Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vacuolă
Centroplasma
Hormogon
Centroplasma
Cromatoplasma
Perete
celular
Nucleul interfazic – la eucariote
Pe parcursul evoluției celulei vii, nucleul a suferit un proces de organizare și perfecționare => organisme vegetale
eucariote – materialul nuclear prezintă permanent unul sau mai mulți nucleoli și anvelopă nucleară.
Forma nucleului este variată, poate suferi modificări în cursul vieții celulei, din cauza incluziunilor paraplasmei sau
din cauze patologice.
Eucariotele prezintă nucleu tipic, individualizat, cu formă, dimensiuni, poziție și număr care variază la diferite tipuri
de celule, în funcție de:
• stadiul de dezvoltare ontogenetică,
• stare fiziologică,
• gradul de evoluție,
• gradul de specializare a celulei.
Nucleul are membrană dublă (anvelopă nucleară)
Forma
Allium cepa – fragmente de
epidermă superioară (internă)
a bulbului de ceapă, colorat cu
verde de metilacetic
Celulele tinere, bogate în
citoplasmă au nucleii
sferici/aproape sferici, central
Celulele adulte au vacuola
care ocupă centrul, iar nucleii
de formă ușor lenticulară sunt
situați parietal
Forma
perișor
creștere
În perișorii absorbanți scurți, tineri,
nucleul se află la baza lor; în cei lungi,
maturi, nucleul se află aproape de vârf,
indicând rolul lui în creșterea apicală a
perișorului absorbant În celulele de Aloe, nucleul
este situat în apropierea
Celulele frunzei de Aloe prezintă îngroșării, deplasarea acestuia
îngroșări centripetale ale peretelui indicând roul lui în formarea
extern, în secțiune transversală (B) peretelui primar și secundar
Nucleul în diviziune - MITOZA
Diviziunea ecvațională/somatică/indirectă/tipică
Cuprinde 2 procese:
Cariocineza – diviziunea nucleului în 2 nuclei fii
Citocineza – diviziunea citoplasmei, a tuturor organitelor citoplasmatice și formarea peretelui
despărțitor
Cea mai răspândită formă de înmulțire a celulelor somatice
În urma aceste diviziuni rezultă 2 celule fiice diploide, fiecare având în nucleu un număr (2n) de
cromosomi, egal cu cel avut de nucleul celulei mamă
MITOZA
1. PROFAZA
Rețeaua de cromatină se organizează și dă filamente lungi, fine, răsucite – cromosomii, al căror clivaj încă nu este
vizibil. Nucleolii se dezorganizează iar anvelopa nucleară dispare. Nucleoplasma se amestecă cu citoplasma,
formând mixoplasma. Începe formarea fusului de diviziune.
2. METAFAZA
Se încheie formarea fusului de diviziune. Cromosomii sunt dispuși în planul median, formând placa ecuatorială. Ei
prezintă în lungul lor o linie întunecată, vizibilă, ce indică clivajul, astfel încât fiecare apare constituit din 2
cromatide alipite în formă de V neregulat.
3. ANAFAZA
Cromatidele alipite, din fiecare pereche a unui cromosom, se separă complet și migrează sub formă de
cromosomi fii spre polii celulari, realizând pachete de cromatide strict asemănătoare una cu alta.
4. TELOFAZA
Cromosomii astfel grupați la cei 2 poli ai celulei devin din ce în ce mai sinuoși și se transformă într-o rețea
grosieră de cromatină, înconjurată de anvelopă. La sfârșitul acestui stadiu apare o membrană intercelulară
(peretele celular) și se separă cei 2 nuclei fii. În final rezultă 2 celule fiice, fiecare cu câte un nucleu nou.
MITOZA
În profază, nr. de cromosomi este 24 (Allium cepa), deci 2n. În metafază, clivajul lor furnizează 2 x
2n cromatide. În momentul separării fiecărei cromatide, nr. lor este 2n în fiecare nucleu, deci 24
cromosomi fii (cromosomi monocromatici).
Aceasta este o diviziune ecvațională fără reducere cromosomică (absența împerecherii
cromosomilor).
Fiecare celulă rămâne diploidă.
Interfază Profază Metafază Anafază Telofază
STADIILE MEIOZEI
Profaza 2
Metafaza 2
Telofaza 2 Anafaza 2
Mitoza Meioza Nuclei fii
II
Nuclei
fii
2 celule
diploide
Replicarea
ADN
Mitoza Interfaza
Meioza I
Cromosomi Meioza II
omologi
Anafaza I
Metafaza I
(separarea
omologilor)