13.11.

2019

VENELE PORTE ACCESORII

Sunt vase de calibru mic care fac legatura intre vene tributare venei cave inferioare si vene tributare
venei porte.

Astfel de vene gasim:

- Venele lig rotund al ficatului:

o Ele aduna sangele venos din regiunea periombilicala
o Merg de-a lungul ligamentului rotund
o Intra in ficat
o Se termina la nivelul ramurei stangi a venei porte
o Ele in mod normal nu sunt vizibile, dar in situatii de obstructie (cresterea presiunii la
lvl portei) cresc in dimensiuni => surse de drenaj porto-cave
o Legatura cu cava cu venele diafragmatice si de aici catre sistemul venos azygos si
apoi in vena cava superioara; sau la nivelul epigastricei, care sunt tributare iliacelor
si prin iliace se ajunge la vena cava
- Venele dintre foitele ligamentului triangular al ficatului
o Ele aduna sangele de la diafragm si prin intermediul ligamentului triangular ajung in
parenchimul hepatic si vor drena sange si spre vena porta, fie ramura dreapta, dar
de cele mai multe ori catre ramura stanga.
- Venele ligamentului falciform:
o Cele care dreneaza sangele venos, de la lvl m diafragm catre ram dr a venei porte.
- Venele cistice:
o Sunt variabile ca nr intre 2-4 vene;
o Colecteaza sange venos de la lvl vezicii biliare
o Dupa care patrund in parenchimul hepatic
o Si se termina in ram dreapta a venei porte
- Venele de la nivelului hilului hepatic
o Vene de calibru mic
o In nr de 2-3 vene
o Aduna sange din tesutul conjunctiv al hilului
o De unde patrund apoi in parenchimul hepatic, drenand fie in ramura dreapta fie in
cea stanga a venei porte.
 PLEXURILE VEGETATIVE
🡺 Pana la cel hipogastric

Plexul celiac/solear
Cel mai voluminos si vast si important plex abdominal.

Orice plex pe care il discutam trebuie sa contina ambele categorii de fibre : simpatice si
parasimpatice, la care se pot adauga, ca de pilda, fibrele senzitive.

Acest plex solear este format din 3 perechi de ggl la care ajung fibre aferente si pleaca
fibrele eferente ce vor forma plexurile secundare.

Fibrele aferente care vin, provin din simpaticul toracal (splahnicul mare, cel mic, si mijlociu)

Componenta parasimpatica este asigurata de vag si la asta se adauga fibre senzitive din frenic =>
fibre frenico-abdominale

GANGLIONI:

1. Semilunari celiaci
2. Aortico-mezenterici
3. Aortico-renali
 Ganglionii semilunari :
De o parte si de alta a originii trunchiului celiac

Cu aspect semilunar, cu concavitatea care priveste superior si medial

Cel de partea dreapta este de regula mai mare

In unghiul lateral al lui se termina fibre din nervul splahnic mare

Iar in unghiul medial se termina fibre din trunchiul vagal posterior.

Intre cei 2 ggl uneori se mai gaseste un al treilea ganglion numit ggl impar.

Deasemenea cei 2 ggl pot fi legati intre ei prin fibre preaortice interggl scurte.

Ganglionii aorticorenali
Langa originea arterelor renale; fie in unghiul superior ffie in cel inferior;

Sun legati intre ei prin fibre preaortice interganglionare scurte; primesc fibre din splahnicul mare si
din splahnicul inferior (mai rar din splahnicul mic). Ele pot ajunge, cand lipseste splahnicul infeior,
direct in cel mic.

Ganglionii aorticomezenterici
Se gasesc de o parte si de alta a originii a.mezent. superioare. Sunt legati intre ei prin fibre
preaortice scurte.
 Toti ganglionii sunt legati intre ei de fibre interganglionare de aceasi parte.

Aspectul plexiform ocupa o regiune nervoasa numita si “CREIER ABDOMINAL”, care prezinta
urmatoarele raporturi:

1. Masa ganglionara stanga este cea mai mare parte retropancreatic si prezinta raporturi cu
coprul pancreasului, vasele splenice, muschiul suspensor al duodenului.
2. Masa ganglionara dreapta vine in raport cu capul pancreasului, partial cu vena cava
inferioara, partea terminala a venei renale stangi (aceasta vena acopera o partea din masa
ganglionara) -> lateral are raport cu capsula glandelor suprarenale, si fiind componenta
simpatica, vom gasi numeraose legaturi dintre masa ganglionara respectiva si
medulosuprarenala.

La lvl plexului ajung fibre ramuri aferente, reprezentate de:

1. Nervul splahnic mare

🡺 Se formeaza dinc ateva radacini care pleaca din cornul lateral al
maduvei spinarii corespunzatorii segmentelor de la T5 pana la T9
🡺 Aceste ramuri trec prin radacina, apoi prin comunicanta alba, apoi
traverseaza ggl laterovertebrali si se unesc radaciniile => NERVUL
SPLAHNIC MARE si trec printre stalpii diafragmatici, ajung in
cavitatea abdominala, se imparte in mai multe ramuri:
a. Un contigent de fibre se termina in unghiul lateral al ggl semilunar de
partea respectiva
b. Un alt contingent de fibre merg pe partea posterioara a ggl si apoi intra in
eferentele acestora
c. Cateva merg catre glanda suprarenala de pe partea respectiva
d. Cateva merg spre ggl ????

Nervul splahnic mare prez pe traiect GGL LOBSTEINE.

2. Nervul spahnic mic:

> se formeaza prin unirea a 2 radacini care vin din T10 – T11
> In cazul incare nu exista splahnicul inferior, primeste si un segment T10-T12
> Trece pe langa precedentul si se imparte in 3:
a. Unul se termina in ggl semilunar de aceasi parte
b. Un contigent de fibre se termina in ggl aortimezent de aceasi parte
c. Altul in ggl aorticorenal

3. Nervul splahnic inferior:

 🡺 Fibre din T12
🡺 Trece prin diafragm lateral de splahnicul mic
🡺 Se termina prin 2 contingente de fibre:
a. Unul se termina in ggl aorticorenal de partea respectiva
b. Un alt contigent de fibre mai redus in dimensiuni intra in alcatuirea plexului renal din jurul
arterei renale de pe partea respectiva

Trunchiul vagal posterior:

Are fibre predominant din vagul drept

🡺 Trece pe partea posterioara a esofagului abdominal

🡺 Se imparte in mai multe categorii de fibre:
a. Un grup de fibre se indreapta catre unghiul medial al ggl
semilunar drept
b. Un alt grup de fibre ajung la unghiul medial al ggl semilunar stang
c. Alte fibre coboara catre originea arterei mezenterice inferioare,
participand, pe de-o parte la formarea plexului mezenteric
superior, apoi la formarea plexului mezenteric inferior (foarte
putine fibre in acest plex, mai mult ramuri vasculare)

Fiecare ggl celiac semilunar primeste in unghiul lateral ramuri din spahnicul mare si medial din cel
vaga; de fiecare parte se realizeaza cate o ansa nervoasa; in partea dreapta este ansa memoriala a
lui WRISBERG, iar in partea stanga ANSA LAIGNEL-LAVASTINE.

A treia sursa de fibre este adusa de nervul frenic. Nervul frenic drept ajunge la muschiul diafragm in
dreptul flancului drept al orificiului venei cave inferioare, dupa care se imparte in ramuri care se
distribuie muschiului diafragm, dar mai esxita un contingent de fibre care traverseaza centrul
tendinos al muschiului diafragm in vecinatatea venei care formand fibrele frenico-abdominale si care
se alatura ramurilor din plexul celiac.

Pe traiectul acestor fibre se pot gasi mici ganglioni, asa numitii ggl frenici descrisi de Lushka.

In ceea ce priveste nervul frenic stang, acesta ajunge la mischiul diafragm, langa foliola stanga, apoi
se imparea in ramuri pentru m diafragm si ramuri frenicoabdominale care se alatura plexului celiac.

In ceea ce priveste componenta in fibre a plexului celiac, sunt descrise 3 categorii de fibre:

A. Fibre adrenergice
- Sunt fibre preganglionare care provin din nucleul intermediolateral al segmentelor medulare
T2-T5 (mai rar T6/T7)
- Aceste fibre preggl vor merge prin radacina anterioar a nervului spinal, apoi prin trunchiul
nervului spinal, apoi intra in alcatuirea comunicantei albe, ajung la ggl laterovertebrali
 simpatici toracali si fara sa faca sinapsa intra in alcatuirea nervilor splahnici (in principal la n.
splh mare si mai rar la cel mic) -> la ggl celiaci -> sinapsa (cativa) -> restul fac sinapsa in cei
intramurali/juxtavisc.
B. Fibre colinergice – care merg pe 2 cai:
a. O cale principala
- Merge prin intermediul nervului vag (prin trunchiul vagal posterior) si fara sa faca sinapsa
intra in alcatuirea plexului celiac, apoi intra in alcatuirea eferentelor acestora, apoi intra in
alcatuirea plexurilor secundare si fac sinapsa deabia in ggl intramurali sau in cei
juxtavisccerali
b. O cale accesorie
- Fibrele colinergice vin pe calea nervului frenic (sunt acele anastomoze care se gasesc la
baza gatului – anastomozele freno-vagale, injurul vaselor subclaviculare);
- Fibrele colinergice vagale care pleaca din ggl superior al nervului vag, ajung in ggl simpatic
cervical superior, apoi coboara prin fibrele interganglionare la ggl simpatic cervical mijlociu,
fara sinapsa, coboara in continare prin fibrele interggl la ggl stelat, apoi trec prin ansa freno-
vagala in nervul frenic, coboara pe calea acestui nerv pana la muschiul diafragm, apoi prin
fibrele frenico-abdominale si in dreapta ajung la nivelul ficatului iar in stanga ajung la nivelul
pancreasului. (au origine in tractul nervului solitar)
- Dureri in umarul stang – afectiune pancreatica
- Dureri in umarul drept – afectiune hepatica
C. Fibre senzitive
- Sunt de 2 feluri:
o Prelungiri periferice a neuronilor din ggl spinal si care ajung la nervii splahnici, fie prin
fibrele perivasculare (deci care insotesc vasele de sange) si in continuare, tot pe cale
vasculara, ajung la lvl viscerelor => terminatii nervoase libere si care transmit
sensibilitatea viscerala (senzatie de plenitudine)
o Fibre ce corespund prelungirilor centrale care ajung pe calea radacinii posterioare la
nivelul nucleului intermedio-medial al maduvei spinarii.

In cadrul plexurilor secundare/tertiare => plexurile intramurale ale tubului digestiv:

1. Plex submucos superficial

2. Plex submucos profund
3. Plexul mucos/mienteric

Aceste plexuri contin 2 tipuri de neuroni:

a. De tip T1
▪ Fibre parasimpatice colinergice pregalngionare sau fibre postsinaptice
adrenergice si simpatice
▪ Corpul neuronal se gaseste numai in plexurile mienterice
b. De tip T2
= neuroni stelati cu axon lung care merg pe 2 cai:
 🡺 Merg in eferentele epiteliale sau intre fibrele musculare netede si
sunt de tip colinergic
🡺 Cele care pleaca dintr-un microganglion si ajung la un alt ggl la care
fac sinapsa – acestea sunt mai putine
▪ Se gasesc atat in plexul mienteric cat si in plexurile submucoase
▪ Acesti neuroni primesc aferente de la tipul 1

Plexul celiac are 4 tiprui de fibre:

- Fibre colinergice parasstimpatice preganglionare

- Adrenergice simpatice postganglionare
- Adrenergice simpatice preganglionare (ff putine)
- Fibre senzitive viscero-aferene

De la nivelul plexului avem ramuri aferente si eferente:

- Ramurile eferente sunt destinate viscerelor din cav abdominala si ajng la acestea pe cale
vasculara (plexuri in jurul vaselor ce duc la organe => plexuri secunadare)
- Ramuri efernete:
o Plexul coronar splahnic destinat stomacului si care ajunge la nivelul micii curburi de
unde se ramifica
o Plexul hepatic merge in jurul arterei hepatice comune, apoi in jurul art hepatice
proprii si apoi se ramifica, dupa intrarea in hil, comform ramificatii vasculare
o Plexul splenic
o Plexul mezenteric superior care este destinat intestinului subtire, cecului, colonului
ascendent si celor 2/3 drepte din colonul transvers
o Plexul renal destinat rinichiului si pe care il abordeaza prin ramif art renale
o Plexul suprarenal este destinat glandelor suprarenale; aceste fibre dinplex se
impletesc cu fibre provenite din n splahnic mare si sunt fibre care nu fac sinapsa in
ggl celiac, terminandu-se in special in medulosuprarenala
o Plexul mezenteric inferior care merge pe traiectul si ramurile mezentericei inferioare,
catre colonul stang, asigurand doar componenta simpatica, componenta
parasimpatica provenind din S2-S4
o Plexurile genitale care merg pe ramurile genitale ale aortei catre testicul sau ovar
(fiecare cu ce are haha)

Plexul celiac prin ramurile eferente inervand toate viscele abdominale => CREIER ABDOMINAL

Din aceste plexuri mari abdominale se desprind plexuri tertiare care merg pe subramurile vasculare
de distributie