Peştii osoşi reprezintă cel mai vechi şi mai

numeros grup de animale cordate, întrunind cca 22

mii de specii. Populează apele dulci şi cele sărate.
 Alcatuirea corpului la peste : (hidrodinamic)

Este acoperit cu piele prevăzută cu solzi ( plăci subţiri, transparente) ei pot fi :

-Placoizi (asemănător dinţilor); -ganoizi (în formă de diamant); -
ctenoizi (în formă de fagure); -cicloizi (de formă rotunjită);
Solzii sunt acoperiţi cu un strat de mucus care micşorează frecarea de apă şi protejează
Tegumen- peştele de boli şi paraziţi, deoarece are proprietăţi antiseptice.
tul : Solzii cresc odată cu întregul corp, astfel pe fiecare solz se adaugă câte „un inel anual”.

Cuprinde scheletul capului, trunchiului şi înotătoarelor.

Scheletul capului (craniul) este compus din :
-Regiunea cerebrală formează cutia craniană – sediul encefalului şi al organelor de simţ.
Scheletul visceral - cuprinde maxilarele şi arcurile branhiale, suportul branhiilor.
-Coloana vertebrală alcătuită din:
Scheletul: -Regiunea toracală si caudala ;
De arcurile inferioare ale vertebrelor toracale sunt articulate coastele Ele susţin pereţii
cavităţii abdominale, protejând organele interne de contuzii.

1. Înotătoarele pare- (pectorale şi abdominale) menţin corpul în echilibru şi

asigură schimbarea direcţiei de înot. Scheletul lor se compune din scheletul
Înotătoarelor libere şi scheletul centurilor cu o structură
Inatatoa- 2. Înotătoarele impare- (spinale şi anală) asigură corpului o poziţie normală şi se compun din
raze externe osoase ce susţin o membrană tegumentară.
rele: 3. Înotătoarea caudală- homocercală (ambii lobi sunt egali) sau- heterocercală (cei doi lobi
sunt inegali) la majoritatea speciilor asigură înotul.
Aparatul digestiv. Hrana parcurge următoarea cale:
Cavitate bucală → faringe → esofag → stomac → intestin (subţire
şi gros) → anus.
La peştii răpitori şi fitofagi aceasta este prevăzută cu
numeroşi dinţi care au aceiaşi structură şi se schimbă pe toată durata vieţii. La
unele specii, la începutul intestinului se află mai multe apendice, care-i măresc
suprafaţa de absorbţie. Vezicula biliară şi pancreasul se deschid în partea
anterioară a intestinului.
Organele respiratorii ale peştilor sunt branhiile
Fiecare branhie se compune din arc branhial pe care se fixează lame
branhiale
alcătuite din lamele branhiale,
Lamelele sunt acoperite de un epiteliu unistratificat bine vascularizat
la nivelul căruia şi are loc schimbul de
gaze.
În inspiraţie, când apa scaldă branhiile şi
au loc schimburile de gaze, operculele sunt închise. În expiraţie,
operculele se
ridică şi apa cu dioxid de carbon iese din camerele branhiale.
Aparatul circulator este de tip închis.
Inima este bicamerală (un atriu şi un ventricul) şi conţine
sânge venos care realizează un singur circuit.
Sângele venos, prin vene este adus în atriu. La
contractarea acestuia, trece în ventricul,
iar de aici prin aorta ventrală, circulă spre branhii, unde este
oxigenat. Prin aorta dorsală sângele oxigenat este dus spre
organe, unde devine venos, întorcându‑se în atriu
• Aparatul excretor este alcătuit din:

Doi rinichi
(în formă de panglică)

descind câte un ureter

Adunarea urinei în vezica urinară

(la unele specii vizica urinara lipseste)

Eliminarea urinei în mediu prin uretra

 Encefal- este mic si nu umple intreaga cutie craniana

SISTEMUL
NERVOS
(de tip tubular ) Mezencefal-rol
in coordonarea comportamentala,
contine lobi optici si centrii nervosi

Cerebelul- aici se afla centri nervosi ce

controleaza activitatea celulelor
tegumentare.De aici pornind 10 perechi de nervi cranieni, iar de la
maduva spinarii nervi spinali micsti
 Auzul
asigurat de urechea
Cristalinul interna
De forma aproape
Sferica Mugurii gustativi
amplasati pe
buze, mustati,in
farinfe, esofag si pe
Organle suprafata corpului
de simte
Corneea
Plata ce asigura Linia laterala
Vederea de aproape

Cnalele de-a lungul corpului

Ochii in care sunt dilocate celule semzitive
Sunt simpli,
lipsiti de peoape
Înmulţirea.
De regulă, peştii sunt animale unisexuate, ovipare.

Femelele au o pereche de ovare în care se dezvoltă ovulele

(icrele), care,prin oviducte, ajung în afara corpului.

Masculii au o pereche de testicule, în care se formează

spermatozoizii, transportaţi în afara corpului prin
spermiducte.

Fecundaţia este externă.

Dezvoltarea are loc prin metamorfoză incompletă, unii peşti
decorativi sunt vivipari.
 Rolul peştilor în natură şi în viaţa omului:
Peştii sunt componenţi ai lanţurilor trofice acvatice.
Omul foloseşte în alimentaţie carnea de peşte, icrele,
untura de peşte bogată în vitamina D