fosili.Mai formeaza in zilele calduroase,cand,sub actiunea razelor solare, oxizii de azot reactioneaza cu hidrocarburile din gazele de esapament ale autovehiculelor. In straturile superioare ale atmosferei, ozonul ne protejaza de efectele radiatiilor ultraviolete, dar in straturile inferioare are o actiune daunatoare asupra ochilor, nasului, plamanilor. Pe langa produsele gazoase,inprocesul de ardere a pulberilor de carbune si a petrolului rezulta si particule solide fine de carbune si plumb, care,de asemenea,au efecte nefaste pentru animale,plante si oameni.

Sratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor chlorinate, fluorinate (freoni) in flacoanele cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon. Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon.

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata Pamantului. Fara aceasta, pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul Pamant devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.Oamenii de stiinta sunt de parere ce aceasta crestere de temperature va continua, si dupa toate asteptarile, pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade Celsius.

Smogul este o poluarea local intens de obicei blocat datorit unei inversiuni termice. Inaintea inventrii automobilului, majoritatea smogului provenea datorit arderii crbunelui i era att de grav nct n secolul XIX, la Londra luminile erau aprinse pe la amiaz deoarece smogul ntuneca cerul. Arderea combustibililor din motoarele automobilelor este principala surs de poluare din majoritatea regiunilor de azi. In prezena luminii solare oxizii de nitrogen i compuii organici volatili reacioneaz n atmosfer producnd smog fotochimic. Smogul conine ozon, o form a oxigenului alctuit din molecule de trei atomi de oxigen, spre deosebire de forma normal de doi atomi. Ozonul din atmosfera inferioar este otrav distruge vegetaia, omoar copacii, irit esuturile plmnilor i deterioreaz cauciucul. Oamenii de tiin msoar cantitatea de ozon din smog pentru a determina ct de duntor este acesta. Cnd nivelul ozonului este mare, ali poluani precum monoxidul de carbon sunt de asemenea prezenti n cantiti mari.

In prezena umiditii atmosferice, dioxidul de sulf i oxizii de nitrogen se transform n acid pur plutind n atmosfer. Aceti acizi din aer duneaz plmnilor i atac orice este fcut din marmur, piatr sau metal. In oraele din lume acizii din smog erodeaz artefacte preioase. Oxizii de nitrogen i dioxidul de sulf polueaz locurile de la mari distane de unde sunt eliberate n aer. Purtate de vnturi n troposfer, ele pot ajunge la distane mari unde cad sub form de acizii, de obicei ploi sau ninsori. Asemenea precipitaii acide ard frunzele plantelor i fac lacurile prea acide pentru a susine petii i alte vieuitoare. Datorit controalelor polurii mai bune i folosirea mai sczut a crbunelui, smogul de azi nu mai este aa de ucigtor. Oricum sub condiii meteorologice adverse, eliberrile accidentale de substane toxice pot fi la fel de dezastruoase.

Smogul

Masuri pentru diminuarea actiunii poluante a gazelor produse prin arderea combustibililor fosili: -tevile de esapament ale automobilelor sunt prevazute cu convertoare catalitice,care transforma gazele poluante in produsii nedaunatori; -toate masinile vor functiona cu carburanti fara plumb; -carbuni vor fi prelucrati inainte de a fi utilizati la incalzirea locuintelor; -noile termocentrale sunt prevazute cu dispozitive pentru retinerea dioxidului de sulf. Pe plan international s-au luat urmatoarele masuri: -Uniunea Europeana a dat dispozitie ca, pana in anul 2003,toate centralele din Europa sa reduca cu 60% emisia de dioxid de carbon;

http://www.referatele.com http://www.referate10.ro http://referate.unica.ro http://referatul.net