APARATUL GENITAL FEMEL LA MAMIFERE

Are rol in gametogeneza, este hormono-secretor, este sediul unor procese fiziologice:
migrarea gametilor, fecundatia, nidatia, gestatia si parturitia.

- gonade : ovare

- cai genitale: oviduct(trompa uterina)

uter

vagin

vestibul vaginal

vulva

clitoris

OVAR = organ par cu topografie sublombara, pe planseul cavității pelvine sau in cavitatea
abdominala in functie de specie. Are forma ovoida si o marime in raport de starea fiziologica
sau specie. Dupa pubertate pe suprafata ovarului intalnim foliculi sau corpi luteali(galbeni).
Pe fata superioara se insera mezoovarul (lig ovarian) si patrund vasele si nervii.

Structura : albuginee

corticala (contine foliculi in dif stadii de dezv)

medulara

Foliculii: primordiali

primari

secundari

cavitari

maturi (de Graaf)

OVIDUCT (salpinx, trompa uterina, tuba, trompa Fallope)= organ tubular,flexuos, musculo-
membranos imbracat intre foitele mezosalpinxului.La extremitatea ovariana prezinta o
dilatatie(pavilion sau ampula tubara) iar la extremitatea uterina se ingusteaza(istm). Istmul se
deschide la varful cornului uterin si poate prezenta un proces (iapa, carnivore)

- format din seroasa, musculoasa si mucoasa din epiteliu secretor cu celule prismatice de tip
ciliat.
UTER = organ musculo-membranos, tubular, asezat in cav pelvina si cav abdominala fiind
suspendat de ligamentele largi (late, parametre).

- format din doua coarne uterine, corp uterin, gat uterin (cervix, col).

Dupa modul de unire a canalelor Müller:

- duplex (rozatoare)

- bicornis nonseptatus (iapa)

- bicornis septatus (rumegatoare, suine, carnivore)

- simplex (primate)

Structura: seroasa (perimetru)

musculoasa pe trei straturi (miometru)

mucoasa (endometru)

CERVIX = organ cilindric, gros, aflat intre uter si cavitatea vaginala, cu structura
bistratificata. Mucoasa formeaza in cavitatea vaginala o expansiune ( floarea involta).

VAGIN = organ tubular,musculo-membranos, delimitat anterior de cervix si posterior de

meatul urinar. Mucoasa este formata dintr-un epiteliu multistratificat, musculoasa dispusa pe
doua straturi, iar seroasa se rasfrange in partea caudala formand doua funduri de sac (recto-
vaginal=Douglas si vagino- vezical).

VESTIBUL VAGINAL - delimitat de meatul urinar si fanta vulvara, fiind un conduct

comun urogenital. Pe peretii vaginali in submucoasa se gasesc glandele vestibulare
majore( Bartholin: vaca, oaie, pisica, iepuroaica) iar pe planseu se afla glandele vestibulare
minore( iapa, scroafa, catea).

VULVA = segmentul extern al ap genital. Formata din doua labii, doua comisuri, topografie
subanala si forma in functie de specie. Musculatura vulvara este reprezentata de constrictorul
vulvar, retractorul clitorisului si muschiul ischio-cavernos.

CLITORISUL = organ erectil adapostit in fosa clitoridiena, aflata la comisura inferioara a

vulvei. Prezinta doua radacini care se insera pe arcada ischiatica ,un corp si un gland.

APARATUL GENITAL MASCUL

Rol de a elabora gametii(spermatozoizii), hormonii androgeni si de a depune materialul

seminal in caile genitale femele.

- gonade- testicule

- cai de excretie sau cai spermatice(epididim, canal deferent, canal ejaculator si uretra)
 - glande anexe (vezicule seminale, prostata, glandele bulbo-uretrale sau glandele Cowper)

- penis

TESTICUL = organ par, situat inghinal (armasar, taur, berbec, tap), subanal (vier, caine,
cotoi, iepure) si intraabdominal (pasari). Forma ovoida, usor turtit latero-lateral, suspendat de
cordonul testicular. Acoperit de epididim si impartit in 200-300 lobuli testiculari.

Fiecare lobul contine 3-4 tubi seminiferi prin unirea carora iau nastere tubii drepti si care la
randul lor dau nastere retelei Haller. De aici iau nastere canalele eferente si apoi epididimul.

Dispusa difuz in structura test, glanda Leydig secretă hormoni androgeni (testosteronul).

EPIDIDIM = organ alungit format din: cap, corp si coada, legat de marginea epididimara a
testiculului de catre ligamentul testicular. Strabatut de canalul epididimar, flexuos, subtire si
de lungime variabila (7-8m la berbec, 40-50m la taur, 70-80m la armasar).

CANAL DEFERENT = conduct lung ce ia nastere la coada epididimului si se termina la

nivel uretral, imediat dupa gatul vezicii urinare.

CANAL EJACULATOR = unirea extremitatii uretrale a can. deferent si a can. veziculelor

seminale, lipsind la speciile fara vezicule seminale (carnivore si rozatoare).

URETRA = conduct comun uro-genital format din:

-uretra intrapelvina(de la gatul vezicii urinare pana la arcada ischiatica)

-uretra extrapelvina(de la arcada ischiatica pana la meatul urinar)

GLANDELE ANEXE ALE APARATULUI GENITAL MASCUL

GLANDE SEMINALE (veziculele seminale, glande veziculare) = formatiuni aflate de-o

parte si alta a canalelor deferente si deasupra vezicii urinare.

Prezinta o adventice, o musculoasa si un epiteliu de tip secretor.

PROSTATA = formatiune impara, prezenta la toate speciile, formata din corpul

prostatei(mai putin berbecul si tapul) si portiunea diseminata( mai putin armasarul). Secretia
prostatei imprima mobilitatea spermatozoizilor.

GLANDE BULBO-URETRALE (glandele Cowper) se afla de-o parte si alta a uretrei,

inaintea arcadei ischiatice. Sunt acoperite de un muschi compresor si lipsesc la caine.

GLANDE LITTRE - in submucoasa uretrei intra- dar mai ales in cea extrapelvina; curata
uretra de impuritati inaintea ejacularii.

PENIS(organul copulator) = forma cilindrica, avand un corp penian, format din corp
cavernos, uretra si corp spongios al uretrei.

Penisul prezinta doua regiuni:

- portiunea fixa (de la insertia pe arcada ischiatica si fundul furoului)

- portiunea libera (cea care se gaseste in cavitatea preputiala).

Tipuri de penis:

- fibroelastic (taur, berbec, tap, vier)

- musculocavernos (armasar, caine, cotoi, iepure)

PREPUT = cuta a pielii abdominale care adaposteste portiunea libera a penisului. Partea
craniala prezinta un orificiu preputial, iar cea caudala se termina-n fund de sac. Epiteliul care
captuseste peretii interni prezinta celule secretorii de smegma. Prezinta 2 m retractori si 2 m
protractori ai furoului

SPERMATOGENEZA

In perioada prepuberala tubii seminiferi au un epiteliu format din doua tipuri de celule
germinative: unele mici, cubice si altele sferice, cu nucleu veziculos (Lesbouyries). Din
primele vor lua nastere celulele seminale, iar din secundele, celulele Sertoli, responsabile cu
nutritia spermatozoizilor.

Transf succesiva prin care trec celulele germinale de la spermatogonie-spermatocit de grad I

(primar)-spermatocit de grad II (secundar)-spermatida (spermia)-spermatozoidul se numeste
spermatogeneza.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA SPERMATOGENEZA

Factori interni:

- ereditatea

- specia, rasa, varsta

- sistemul neuro-endocrin

- factori imunologici

- factori circulatori

- temperatura scrotala si corporala

Factori externi:

- lumina (actiune stimulanta la cocos si inhibitorie la berbec)

- temperatura

- altitudinea

- sezonul

- alimentatia

- factori toxici

SPERMATOZOID = celula flagelata de 55-80 µm formata din cap, gat si coada.

Capul - forma ovala la mamifere si forma de secera la pasari. La acest nivel gasim:

- nucleul

- acrozomul

- perforatorul

- capul postnuclear

- protuberantele bazale

- fosa de implantatie

- membrana celulara

Gatul - piesa de legatura intre cap si coada.

Coada - piesa intermediara

- piesa principala

- piesa terminala

MATURAREA SPERMATOZOIZILOR

Initial spermatozoizii sunt imobili si nu au capacitate fecundanta. Acestia petrec 6-8 zile in
epididim si isi formeaza o invelitoare lipoidica care il protejeaza de actiunea mediilor cu pH
acid. Tot aici se incarca electric negativ impiedicandu-se astfel aglutinarea lor.

Epididimul joaca rol de rezervor de spermatozoizi (10 monte taur si 30 monte berbec).

Spermatozoizii vor avea o capacitate fecundanta maxima in contact cu secretiile glandelor

anexe si dupa ce vor petrece o vreme in uterul femelei.

OVOGENEZA

Procesul de formare a gametului femel are loc printr-o serie de fenomene morfologice,
biochimice si functionale specifice. Astfel din ovogonie se ajunge la ovocit de ordin I –
ovocit de ordin II si ovul.

Ovulul ia nastere din epiteliul germinativ sub forma unor cordoane celulare (cordoanele
Valentin si Pflüger). Cordoanele sunt formate din doua feluri de celule: ovogonii (cu
multiplicare rapida) si celule foliculare. Celulele foliculare inconjoara ovocitul, totul fiind
imbracat in teaca foliculara.

Primele stadii de dezvoltare (de la ovogonie la ovocit de ordin I) au loc in viata intrauterina.
Dupa nastere in ovar se gasesc ovocite in foliculi ovarieni.

Foliculii ovarieni se impart in:

- foliculi primordiali;

- foliculi evolutivi.

Maturarea ovocitei inmplica patru perioade:

- constituirea rezervelor care asigura oului fecundat independenta fata de mediul uterin la
inceputul segmentarii;

- depozitarea de ARN necesar in perioada de segmentare;

- maturatia nucleara (reluarea meiozei);

- maturatia citoplasmatica.
 Dehiscenta foliculara (ovulatia) reprezinta deschiderea foliculului ovarian cu eliberarea
ovocitului in vederea asigurarii fecundatiei. Acest proces este ciclic si se desfasoara de la
pubertate pana la

menopauza sub influente hormonale (LH, progesteron, prostaglandine).

Ovulatia are loc spontan, catre sfarsitul estrului, in timpul actului coital sau dupa terminarea
estrului si sub influenta unor factori externi: lumina, caldura, umiditate, alimentatie, starea de
sanatate.

Corpul galben este o glanda endocrina, efemera care se formeaza la locul dehiscentei
foliculare.

In geneza sa corpul galben trece prin trei stadii:

- stadiul de organizare (proliferare);

- stadiul de eflorescenta;

- stadiul de regresie.

Progesteronul secretat de catre corpul galben se afla sub influenta hormonilor: LH, LTH,
estradiolul, etc.

Exista trei tipuri de corpi galbeni:

- corp galben progestativ, periodic, ciclic;

- corp galben gestativ;

HORMONII IMPLICATI IN FUNCTIA DE REPRODUCTIE

Functiile tuturor organelor si tesuturilor din organismul animal sunt supuse unei duble
coordonari:

- nervoasa si

- hormonala

Activitatea hormonala este controlata direct, de catre hipofiza, la randul ei aflandu-se sub
control hipotalamic.

Dupa nivelul la care sunt produsi hormonii pot fi:

- hormoni hipotalamici;

- hormoni hipofizari;
 - hormoni gonadotropi extrahipofizari;

- hormoni gonadali:

- hormoni corticosteroizi;

- prostaglandinele;

- ciberninele;

- relaxina;

- feromonii.

HORMONII HIPOTALAMICI

Hipotalamusul produce hormoni de eliberare (releasing hormones) si de inhibare (inhibiting

hormones). Acesti hormoni sunt transportati spre lobul anterior al hipofizei de catre sistemul
port hipotalamo-hipofizar. Hipotalamusul mai elaboreaza si alte neurosecretii, cum ar fi:
ocitocina si vasopresina. Ocitocina si vasopresina ajung in hipofiza posterioara printrun
traiect axonal supraopto-paraventriculo-posthipofizar.

Hormonii hipotalamici cu rol in reproductie sunt:

- Gn-RH (gonadotropine releasing hormone); PRH (prolactine releasing hormone); PIH

(prolactine inhibiting hormone); ocitocina; vasopresina.

Gn- RH (gonadoliberina) determina eliberarea din hipofiza anterioara a FSH si LH.

Secretia de Gn-RH este conditionata de:

- factori externi (alimentatie, durata zilei lumina, exploatare, etc.).

- factori interni ( nivelul secretiei de FSH, LH si concentratia steroizilor gonadali cu actiune

de tip feed-back).

Gn- RH are actiune specifica asupra celulelor hipofizare secretoare de FSH si LH.

Frecventa lenta a descarcarilor de Gn-RH stimuleaza preponderent secretia de FSH.

Frecventa rapida a descarcarilor de Gn-RH are ca efect cresterea preponderenta a secretiei de
LH.

Ocitocina este un hormon polipeptidic, secretat de catre nucleul paraventricular, din

hipotalamusul anterior. Apoi este stocata in hipofiza posterioara, ajungand acolo printrun
fenomen de neurocrinie, care consta in formarea unor particule foarte mici, care se
deplaseaza pe cale axoplasmica pana in neurohipofiza.

Efectul ocitocinei consta in contractia musculaturii netede din glanda mamara si uter. Efectul
acesta este sinergic cu cel al estrogenilor (in timpul parturitiei). Dupa parturitie ocitocina
conditioneaza involutia uterina, eliminarea anexelor fetale, ejectia laptelui, ejacularea.
 Vasopresina este hormonul antidiuretic. Actioneaza si sinergic cu estrogenii in retinerea
apei interstitiale, producand edemul trenului posterior la sfarsitul gestatiei.

PRH (hormonul de eliberare a prolactinei), PRF.

PIH (hormonul de inhibare a prolactinei), PIF.

HORMONII HIPOFIZARI

In sfera reproductiei sunt implicati atat lobul anterior cat si lobul posterior al hipofizei.

Lobul posterior al hipofizei joaca rol de rezervor, acumuland ocitocina si vasopresina.

Adenohipofiza (lobul anterior si intermediar) este specializat in secretia de trofine (tropine).

Pentru activitatea reproductiva intereseaza:

- FSH - hormonul de stimulare foliculara;

- LH - hormonul luteinizant;

- LTH - prolactina (hormonul luteotrop).

FSH-ul este o glicoproteina care stimuleaza cresterea foliculilor ovarieni,

Pana la stadiul de foliculi cavitari, apoi actionand sinergic cu LH-ul.

Impreuna cu hormonii estrogeni, FSH-ul stimuleaza aparitia receptorilor pentru FSH si LH

in celulele din granuloasa foliculilor ovarieni. La masculstimuleaza spermatogeneza.

LH-ul este tot o glicoproteina a carei concentratie hipofizara este mai mare la vaca si oaie si
mai redusa la iapa si femeie.

Actioneaza sinergic cu FSH, controland maturarea foliculara, secretia estrogenilor si

ovulatia.

La femeie si vaca are efect luteotrop, stimuland secretia progesteronului de catre corpul
galben.

LH-ul determina ovulatia, stimuleaza celulele tecii foliculare interne in secretia de hormoni
estrogeni.

La mascul LH-ul se numeste ICSH (hormonul de stimulare al celulelor interstitiale) si induce

dezvoltarea celulelor Leydig, moduland astfel secretia de hormoni androgeni.

LTH-ul sau prolactina este un polipeptid care are efect mamotrop(mamogeneza si

lactogeneza), de inducere a comportamentului matern la mamifere, cat si efect luteotrop.
HORMONII GONADOTROPI EXTRAHIPOFIZARI

Sunt hormoni secretati la nivel placentar, actiunea lor fiind asemanatoare cu a

gonadotropinelor hipofizare.

PMSG-ul sau gonadotrofina serica sau SIG este secretata de cupele endometriale ale
endometrului ecvinelor gestante. Apare in a-40-a zi de gestatie, are o concentratie serica
maxima in a-95-a zi, urmand sa scada dupa a-125-a zi pana la disparitie.

Activitatea PMSG este asemanatoare cu FSH-ul si LH-ul la iapa, stimuland dezvoltarea si

maturarea foliculilor, apoi determinand ovulatia la iapa.

La celelalte specii are actiune specifica FSH stimuland cresterea foliculara.

HCG- ul sau gonadotrofina corionica umana, este secretata de trofoblastii produsului de

conceptie incepand cu ziua a-7-a dupa fecundare. Are actiune similara cu LH-ul determinand
ovulatia.

Este eliminata din organism prin urina primatelor, secretia mentinandu-se pe toata perioada
sarcinii, cu un maxim la 60-70 zile. Este folosita in medicina veterinara datorita efectului ei
luteinizant si luteotrop.

HORMONII GONADALI

Sunt hormoni steroizi secretati de ovare, testicule, placenta si cortexul suprarenal. Acestia
sunt:

- estrogenii;

- progestagenii;

- androgenii.

Hormonii estrogeni:

- 17β estradiolul;

- estrona;

- estriolul.

Sunt secretati in principal, de catre ovare, dar si de placenta si corticosuprarenala.

Ovarul secreta estrogenii la nivelul tecii interne si granuloasei folicului de Graaf. Estrogenii
au ca organe tinta : uterul, cervixul, mucoasa vestibulo-vaginala, glanda mamara si creierul.

La nivelul encefalului, estrogenii actioneaza asupra unor neuroni controland manifestarile

psihice intalnite la femelele in calduri.
 Hormonii estrogeni se implica direct si in modificarile nivelurile secretorii ale
gonadotrofinelor hipofizare prin mecanisme feed-back, care controleaza secretia Gn RH.

Estrogenii stimuleaza dezvoltarea endometrului si a sistemului glandular din acesta si cresc

tonusul miometrului.

Sensibilizeaza fibrele endometriale la actiunea ocitocinei.

Induc dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, actiunea la nivelul cervixului in sensul

deschiderii acestuia.

La catea estrogenii induc cornificarea epiteliului vaginal, produc eritrodiapedeza de la

nivelul endoteliului endometrial.

Favorizeaza cresterea glandei mamare si a mameloanelor.

La carnivorele domestice, estrogenii pot preveni gestatia in primele 10 zile de la monta, prin
interferarea fecundatiei sau a nidatiei.

Determina hiperemie periferica, stimuleaza functiile sistemului reticulo-endotelial, duc la

cresterea nivelului sangvin al calciului.

Diminua secretia hormonului de crestere (STH) si favorizeaza osificarea cartilajelor de

crestere. Scad nivelul sangvin al colesterolului si a β-lipo-proteinelor. Sunt antagonistii
testosteronului si progesteronului.

Progesteronul se mai numeste progestina, luteina sau hormonul gestatiei. Este secretat de
catre corpul galben, placenta si corticosuprarenala.

Progesteronul conditioneaza si sustine hipertrofia glandelor endometriale si secretia

acestora.

Sustine secretia glandelor din mucoasa oviductelor si determina dezvoltarea acinilor

mamari, pregatind glanda mamara pentru lactatie.

Pregateste endometrul pentru nidatie si mentine gestatia prin inhibarea motilitatii

miometrului si prin cresterea secretiei de embriotrof, produs de glandele endometriale.

Este un antagonist al contractilitatii uterine.

La oaie si catea, progesteronul actioneaza sinergic cu estrogenii in exprimarea

comportamentului estral.

Concentratiile sangvine crescute de progesteron inhiba estrul si anuleaza valul ovulator de

LH.

Regleaza secretia gonadotrofinelor hipofizare, blocand eliberarea in circulatie a acestora.

La primate, oaie, pisica si cabaline progesteronul secretat de placenta fetala suplineste

secretia de progesteron a corpului galben, in a doua jumatate a gestatiei.
 La vaca, dupa luna a-VII-a de gestatie prezenta corpului galben nu mai este indispensabila
pentru mentinerea gestatiei, iar la scroafa dupa doua luni de gestatie.

La iapa, corpul galben degenereaza total in cursul gestatiei, secretia de progesteron fiind
suplinita de corpii galbeni accesorii , iar dupa luna a-VI-a de catre placenta.

PROSTAGLANDINELE

Sunt substante biologic active, apartinand grupei lipidelor. Sunt hormoni tisulari sau locali
sintetizati in aproape toate tesuturile.

Actioneaza in doze foarte mici si au un spectru divers de efecte farmacologice.

RELAXINA

Este numita si mobilizina, fiind un hormon polipeptidic, secretat in timpul gestatiei de catre
corpul galben, dar si de uter la suine, bovine si femeie, dar si de catre placenta fetala la
iepure, maimuta, cabaline si pisica. Are rolul de a relaxa articulatiile, ligamentele bazinului si
cervixul in vederea dilatarii conductului genital in timpul parturitiei.

Asupra uterului actioneaza sinergic cu progesteronul, reducand frecventa contractiilor

uterine in timpul fatarii. Estrogenii potenteaza efectul relaxinei.

FECUNDATIA

Este procesul unirii celor doi gameti in vederea refacerii diploidiei cromozomiale, intr-o
celula dotata cu viata si caractere genetice recombinate numită celula-ou sau zigot.

Factori care conditioneaza fecundatia:

- migratia spermatozoizilor;

- numarul spermatozoizilor;

- capacitatia spermatozoizilor;

- momentul ovulatiei si migrarea ovulei;

- viabilitatea ovulei.