Zimbrul (Bison bonasus) este o specie de bizon care se găsește în Europa.

Animalul a fost descris prima

dată în literatura științifică de Carl Linné în 1758. În 1996 a fost clasificat ca specie în pericol.

Cuprins

1 Caracteristici

2 Zone de habitat

2.1 În România

2.2 În Republica Moldova

2.3 Distribuție pe țări

3 Clasificare

4 Trivia

5 Referințe

6 Legături externe

Caracteristici

Zimbri în rezervația Vânători, Neamț

Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Un zimbru are o lungime de 2,9 - 3 metri și o
înălțime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg. Este mai înalt, dar mai puțin masiv decât ruda sa
apropiată bizonul american. De asemenea are păr mai scurt decât acesta.

Zimbrii sunt pe cale de dispariție. Zimbrii trăiesc în păduri, având foarte puțini dușmani naturali; există
doar câteva relatări din secolul al XIX-lea încoace despre atacuri din partea lupilor și urșilor. Zimbrul este
erbivor.

Zimbrii trăiesc 28 de ani în captivitate, dar în sălbăticie trăiesc mai puțin. Pot avea pui la vârste între 4 și
20 de ani la femele și între 6 și 12 ani la masculi. Teritoriul zimbrilor poate ocupa și 200 km², iar unele
turme preferă pajiștile și poienile din pădure.
Zone de habitat

În Europa de Vest, zimbrii au dispărut încă din secolul al XI-lea, mai puțin în Ardennes unde au rezistat
până în secolul al XIV-lea.

Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. În estul Europei, zimbrii erau
proprietatea regilor poloni, lituanieni și țarilor ruși. Regele Sigismund I al Poloniei a instituit pedeapsa cu
moartea pentru braconarea zimbrilor în anii 1500. Ultimul zimbru în sălbăticie a fost ucis în Polonia în
1919, iar din lume în 1927, în Caucaz.

În 1927 mai puțin de 50 de zimbri mai rămăseseră în lume, toți în grădini zoologice, ultimii zimbri în
sălbăticie fiind uciși de braconieri după Primul Război Mondial.

Zimbrii au fost reintroduși cu succes în sălbăticie începând cu 1951. Se găsesc în zone protejate din
păduri din Polonia, Belarus și Republica Moldova, turme existând și în Lituania, Ucraina, Rusia și
Kîrgîzstan, iar grădini zoologice din 30 de țări au exemplare din acest animal.

În 2000, specia număra 3.600 de exemplare cu un grad mare de consangvinitate, toate fiind
descendente din doar 12 indivizi. Din acest motiv zimbrii actuali au o diversitate genetică limitată, fiind
foarte vulnerabili la boli.

În România

În România, zimbrii pot fi admirați în Rezervația Dragoș-Vodă de la Vânători Neamț, în Rezervația Neagra
de la Bucșani, Dâmbovița (cea mai mare rezervație din România ca număr de exemplare [2]), în
rezervația Valea zimbrilor din Vama Buzăului, Brașov, la Hațeg - Slivuț, la Grădina Zoologică din
Târgoviște, două exemplare la Grădina Zoologică din Reșița, două exemplare la Grădina Zoologică din
Bârlad[necesită citare] și două exemplare la Grădina Zoologică din Hunedoara. Zimbrii au fost re-
introduși în România în anul 1958, când primele două exemplare de animale au fost aduse din Polonia și
ținute într-o rezervație din Hațeg.[3] Ideea zimbrilor în libertate, pe teritoriul României, s-a născut abia
în 1999, printr-un program susținut de Banca Mondială și Uniunea Europeană.[3]
În 2003 au fost aduși 15 zimbri din vestul Europei, pentru care a fost amenajat un țarc cu o suprafață de
180 de hectare.[3] În acest loc, zimbrii trăiesc în semi-libertate.[3]

În data de 21 martie 2012 au fost eliberați 5 zimbri din Parcul Național Dragoș Vodă, ei sunt monitorizați
în permanență.

https://life-bison.com/life-bison/?lang=ro

Zimbri liberi în Carpații Meridionali, prin inițiativa WWF România și Rewilding Europe, cu sprijinul
comunităților locale și Uniunii Europene prin programul LIFE.

Prin inițiativa WWF România și Rewilding Europe[4], împreună cu sprijinul comunităților locale[5],
începând cu anul 2014, în Munții Țarcu (pe raza comunei Armeniș, județul Caraș-Severin) au fost
reintroduse mai multe exemplare din această specie (17 mai 2014 au fost reintroduse 17 exemplare, 12
iunie 2015, 14 exemplare) În 11 iunie 2016 încă 10 exemplare au fost transportate din rezervații și
centre de reproducere, urmând ca în fiecare an să mai ajungă în Munții Țarcu alte exemplare din
Germania, Suedia, Italia, Elveția, Polonia și România.

Acum sunt peste 70 de zimbri în libertate, cea mai mare populație de zimbri pe care România a avut-o în
200 de ani[6], acest lucru este posibil prin sprijinul Programului LIFE al Uniunii Europene a proiectului
LIFE Bison[7] coordonat de Rewilding Europe[8] și WWF-România[9] cu ajutorul comunităților locale și
instituțiilor statului.

Scopul proiectului este de a avea o populație viabilă care să ajute la creșterea biodiversității și să sprijine
dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale prin ecoturism[10].

Începând cu anul 2019 Fundația Conservation Carpathia a demarat un program de reintroducere a

zimbrului în Munții Făgăraș. La început au fost aduși din Germania un număr de patru zimbri, iar la
finalul anului au fost aduși alți nouă zimbri de proveniență poloneză. Fundația își propune ca treptat să
creeze o populație stabilă de 30 de zimbri în zona inițială.[11][12]

Cele 4 exemplare aduse în Munții Făgăraș vor fi găzduite într-un țarc de aclimatizare situat în zona
lacului Pecineagu, începând cu luna noiembrie 2019, urmând să fie eliberați în sălbăticie în primăvara
anului 2020, la distanțe de 20-30 km de localități.
În Republica Moldova

Zimbri în rezervația științifică Pădurea Domnească

Conform savanților, zimbrul ar fi existat în Moldova acum 300 de ani, iar la începutul secolului al XIX-lea,
acesta ar fi dispărut.[13] În anul 2005, în baza unui acord interstatal dintre conducerea Republicii
Moldova și cea a Republicii Polone, s-a convenit de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova. Drept
urmare, în data de 19 august 2005 în rezervația naturală Pădurea Domnească au fost aduși 3 zimbri (un
mascul și două femele) din 2 rezervații diferite din Polonia.[14] Spre sfârșitul anului 2013, populația de
zimbri din rezervația Pădurea Domnească a ajuns în număr de șase. În rezervație zimbrii sunt ținuți într-
un țarc cu o suprafață de 32 de hectare, care poate găzdui până la 18 exemplare.[15]

Distribuție pe țări

Belarus: 1428 de indivizi în 2016.[16]

Bulgaria: 150 de indivizi.

Cehia: 106 indivizi.[17]

Danemarca: 27 de indivizi în 2012.[18]

Elveția: 5 indivizi în 2019.[19]

Franța: 50 de indivizi în 2015.

Germania: 13 indivizi în 2015.

Lituania: 214 indivizi în 2017.

Republica Moldova: 6 indivizi în 2013.

Polonia: 1900 de indivizi în 2019.[20]

România: 113 indivizi în 2020.

Rusia: 461 de indivizi. [21]

Slovacia: 180-200 de indivizi în 2013.

Spania: 100 de indivizi în 2018.[22]

Țările de Jos: 42 de indivizi în 2017.

Ucraina: 240 de indivizi.

Clasificare

Au existat trei subspecii de zimbri:

Bison bonasus bonasus (Linneus, 1758) - cel actual

Bison bonasus hungarorum - dispărut

Bison bonasus caucasicus - dispărut, deși un individ a fost printre cei 12 strămoși ai turmelor actuale.

Turmele moderne sunt ținute în două linii de sânge:

una care conține doar Bison bonasus bonasus (descendenți ai doar 7 animale)

una care conține toți cei 12 strămoși, inclusiv un taur de Bison bonasus caucasicus.

Trivia

Chiar dacă sunt asemănători ca aspect, zimbrii nu sunt aceeași specie cu bourii, simbolul Moldovei fiind
bourul și nu zimbrul.

Zimbrul este simbolul național al Belarusului.

Referințe

^ Olech, W. (IUCN SSC Bison Specialist Group) (2008). Bison bonasus. În: IUCN 2008. Lista roșie a
speciiilor periclitate IUCN. Descărcat pe 14 January 2009.

^ Biodiversitatea. Flora și fauna sălbatică

^ a b c d „Uriașii din Carpați”. romanialibera.ro. 25 iulie 2011. Accesat în 5 august 2011.

^ Rewilding Europe. „Rewilding bison in the Southern Carpathians”. Accesat în 9 d.Hr..

^ WWF România. „Coexistența cu zimbrii”. Accesat în 19 noiembrie 2020.

^ Magradean, Vasile (7 d.Hr.). „8 zimbri se alatura celei mai mari populatii de zimbri liberi din Romania”.
Mediafax. Accesat în 19 noiembrie 2020.

^ WWF România. [www.life-bison.com „Proiectul de resălbăticire a zimbrilor din Carpații Meridionali

prin inițiativa WWF România și Rewilding Europe”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Accesat în 19
noiembrie 2020.
^ Rewilding Europe. „Rewilding Southern Carpathians”. Accesat în 10 septembrie 2020.

^ WWF România. [www.wwf.ro/specii/zimbru „Resălbăticirea zimbrilor în Munții Țarcu”] Verificați

valoarea |url= (ajutor). Accesat în 9 d.Hr..

^ WWF România. „WeWilder primul campus de co-working in natura din Romania”. Accesat în 19
noiembrie 2020.

^ https://www.carpathia.org/ro/muntii-fagaras-devin-acasa-pentru-zimbri/

^ https://www.cotidianulagricol.ro/muntii-fagaras-devin-acasa-pentru-zimbrii-din-germania-si-polonia/

^ REPORTAJ: Zimbrii din Moldova, cu pașapoarte europene și nume poloneze

^ Rezervația Naturală Pădurea Domnească

^ Schimb de zimbri la "Pădurea Domnească"

^ „В Беларуси подсчитали количество зубров”. greenbelarus.info (în rusă). 10 martie 2016.

^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite
eurowildlife

^ „Denmark's Bornholm island gets rare bison from Poland”. BBC News. 7 iunie 2012. Accesat în 8 iunie
2012.

^ „Cinq bisons sont arrivés dans la forêt de Suchy”.

^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite
żubryonline

^ Morris, Desmond (5 mai 2015). Bison. Reaktion Books. ISBN 9781780234571.

^ „Segovia recibe nueve bisontes europeos para evitar su extinción”. 20 Minutos. 20 aprilie 2018.
Accesat în 24 septembrie 2019.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Zimbru

Wikispecies

Wikispecies conține informații legate de European bison

Media despre Zimbru la ARKive

POZE ZIMBRARIA NEAGRA-BUCSANI DAMBOVITA

Rezervația de zimbri din Hațeg

Prezentarea zimbrului de pe site-ul Parcului Natural Vânători, Neamț

Zimbrul, 19 decembrie 2005, Costin Anghel, Mihai Stirbu, Jurnalul Național

Ping-pong cu zimbrii de la Hațeg, 25 iulie 2008, Carmen Dragomir, Diana Rotaru, Jurnalul Național

Regele salbaticiunilor se intoarce in Carpati, 28 februarie 2005, Doru Cobuz, Jurnalul Național

Zimbri de România, 6 decembrie 2008, Jurnalul Național

Proiectul de resălbăticire a zimbrilor în Munții Țarcu

Conviețuirea cu zimbrii din Măgura Zimbrilor

Destinația ecoturistică Măgura Zimbrilor

Categorii: Specii în stare vulnerabilăBovinae

Meniu de navigare

Nu sunteți autentificat

Discuții

Contribuții

Creare cont

Autentificare

ArticolDiscuție

LecturăModificareModificare sursăIstoricCăutare

Căutare în Wikipedia

Pagina principală

Schimbări recente

Cafenea

Articol aleatoriu

Facebook

Participare
Cum încep pe Wikipedia

Ajutor

Portaluri tematice

Articole cerute

Donații

Trusa de unelte

Ce trimite aici

Modificări corelate

Trimite fișier

Pagini speciale

Navigare în istoric

Informații despre pagină

Citează acest articol

Element Wikidata

Tipărire/exportare

Creare carte

Descarcă PDF

Versiune de tipărit

În alte proiecte

Wikimedia Commons

Wikispecii

În alte limbi

Български

Deutsch
Ελληνικά

English

Español

Français

Magyar

Српски / srpski

Türkçe

Încă 75

Modifică legăturile

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 19 noiembrie 2020, ora 15:50.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze su