MITOZA (DIVZIUNEA ECVAȚIONALĂ)

Ecvațio = egalitate; mitos= filament. Mitoza are loc în celulele somatice, cu păstrarea numărului
constant de cromozomi, diploid (2n), de la o generație celulară la alta. Începe din formarea oului sau
zigotului și duce la formarea de țesuturi și organe. De asemenea, are rol în reparația celulelor lezate,
înlocuirea celor bătrâne, bolnave, moarte. La organismele unicelulare duce la înmulțirea indivizilor, ex.
alge. Este utilă și pentru clonarea țesuturilor și organelor pentru transplant.
Cuprinde div. nucleului și apoi a citoplasmei și durează în mod diferit, în funcție de specie ( vezi
tabelul de la pag. 85, manual). Div. nucleului este împărțită în 4 faze: profaza (P), metafaza (M),
anafaza (A) și telofaza (T), vezi fig. 1/85 manual.
Profaza- este faza cea mai lungă , începe cu creșterea volumului nucleului și dezorganizarea
membranei nucleare și a nucleolilor. Cromozomii bicromatidici se condensează și se spiralizează,
devenind observabili la microscop; centrozomul se divide în cei doi centrioli, care migrează la polii
celulei, ei având rol în formarea fusului nuclear, cu filamente proteice contractile. Cromozomii se prind
cu centromerii de filamentele fusului și se orientează spre centrul celulei.
Metafaza- centriolii înconjurați de microtubuli radiari (asteri) se fixează la polii celulei, fusul
nuclear este pe deplin format ; cromozomii puternic condensați se dispun în centrul celulei, formând
placa metafazică , moment în care ei pot fi fotografiați pentru realizarea cariotipului speciei. La
sfârșitul metafazei, cromatidele surori se separă la nivel centromeric , rezultând cromozomii fii,
monocromatidici.
Anafaza- cromozomii monocromatidici sunt atrași spre polii celulei, fiind deplasați prin contracția
filamentelor fusului, ei fiind la jumătatea distanței dintre polii și ecuatorul celulei.
Telofaza-cromozomii monocromatidici ajunși la polii celulei mamă, se dezorganizează și iau forma
de cromatină dispersată ; se reface membrana nucleară, apar nucleolii și rezultă doi nuclei fii cu aceeași
cantitate de material genetic, ca și celula mamă.
Citochineza- diferă la plante față de animale și anume: la plante, apare o membrană primordială
(placa centrală) din care se formează lamela mijlocie comună celor două celule fiice, apoi se
sintetizează membrana celulară pentru fiecare celulă fiică.
La celula animală și umană, apare un șanț median de clivare , membrana celulară gâtuie citoplasma și
se separă celulele fiice.
Celulele canceroase sunt clone de celule modificate genetic, printr-o mutație.

TEMA:- ex. 1,2,3,4,5,6, pag. 86, manual

MEIOZA
meiosis= împuținare; meioza implică reducerea nr. de cromozomi la jumătate ( de la 2n la n) și duce
la formarea de celule de reproducere asexuate (sporii la plante) și sexuate =gameții (la animale și om).
Are două etape:- reducțională (RC) și ecvațională ( ca o mitoză obișnuită), vezi fig. 1. pag. 87, manual.
Etapa reducțională:- dintr-o celulă 2n (diploidă) rezultă două celule fiice n (haploide). Div.
nucleului are tot 4 faze (P, M, A, T) și este urmată de citokineză.
Profaza:- este mai lungă decât profaza mitotică; se individualizează cromozomii bicromatidici
materni și paterni, care se grupează în perechi sau omologi, formând tetradele cromozomiale sau
bivalenții. Are loc crossing-overul (recombinare genetică intracromozomială) la care participă câte o
cromatidă de la fiecare cromozom, rezultând cromozomi recombinați genetic. Membrana nucleară se
dezorganizează, la fel și nucleolii, centriolii migrează la polii celulei, se schițează fusul nuclear pe care
se vor prinde cromozomii.
Metafaza- cromozomii bicromatidici dispuși în tetrade sunt spiralizați la maximum și se aliniază în
placa ecuatorială, formând placa metafazică . Acum are loc dansul cromozomilor, o formă de
recombinare genetică intercromozomială, în care cromozomii bicromatidici își schimbă poziția în
cadrul perechii respective și apoi se separă.
Anafaza- jumătate din cromozomii bicromatidici recombinați (un set) migrează aleatoriu la un pol
iar cealaltă jumătate, la polul opus.
Telofaza- seturile cromozomiale ajunse la polii celulei, se despiralizează și refac rețeaua de
cromatină. Se refac membrana nucleară și nucleolii, dispare fusul nuclear, se formează doi nuclei fii cu
nr. haploid de cromozomi (n).
Are loc citochineza și rezultă două celule haploide, care intră într-o interfază scurtă, când nu se mai
dublează nr. de cromozomi.
Etapa ecvațională- cele două celule fiice haploide intră într-o mitoză obișnuită, are loc
cariochineza și apoi citochineza, rezultând patru celule haploide (spori sau gameți), fiecare având câte
un set de cromozomi recombinați genetic. Prin fecundație (unirea celulei femeiești cu cea bărbătească)
rezultă oul sau zigotul 2n, care reface nr. de cromozomi al speciei.
Importanța meiozei:- menținerea constantă a nr. de cromozomi al speciei;recombinarea genetică
determină variabilitatea indivizilor speciei; variabilitatea mărește capacitatea de adaptare a
organismelor la mediul de viață și permite evoluția.

TEMA: - ex. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 de la pag. 88, din manual.