ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

CURS 3

MITOZA – MEIOZA

Diviziunea celulară:
Asigură desfăşurarea unor procese esenţiale pentru supravieţuirea sistemelor biologice:
creşterea şi dezvoltarea organismelor, regenerarea părţilor distruse , apărarea organismului
prin procese imunologice, hematopoieză, astfel că viaţa apare din acest punct de vedere, ca un
echilibru dinamic între diviziunea celulară şi moartea celulară.
Toate celulele unui organism care se înmulţesc sexuat provin dintr-o celulă ou ( zigotul ).
Viaţa unei celule cuprinsă în intervalul de timp de la formarea ei prin diviziune până la
generarea de noi celule fiice, se numeşte ciclu celular. Ciclul celular cuprinde două etape:
interfaza şi diviziunea.
Interfaza reprezintă 90% din ciclul celular. În această etapă, cromatina nucleară este
distribuită sub forma de reţea în interiorul nucleului. Această etapă cuprinde doua subetape:
- G1 - perioada presintetică: are o durată variabilă după tipul celular, ocupând 25-50 % din
interfază. Ea este de scurtă durată la mamifere (4-10 ore), şi mai scurtă, chiar absentă la
celulele canceroase. În timpul acestei faze, cantitatea de ADN caracteristică speciei,
corespunzând la 2n cromozomi ai celulelor somatice, rămâne constantă. Fiecare cromozom
monocromatidic cu diametrul de 25 µm, este format dintr-o moleculă de ADN dublu catenară,
combinată cu proteine histonice. Sinteza de ARN se realizează plecând de la eucromatină, ceea
ce arată că această producere de ARN nu necesită în mod obligatoriu o replicare a ADN-ului,
care va avea loc în faza urmatoare;
- S - perioada de sinteză: are o durată constantă de 5-8 ore şi ocupă 35-40% din interfază. În
această fază are loc replicarea moleculelor de ADN (dublarea), cromozomii devenind
bicromatidici. Replicarea AND-ului are loc dupa modelul semiconservativ, în care fiecare
moleculă rezultată este alcatuită dintr-o catenă nouă şi o catenă veche ce a constituit matriţa
pentru formarea pe bază de complementaritate a catenei noi;
- G2 - perioada premitotică: are o durată de 3-5 ore şi începe după ce s-a terminat replicarea
ADN-ului. În această subetapă , celula se pregateste pentru diviziunea propriu-zisă; are loc
sinteza fibrelor fusului de diviziune. Moleculele de ARN se sintetizeaza pe parcursul întregii
interfaze.

1
 MITOZA

Mitoza cuprinde patru faze:

1. Profaza:
- cromozomii sunt bicromatidici, dublarea lor a a vut loc in interfaza (“S”);
- nucleolul se dezorganizează;
- membrana nucleară se dezorganizează;
- cromozomii vin în contact direct cu citoplasma celulei;
- cromozomii încep să se ataseze cu ajutorul centromerului de firele fusului de diviziune;

2
 2. Metafaza:
- cromozomii sunt bicromatidici şi localizaţi în zona centrală a celulei, formând placa
metafazică;
- cromozomii ating gradul maxim de condensare, de aceea descrierea cariotipului se realizează
în această fază;

3. Anafaza:
- cromozomii suferă un proces de clivare longitudinală a centromerului, astfel încât
cromatidele surori se separă şi numărul cromozomilor se dublează, devenind cromozomi fii
monocromatidici. Fiecare cromozom-fiu este tras prin contracţia fibrelor fusului de diviziune
spre cei doi centrioli dispuşi la polii celulei, astfel încât fiecare celulă va moşteni aceeaşi
cantitate de informaţie ereditară;
4. Telofaza:
- cromozomii-fii ajung la polii celulei;
- membrana nucleară se reface;
- nucleolul se reorganizează;
- în zona ecuatorială a celulei se diferenţiază un perete despărţitor ceea ce duce la separarea
celor două celule fiice.

MEIOZA

Lb. greaca “meion” = a înjumătăţi

- are loc în organele reproducătoare, când organismul ajunge la maturitate;
- asigură injumătăţirea numărului de cromozomi, a cantităţii de ADN în celulele fiice (n -
haploide ) : spori (la plante) şi gameţi;
- refacerea complementului normal, diploid de cromozomi se va realiza ca urmare a procesului
de fecundaţie, între doi gameţi cu potenţial sexual diferit;
- se desfăşoară în aceleaşi faze ca şi mitoza, numai ca AND-ul se dublează o singură dată, iar
celula se divide de doua ori, ceea ce duce la înjumătăţirea numărului de cromozomi;
- se desfăşoară în două etape: - meioza I ( etapa reducţională );
- meioza II ( etapa evaţională );
MEIOZA I – se desfăşoara în aceleaşi faze ca şi mitoza şi este precedată de interfază, în care
are loc dublarea materialului nuclear.

1. Profaza I:
- asigură procesele de recombinare genetică;

3
- are loc dezorganizarea membranei nucleare, nucleolului, ataşarea cromozomilor de fibrele
fusului de diviziune;
- formarea bivalenţilor - aşezarea sub formă de perechi a cromozomilor omologi (cuprinde un
cromozom matern şi unul patern, care au aceleaşi dimensiuni, poziţie a centromerului, conţin
gene alele), atingerea cromatidelor acestora în unul sau mai multe puncte, formarea
chiasmelor, ruperea cromatidelor, schimbul de segmente cromozomiale (“crossing-over”);

2. Metafaza I:
- cromozomii omologi migreaza sub forma de perechi – bivalenţi - tetrade cromozomiale în
zona ecuatorială a celulei şi formează placă metafazică;
- cromozomii raman bicromatidici;

3. Anafaza I:
- cromozomii bicromatidici sunt traşi spre polii celulei;
- dintr-o pereche de cromozomi omologi, unul este deplasat spre un pol, iar celalalt spre polul
opus celulei;

4. Telofaza I:
- celulele care se formează au numarul de cromozomi reduşi la jumătate, dar cromozomii sunt
bicromatidici (adică cantitatea de material genetic nu este înjumătăţită, este la fel ca celula
mamă);

MEIOZA II – se desfăşoară în aceleaşi fază ca şi mitoza;

- este precedată de o interfaza scurtă, în care nu mai are loc dublarea cantităţii de material
genetic (ei sunt deja dublaţi din etapa anterioară);

1. Profaza II – ca la mitoza;
2. Metafaza II – cromozomii din bicromatidici devin monocromatidici;
3. Anafaza II – ca la mitoza;
3. Telofaza II- rezulta 4 celule haploide, în care numarul de cromozomi este redus la jumătate
(n).

4
5