ȚESUTURI CONDUCĂTOARE

LP 7 Histologie vegetală și animală

ASPECTE GENERALE

 asigură circulația sevei

 prezente la cormofite
 alcătuite din elemente conducătoare prozenchimatice, parenchim longitiudinal,
fibre (mai ales în structura secundară a org. axiale - țesuturi de susținere)
 origine primară (procambiu) sau secundară (cambiu)
 după seva condusă: lemnos și liberian
 ȚESUTUL LEMNOS
 lemn/hadrom/xilem
 asigură circuția ascendentă a sevei brute (apă+săruri minerale) din sol
 ord. de formare: protoxilem (elem. diferențiate înainte de terminarea creșterii org. axiale; pereți
mai subțiri, slab lignificați)
 metaxilem (elem. incapabile de alungire ulterioară, pereți mai îngroșați, puternic lignificați)
LEMN PRIMAR ȘI SECUNDAR
= ELEM. CONDUCĂTOARE, PROZENCHIMATICE, LUNGI, PRISMATICE SAU CILINDRICE, MOARTE LA
MATURITATE, CU PEREȚI PUȚIN SAU MODERAT ÎNGROȘAȚI ȘI LIGNIFICAȚI

 Traheidele – elem. unicelulare, capete ascuțite/rotunijte, șiruri lungi. vase închise/imperfecte.

pereți mai puțin – vase inelate/spiralate, sau mai puternic îngroșați – vase
scalariforme/punctate/punctuații areolate cu torus). (ferigi, gimnosperme, angiosperme primitive,
plante parazite, acvatice)
 Traheile – articule vasculare/vase sens restrâns. Tuburi continue, celule lungi &largi suprapuse, fără
pereți transversali. vase deschise/perfecte. reticulate/punctate (cu punctuații areolate fără torus).
capete drepte/oblice, contur poligonal/circular. când cavitatea e plină cu tile nu mai au rol de
conducere, doar de susținere – duramen/inima lemnului.
 Tila = expansiune veziculoasă, a unei celule de parenchim lemnos, formată în ca lemnos secundar.
 Celulele de parenchim lemnos (longitudinal) – vii, ușor alungite, punctuații simple, pereți subțiri,
celulozici (rădăcină/tulpină cu struc. primară) sau îngroșați, lignificați (rădăcină/tulpină cu struc.
secundară). Rol în depozitare, conducere, susținere, formarea tilelor.
 Lemn secundar – are în + elem. sclerenchimatice care formează libriformul.
 ȚESUTUL LIBERIAN
 liber/leptom/floem
 asigură circulația (în general descentent) sevei elaborate (sol. substanțe organice) de la țesutul
clorofilian
 după ord. de formare: protofloem și metafloem
Elem. ale țesuturilor
protectoare și conducătoare
secundare în tulpina de Tilia
tomentosa.
a- suber; b – celule de
parenchim; c – fibre liberiene; d
– parenchim liberian; e – articul
de tub ciuruit; f – articule de
vase/trahei; g – traheide; h –
elem. de libriform; i –
parenchim lemnos
 LIBER PRIMAR ȘI SECUNDAR

 Tuburi ciuruite – articule unicelulare, prismatic-alungite, dispuse cap la cap, între care se formează plăci
ciuruite (peretele comun) – orizontal/oblic, perforat, rar au câmpuri ciuruite pereții laterali (la conifere).
Articulele sunt celule vii, au contur circular/poligonal, vacuolă mare centrală, citoplasmă parietală, fără
nucleu la maturitate.
 Plăci ciuruite, 2 tipuri:
simple – tip Cucurbita, la plante ierboase, alternează porțiuni din perete cu perforații
compuse – tip Vitis, la plante lemnoase, alternează porțiuni din perete cu plăci ciuruite simple, peste care
iarna se depun dopuri de caloză
 Celule anexe – la angiosperme, vizibil mai scurte, mai strâmte decât articulele, citoplasmă bogată în
organite, nucleu mare, vacuole mici. Celule anexe nucleate + tuburi ciuruite anucleate = complex structural și
funcțional unic, unitatea de bază a țes. liberian.
 Celule de parenchim liberian (Longitudinal) – vii, puțin alungite, pereți celulozici, conțin amidon, protide,
lipide; rar la monocotiledonate; au rol de depozitare și conducere.
 Liberul secundar – în +, elemente sclerenchimatice, și cantitate mare de parenchim liberian amilifer.
 VASE DE LEMN ȘI LIBER

 la tulpina de bostan (Cucurbita pepo):

vase de lemn inelate, spiralate, strâmte, reticulate și punctate mai largi, din loc în loc cu celule de
parenchim lemnos, la tulpina cu structură secundară + fibre de sclerenchim
vase de liber – tuburi ciuruite lungi, cu placă orizontală simplă, celule anexe vizbil mai scurte și
mai strâmte, din loc în loc celule de parenchim liberian amilifer
 la vița de vie ( Vitis vinifera):
 tuburi ciuruite strâmte, cu palcă oblică, mutiplă, celule anexe relativ lungi, din lco în loc
parenchim liberian amilifer
 la rizomul de ferigă ( Pteridium aquilinum):
 vase de lemn sclarariforme - vase prismatice lungi, barele îngroșate mult mai groase decât
spațiile neîngroșate dintre ele, din lco în lco celule de parenchim lemnos amilifer, mai scurte și cu
pereți subțiri.
Placă ciuruită multiplă la
Vitis vinifera. secț. long.

Vas de lemn cu îngroșări

scalariforme la Pteridium
aquilinum
 FACICULE CONDUCĂTOARE
 vasele sunt grupate în mănunchiuri – fascicule conducătoare
 intră în alcătuirea cilindrului central (stel)
 în rădăcină sunt simple, alternând liber și lemn, toate având elemente cu dezvoltare centripetă
 în tulpină, frunze, piese florale, semințe, fructe, fascicule mixte, libero-lemnoase, adesea tip
colateral, rar concentric
 în tulpină liber spre exterior, lemn spre interior; în frunză liber spre fața inferioară, lemn spre cea
superioară. În ambele lemn cu dezvoltare centrifugă și liber cu dezvolare centripetă
 FASCICULE COLATERALE

 la gimnosperme și dicotiledonate – fascicule de tip colateral deschis, cu rest de procambiu

între liber și lemn, care se transformă în cambiu la trecerea spre structură secundară
 la unele dicotiledonate, fascicule de tip bicolateral, cu lemn încadrat de 2 zone de liber
(extern și intern)
 la monocotiledonate, tip colateral închis, fără procambiu între lemn și liber
 FASCICULE CONCENTRICE

 În rizomii multor ferigi – fasc. de tip hadrocentric (lemn înconjurat de liber)

 În rizomii multor monocotiledonate – fasc. de tip leptocentric (liber înconjurat de lemn)
 La gimnosperme și majoritatea dicotiledonatelor – în tulpină, dispoziție pe un cerc
 la tulpina de monocotiledonate pe 2-3 cercuri (rar 1)
 rar fasc. dispersate dezordonat în parenchim fundamental (porumb, trestie de zahăr)
 fasc. colaterale deschise (Trifolium pratense), fasc. colateral închis (Zea mays), fasc.
bicolateral deschis (Cucurbita pepo), fasc. concentric hadrocentric (Pteridium aquilinum), fasc.
concentric leptocentric (Convallaria majalis)
Fasc. colateral deschis la Trifolium pratense end – endodermă; fb scl – fibred e sclerenchim; tc- tub
ep – epidermă; par. cort. – parenchim cortical; tc. scl. teacă ciuruit, cel. a – celulă anexă; pcb – procambiu, par lm –
sclerenchim; lb – liber, p.cb. – procambiu; lm – lemn, rz md parenchim liberdian, vs mtx – vase metaxilem imature, ptx
– raze medulare; par. md – parenchim medular – vase protoxilem
 Fasc. bicolateral deschis la
Cucurbita pepo

Fasc. colateral închis la Zea

mays
fasc. concentric hadrocentric la
Pteridium aquilium
cel cr – celule ciuruite, end –
endodermă, ep – epidermă, fasc.
hd – fascicul hadrocentric, lb –
liber, lm – lemn, par – parenchim,
per – periciclu, sc – scoarță, scl –
sclerenchim, vs – vase, mtx –
metaxilem, ptx - protoxilem

fasc. concentric leptocentric

la Convallaria majalis
cel a – celulă anexă, tc – tub
ciuruit